Petre Roman: „Produsele românești industriale erau subvenționate 75%. Nu se mai ținea cont de eficiență”
This browser does not support the video element.
Într-o ediție transmisă live de Gândul, fostul prim-ministru Petre Roman a vorbit despre starea industriei românești din perioada în care a preluat mandatul de prim-ministru, subliniind că economia era puternic afectată de subvenții și datoriile acumulate în anii ’80. Roman a detaliat provocările economice întâmpinate la acel moment și eforturile de redresare a unei industrii care, în opinia sa, ajunsese la epuizare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă
Fostul premier a descris starea deplorabilă a industriei românești pe care a moștenit-o la începutul anilor ’90, subliniind că multe dintre proiectele industriale mari nu funcționau sau erau ineficiente. El a oferit drept exemplu termocentrala de la Anina, care nu a funcționat niciodată corect, subliniind că multe dintre astfel de investiții erau falimentare încă din faza de proiectare.
„Industria românească era un morman de fier vechi, cu proiecte care nu au funcționat niciodată, precum termocentrala de la Anina,” a spus Roman.
Subvențiile economice și datoriile uriașe
Roman a explicat că o mare parte a produselor industriale românești din anii ’80 erau subvenționate, ceea ce a generat datorii externe masive. El a menționat că doar între 1982 și 1988, România a acumulat datorii de 10 miliarde de dolari, iar în 1989, încă două miliarde. Această situație a pus o presiune uriașă pe bugetul de stat și pe eforturile de redresare economică.
„Produsele românești erau subvenționate în proporție de 75%, iar datoria externă acumulată între 1982 și 1989 a fost de 12 miliarde de dolari,” a explicat fostul premier.
Epuizarea fizică și morală a industriei
Industria românească, pe lângă ineficiențele economice, era epuizată și din punct de vedere fizic și moral, potrivit lui Petre Roman. Fostul premier a subliniat că sistemele energetice și industriale erau învechite și nu se mai ținea cont de criterii de eficiență economică, ceea ce a dus la o criză economică profundă în țară.
„Industria nu era doar ineficientă, era epuizată fizic și moral. Nu mai conta niciun criteriu de eficiență economică,” a spus Roman.
Deficit bugetar zero la finalul mandatului
Un alt aspect pe care Petre Roman l-a subliniat a fost faptul că, la sfârșitul mandatului său, România avea un deficit bugetar de zero, iar datoria externă ajunsese la 400 de milioane de dolari. El a explicat că, deși s-au făcut investiții și s-au contractat împrumuturi, deficitul bugetar a fost menținut sub control.
„Când am plecat de la guvernare, deficitul bugetar era zero, iar datoria externă era de 400 de milioane de dolari,” a declarat fostul prim-ministru.
Nevoia de investiții pentru dezvoltare
Petre Roman a explicat că dezvoltarea economică presupune neapărat contractarea de împrumuturi pentru a putea finanța investiții majore. El a menționat că în România, chiar și în prezent, există un deficit la balanța de schimburi comerciale, ceea ce reflectă necesitatea unor investiții continue pentru a asigura creșterea economică pe termen lung.
„Pentru dezvoltare ai nevoie să te împrumuți, altfel nu ai cum să strângi atâția bani din economii. Dacă investești azi, ai o șansă să primești înapoi mâine,” a conchis Roman.
Emisiunea o puteți urmări pe canalul de YouTube Gandul și pe mariustuca.ro. ”Tineți aproape!”