VIDEO Cristoiu: „Rușii aveau un mare talent la a mima slăbiciunea în Al Doilea Război Mondial. Același lucru îl fac și acum în Ucraina”

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rușii au folosit mult „maskirovska” pentru a induce adversarului ideea că sunt „la pământ” din punct de vedere militar și același lucru îl fac și acum în Ucraina, spune publicistul și scriitorul Ion Cristoiu, invitatul lui Marius Tucă la ediția specială, transmisă live de Gândul.

„Vine acel celebru 19 noiembrie care ne-a marcat pe toată viața, mult mai mult decât ăsta (războiul din Ucraina n.red), în care rușii pregătesc o lovitură în adâncime, acea „Operațiune Uranus””, a declarat Ion Cristoiu.

Publicistul spune că ruși au folosit atunci o diversiune pe care o practică în acum în războiul din Ucraina, adică „mimează slăbiciunea” pentru a-și atrage adversarul într-o capcană.

ACTUALITATE Caz REVOLTĂTOR în Marea Britanie. Un preot ortodox a refuzat înmormântarea unui copil de patru luni

13:43

SPORT Reacția lui Gigi Becali după ce FCSB a fost eliminată din Cupa României. „M-am uitat la un meci de parcă nu ar fi fost al meu”

13:43

„Ei au folosit „maskirovska” (diversiune n.red). Rușii aveau un mare talent la a mima slăbiciunea. Și seamănă cu ce fac acum”, a afirmat el.

Această diversiune ar putea fi retragerea și evacuarea trupelor și civililor din regiunea Herson, anexată ilegal de Vladimir Putin finalul lunii septembrie.

Ce a însemnat „Operațiunea Uranus”

Punctul de cotitură al bătăliei a venit odată cu o contraofensivă sovietică uriașă, cu numele de cod „Operațiunea Uranus” (19-23 noiembrie), care fusese planificată de generalii Gheorghi Konstantinovici Jukov, Aleksandr Mihailovici Vasilevski și Nikolai Nikolaevici Voronov.

A fost lansată în două vârfuri de lance, la aproximativ 80 km la nord și la sud de salientul german, al cărui vârf se afla la Stalingrad.

Contraofensiva i-a surprins total pe germani, care îi credeau pe sovietici incapabili să organizeze un astfel de atac. Operațiunea a fost o manevră de „penetrare în adâncime”, atacând nu principala forță germană aflată în fruntea bătăliei pentru Stalingrad – cei 250.000 de oameni rămași din Armata a VI-a și Armata a IV-a Panzer, ambele inamici formidabili – ci lovind în schimb flancurile mai slabe.

Aceste flancuri erau expuse în mod vulnerabil în stepele deschise din jurul orașului și erau slab apărate de trupe românești, maghiare și italiene, slab echipate, insuficient aprovizionate, suprasolicitate și demotivate.

Atacurile au pătruns rapid adânc în flancuri, iar la 23 noiembrie cele două părți ale atacului s-au unit la Kalach, la aproximativ 100 km vest de Stalingrad.

Încercuirea celor două armate germane din Stalingrad era completă

Înaltul comandament german l-a îndemnat pe Hitler să-i permită lui Paulus și forțelor sale să iasă din încercuire și să se alăture principalelor forțe germane la vest de oraș, dar Hitler nu a luat în considerare o retragere de la râul Volga și i-a ordonat lui Paulus să „stea și să lupte”.

Odată cu venirea iernii și cu diminuarea proviziilor de alimente și medicamente, forțele lui Paulus au slăbit. Hitler a declarat că Armata a 6-a va fi aprovizionată de Luftwaffe, dar convoaiele aeriene nu au putut livra decât o parte din proviziile necesare.

Această decizie fatală a condamnat forțele lui Paulus, deoarece forțele lui Manstein nu aveau pur și simplu rezervele necesare pentru a străpunge de una singură încercuirea sovietică, potrivit britannica.

O nouă ediție Marius Tucă Show pe gândul.ro, miscareaderezistenta.ro, pe paginile de Facebook Marius Tucă și Gândul și pe canalul de YouTube Gândul.

Autor

Alexandru Tosa

Absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București, Alexandru Toșa a debutat în presă în 2020. Începând din mai 2021 face parte din echipa ... vezi toate articolele