Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist a discutat despre implicațiile recentei escaladări a conflictului din Ucraina, punând în context pozițiile administrației Trump și Biden. Hartmann a subliniat diferențele între abordările celor două administrații americane, escaladarea implicării militare în regiune și avertismentele venite din partea Rusiei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Potrivit lui H.D. Hartmann, administrația Biden a optat pentru intensificarea sprijinului militar acordat Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de rachete cu rază lungă de acțiune. Acest sprijin masiv vine în contradicție cu poziția lui Donald Trump, care promova pacea în regiune.
„Trump a spus că vrea pace în regiune, iar administrația Biden a dat toți banii pe care îi avea Ucrainei și i-a gavat cu arme pe care ei nu știu să le folosească. Am intrat în a doua fază a războiului, acesta nu se va termina în 2025”, a declarat Hartmann
H.D. Hartmann a evidențiat că Donald Trump propusese un armistițiu care ar fi putut duce la o situație similară cu cea din Peninsula Coreeană. Totuși, europenii și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au respins această soluție.
„Trump voia să facă un armistițiu, dar lui Zelenski și europenilor nu le-a convenit. Acest armistițiu ar fi putut îngheța conflictul pentru 50 de ani, dar nimeni nu este pregătit să negocieze un astfel de tratat politic”, a spus Hartmann.
O altă temă abordată a fost reacția Rusiei la intensificarea atacurilor ucrainene. Hartmann a explicat că doctrina nucleară a Moscovei a fost modificată pentru a include și statele non-nucleare care permit lansarea de atacuri de pe teritoriul lor.
„State precum Polonia, România, Bulgaria sau Moldova devin ținte legitime dacă permit atacuri nucleare, chiar și de mică amploare, asupra Rusiei”, a avertizat Hartmann.
Emisiunea o puteți urmări pe canalul de YouTube Gandul și pe mariustuca.ro. ”Tineți aproape!”