Ion Cristoiu: „Cancel Culture există încă din anul 1948. Tudor Arghezi a fost prima VICTIMĂ”

În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a discutat despre modul în care cenzura din perioada comunistă a afectat cultura și arta, amintind de revizuirea valorilor anterioare și cenzurarea unor scriitori și opere literare. Cristoiu a oferit exemple concrete despre cum erau interpretate creațiile artistice și literare, dar și cum erau eliminate anumite valori tradiționale. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă

Ion Cristoiu a adus în discuție cenzura aplicată asupra culturii în anii ’40-’50, explicând cum operele și valorile literare erau supuse unei revizuiri stricte de către regimul comunist. Criticul literar Sorin Toma, menționat de Cristoiu, a scris un articol împotriva poetului Tudor Arghezi, ceea ce a dus la interzicerea acestuia pentru o perioadă.

„În 1948, în ziarul „Scânteia”, apare un lung serial de vreo cinci numere a lui Sorin Toma despre Arghezi. Urmare a acestui articol, Arghezi a fost interzis câțiva ani și ajunsese să vândă cireși”, a spus Cristoiu.

PORTRET „Omul de șase miliarde de dolari”: adevărul incomod despre Julian Assange și lupta lui pentru libertate

19:12

ULTIMA ORĂ Deputaţii AUR l-au vizitat pe vicele din Drăgăşani, mazilit de şef în Cimitirul Eternitatea: „Aşa cum conduce Bolojan, i-a învăţat şi pe primarii PNL”

18:57

Poezia și umorul, reconsiderate de ideologia comunistă

Cristoiu a subliniat cum până și umorul și muzica erau revizuite, pentru a se alinia cu noua ideologie a regimului comunist. Ziarele și revistele acelor vremuri publicau articole care îndemnau la renunțarea la vechile valori culturale și la adoptarea unor noi norme, mai potrivite sistemului.

„În 14 martie 1948, „Flacăra” cere să revizuim folclorul și să introducem un folclor de tip nou, adaptat comunismului”, a explicat Cristoiu.

Basmele tradiționale, eliminate din literatură

Cristoiu a vorbit și despre modul în care basmele tradiționale au fost considerate nepotrivite pentru noua ideologie, fiind eliminate din educația copiilor. Erau considerate prea fanteziste și nepotrivite pentru valorile promovate de regimul comunist.

„Elena Pătrașcu, tot în „Flacăra”, spunea că trebuie să terminăm cu basmele pentru că nu trebuie să creăm aureole mincinoase pentru regi și fii de împărați”, a adăugat jurnalistul.

Robin Hood și Robinson Crusoe, victime ale cenzurii

Un alt exemplu discutat de Ion Cristoiu a fost eliminarea unor personaje literare din literatura pentru copii, precum Robin Hood și Robinson Crusoe. Aceste personaje erau considerate neconforme cu valorile comuniste, fiind descrise ca individualiste și contrare spiritului de comunitate promovat de regim.

„Alexandru Jar, un scriitor comunist, spunea că trebuie să scoatem din literatura de copii pe Robinson Crusoe pentru că trăiește izolat pe o insulă, iar comuniștii trăiesc în comunități”, a detaliat Cristoiu.

Sărbătorile religioase, reinterpretate în cheia comunistă

Pe lângă cultura literară, Cristoiu a subliniat cum și sărbătorile religioase erau reinterpretate. Paștele, o sărbătoare creștină importantă, trebuia să devină o celebrare a „învierii” muncitorilor, potrivit ideologiei comuniste.

„Comuniștii propuneau să schimbăm Paștele și să-l sărbătorim odată cu învierea noastră, a oamenilor muncitori”, a concluzionat Ion Cristoiu.

Emisiunea o puteți urmări pe mariustuca.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook  Marius Tucă și Gândul, și pe canalul de YouTube Gândul. ”Tineți aproape!”