VIDEO | Varujan Vosganian: „Strămoșii mei erau un fel de mici voievozi prin Iran”

Scriitorul român de origine armeană, Varujan Vosganian, este invitatul lui Adrian Artene, în podcastul ALTCEVA de sâmbătă, 1 octombrie, de la ora 19.00. La începutul interviului, acesta vorbește despre originile familiei sale și despre „Cartea Șoaptelor”, romanul său, ce a fost nominalizat, trei ani la rând, la Premiul Nobel pentru Literatură.

„Ați identificat perfect traseul familiei mele. Din partea mamei, strămoșii mei erau un fel de mici voievozi prin Iran, li se spunea „melichi”, „melici” și familia se numește Melichian. Mama are un nume foarte frumos, Elisabeta Melichian, mai are puțin și sper să îngenuncheze secolul. Ei au venit din Anatolia, se numără printre supraviețuitorii genocidului armean, atât cei din partea mamei, cât și din partea tatălui, așadar eu sunt a doua generație aici, în România.

Povestea este lungă, am scris-o într-un roman, „Cartea Șoaptelor”, în care vorbesc atât despre rătăcirile bunicului meu, a cărui familie a fost omorâtă într-un sătuc, el a auzit că a venit un vas francez să îi ia pe cei care au rezistat, numai că vasul francez plecase cu răzvrătiții, cu două săptămâni înainte, a fost îngrijit de o familie de turci, apoi a luat-o prin nordul Mării Negre și a ajuns la Brăila. uneori realitatea e mai greu de acceptat decât ficțiunea, dar întotdeauna am spus că ficțiunea e o îndeletnicire a omului de a ajunge din urmă realitatea”, a spus Varujan Vosganian.

„A văzut în oglindă o figură cunoscută…”

„Unul dintre verii lui mai mari a plecat la îndemnul celorlalți veri, care ajunsese la Craiova, știți că ei trăind din economie naturală, acolo, în Anatolya, cei tineri plecau în Europa să câștige bani și pentru ei Europa, apusul era și România, pe vremea aceea.

Ei au hotărât ca Horen să-i caute pe cei din familiile lor, să vadă dacă mai trăiesc. A ajuns la Brăila, s-a așezat pe scaunul unui frizer și când se bărbierea a văzut în oglindă o figură care i s-a părut familiară, era bunicul, care fusese luat ucenic de frizer, care spera să-l și însoare cu fata lui, frizerul era tot armean. Horen i-a spus că „un melichian nu e slugă la nimeni”, l-a luat și a venit cu el la Craiova, i-a dat niște bani să încropească o negustorie, și după ce a strâns câțiva bani, în câțiva ani, bunicul a scris o scrisoare tuturor orfelinatelor din Siria, la Damasc, la Alep, pentru că nu știa de soarta surorii lui cele mai mici. Toți ceilalți muriseră, un frate i-a fost omorât chiar în fața lui, o soră s-a aruncat în Eufrat pentru a nu fi violată, iar cealaltă a murit deportată în deșerturile Mesopotamiei.

I-a venit un răspuns de la Alep, există așa o fată aici, el a plătit drumul pentru fată și o instructoare, au ajuns la Constanța, dar nu l-au lăsat să o vadă, i-au spus să scrie numele tuturor rudelor sale, au întrebat-o și pe fetiță de numele tuturor, pe urmă au pus cele două liste, au văzut că corespund și au spus „E sora ta, poți să o iei”. Am cunoscut-o și eu pe Sateni, s-a măritat la Brăila și a plecat în America, unde a și murit”, a povestit scriitorul Varujan Vosganian, la podcast-ul lui Adrian Artene.

Varujan Vosganian, cărți traduse în peste 20 de limbi

Varujan Vosganian s-a născut pe 25 iulie 1958 la Craiova într-o familie de etnie armeană, supraviețuitoare a Genocidului comis împotriva armenilor din Imperiul Otoman între anii 1915-1923.

Vosganian și-a petrecut copilăria și adolescența în orașul Focșani, unde se stabiliseră bunicii lui după tată. Amintirile copilăriei constituie punctul de plecare al cunoscutului său roman „Cartea șoaptelor”, roman ce a fost nominalizat, trei ani la rând, la Premiul Nobel pentru Literatură.

După finalizarea studiilor medii la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, a absolvit Facultatea de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București (1982, ca șef de promoție) și Facultatea de Matematică a Universității București (1991). A obținut în 1998 titlul de doctor la Academia de Studii Economice din București, cu o temă privind reforma piețelor financiare.

Este președintele Uniunii Armenilor din România de la reînființarea acesteia în 1990 și prim-vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România din 2005. Cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi.

Urmărește interviul integral cu Varujan Vosganian, sâmbătă, 1 octombrie, de la ora 19, doar pe canalul de YouTube Altceva cu Adrian Artene.