Cazinoul din Constanța, simbolul în ruină al minciunilor electorale

Publicat: 24 05. 2016, 16:08
Actualizat: 25 03. 2019, 19:21

Cazinoul din Constanța este recunoscut în poze de toți românii, indiferent dacă sunt din Oradea, Suceava, Timișoara sau Alexandria. Chiar dacă este o clădire-simbol a litoralului românesc, el continuă să fie în stare avansată de degradare după ce în ultimii ani a fost pasat între autorități în încercarea de a se găsi soluții pentru reabilitare. Totul fără rezultat.

Clădirea-simbol a Constanței, este sufletul și inima orașului, dar a fost lăsată să ajungă o ruină, fiind plimbată între autorități și „admirată” de politicieni în perioada alegerilor.

Ultimele lucrări de restaurare s-au încheiat în 1988

Demersurile pentru construirea cazinoului au început în anul 1903 și au costat aproximativ 1,3 milioane de lei, o sumă enormă la acea dată. Cel însărcinat cu proiectarea a fost Daniel Renard, un arhitect român de origine elvețiană, care decide ca această clădire să fie realizată în stilul Art Nouveau. Lucrările sunt finalizate în 1910, când are loc inaugurarea oficială în prezența, pe atunci, a Principelui Ferdinand, cel care avea să fie cunosctu mai târziu sub numele de Ferdinand I Întregitorul.

La 15 martie 1911, punând pe primul loc rentabilitatea clădirii, Primăria trece peste morala și conservatorismul epocii și autorizează organizarea jocurilor de noroc, iar Cazinoul este închiriat mai întâi unui proprietar de restaurante și hoteluri din București, Alphonse Hietz, iar apoi, un an mai târziu, baronului Edgar de Marçay, care deținea importante acțiuni și la cazinoul din Monte Carlo. În scurt timp, Cazinoul din Constanța a devenit unul dintre cele mai cunoscute din Europa, atrăgând astfel pasionați ai jocurilor de noroc din toată lumea, nobili și aventurieri deopotrivă.

În timpul Războiului cel Mare, cazinoul, transformat în spital, a fost afectat de bombardamente, situația repetându-se și pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, când a găzduit trupe naziste. De fiecare dată a fost renovat, comuniștii folosind pentru aceasta, în 1951, deținuți politic.

După instaurarea regimului comunist, cazinoul nu a mai fost folosit pentru jocurile de noroc, care erau interzise. O perioadă a adăpostit Casa de Cultură a Sindicatelor, iar apoi a fost transformat în restaurant. Timp de câteva decenii, el a fost unul dintre localurile de lux de pe litoral, frecventat de personalitățile vremii, dar și de turiștii străini. În perioada ”86 – ’88, cazinoul a fost închis pentru a fi supus unor noi lucrări de restaurare. Ultimele de acest gen de 28 de ani încoace.

Cazinoul din Constanța, cap de listă în maratonul promisiunilor electorale

După Revoluția din 1989, Cazinoul a continuat să funcționeze ca restaurant, aici fiind organizate nunți, botezuri, banchete școlare, dar era folosit și pentru organizarea de diverse evenimente culturale. Acesta a fost inclus și pe lista monumentelor istorice, întocmită de Institutul Național al Monumentelor Istorice – Ministerul Culturii și Cultelor.

Cazinoul din Constanța a trecut în administrarea Primăriei Constanța în anul 2000, după un proces care durase câțiva ani, el aparținând până atunci societății Litoral SA, urmașa mai comunistei ONT Litoral. După trecerea clădirii la municipalitate, cazinoul a găzduit o perioadă ședințele Consiliului Local, după care a fost concesionat.

Astfel, în 2007, Primăria Constanța a încheiat un contract cu firma Queen Investments SRL, pentru concesionarea cazinoului pe o perioadă de 49 de ani, cu drept de prelungire, municipalitatea urmând să primească anual câte 140.000 de euro. Mai mult, firma respectivă anunțase că va investi aproximativ 15 milioane de euro în reabilitarea și modernizarea cazinoului, iar după încheierea acestor lucrări clădirea ar fi avut la parter o zonă de bar, sală de festivități, o terasă și două restaurante, iar la etaj ar fi fost amenajate o zonă de cabaret și sală de jocuri.

Firma nu și-a putut duce planul la bun sfârșit, iar în mai 2011 consilierii locali au votat încetarea contractului de concesiune. Primarul Radu Mazăre spunea atunci că investitorii respectivi au renunțat la proiect din cauza crizei economice și preciza că dorește să vândă cazinoul, întrucât municipalitatea nu are bani pentru reabilitarea acestuia. Propunerea lui a stârnit un val de reacții din partea prefectului județului, a democrat-liberalilor și a două asociații civice, care au început să caute soluții pentru ca acest monument să nu fie vândut, amenințându-l pe primar cu organizarea unui referendum privind demiterea sa.

La începutul lunii iulie 2011, în ședința ordinară a Consiliului Local Municipal pe ordinea de zi exista un proiect de hotărâre privind vânzarea cazinoului. Proiectul avea să fie retras însă chiar de inițiatorul său, Radu Mazăre, primarul anunțând că va face un sondaj în rândul constănțenilor pentru a afla poziția acestora privind Cazinoul, urmând să ia ulterior o decizie. Două săptămâni mai târziu, edilul a anunțat că au fost trimise adrese către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și către Ministerul Culturii pentru a se vedea dacă acestea sunt interesate de preluarea Cazinoului, pentru administrare și reparații.

La jumătatea lunii august 2011, MDRT a transmis o scrisoare reprezentanților Primăriei prin care anunța că ministerul se va implica financiar în realizarea lucrărilor de consolidare și restaurare a Cazinoului, dar clădirea trebuie să rămână în proprietatea Consiliului Local. Tot atunci, fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, spunea că, după ce va fi reparat, cazinoul va reveni la administrația locală și va avea destinația de obiectiv turistic, dar se va asigura că primarul Radu Mazăre nu îl va transforma într-un „club de surf sau altceva”.

Elena Udrea spunea că speră ca la finalizarea lucrărilor de renovare a Cazinoului din Constanța, Radu Mazăre nu va mai fi primarul orașului. Ei bine, Radu Mazăre nu mai este primar al orașului Constanța, iar Elena Udrea nu mai este ministru, amândoi petrecând anul trecut mai multe săptămâni în arest preventiv în dosare instrumentate de DNA. Dar Cazinoul este tot în paragină.

În august 2011, consilierii locali constănțeni au fost de acord ca monumentul să fie preluat de către Ministerul Dezvoltării pentru a fi renovat. Hotărârea Consiliului Local avea un amendament potrivit căruia cazinoul revenea în administrarea Primăriei dacă în trei luni de la intrarea în vigoare a deciziei CLM nu era emisă o hotărâre de Guvern pentru preluarea în administrare a cazinoului de către MDRT și dacă în termen de un an de la momentul preluării nu începeau lucrările de reabilitare.

Clădirea a fost preluată de MDRT, printr-o hotărâre de guvern, iar în 5 octombrie 2011, chiar pe promenada din fața cazinoului, au fost semnate documentele de predare-primire a clădirii din administrarea Primăriei Constanța în cea a MDRT, prin Compania Națională de Investiții.

Guvernul a aprobat în ședința din 4 ianuarie 2012, indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea și restaurarea Cazinoului Constanța, valoarea totală a investiției fiind de aproape 40 de milioane de lei. Finanțarea obiectivului de investiții se făcea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație.

În martie 2012, ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului de atunci, Cristian Petrescu, spunea că speră ca în cel mult trei luni să înceapă lucrările de reabilitare la Cazinoul Constanța, urmând ca finalizarea acestora să nu dureze mai mult de doi ani, dar, jumătate de an mai târziu, în septembrie, Radu Mazăre anunța că monumentul urmează să revină la municipalitate în condițiile în care trecuse mai bine de un an de când fusese preluat de MDRT și lucrările tot nu începuseră.

Ulterior, Mazăre a declarat că vrea să scoată la vânzare Cazinoul și că va organiza o licitație internațională în acest sens. În luna noiembrie a aceluiași an, însă, fostul edil s-a răzgândit, spunând că vrea să facă un parteneriat public-privat cu o firmă interesată de reabilitatea acestui monument și de folosirea acestuia pentru jocurile de noroc.

Radu Mazăre spune că nu a putut „ademeni” niciun investitor de frica DNA

În februarie 2013, Mazăre a prezentat o altă modalitate de reabilitare a cazinoului: cu fonduri europene, la ideea președintelui Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu. Acesta din urmă anunța apoi că a fost aprobată finanțarea pentru reabilitarea cazinoului, valoarea investiției ridicându-se la aproximativ 10 milioane de euro. Ulterior, Guvernul anunța că va aviza un memorandum privind constatarea încetării dreptului de administrare al Ministerului Dezvoltării asupra Cazinoului Constanța.

După un an, la începutul lui 2014, Primarul Radu Mazăre s-a răzgândit. Acesta declara atunci că nu va mai fi reabilitat Cazinoul cu fonduri europene în exercițiul financiar 2007 – 2014, pentru că lucrările nu vor fi încheiate la timp și banii ar trebui returnați, urmând să fie realizat un studiu care să stabilească ce trebuie să funcționeze în această clădire și cum va fi realizată o asociere cu „un privat”. El anunța din nou că încearcă atragerea unor investitori străini pentru preluarea Cazinoului, după o călătorie în Elveția în timpul căreia discutase și modalități de colaborare cu reprezentanții celui mai mare cazinou din Europa, aflat la Lugano.

În septembrie 2014, Radu Mazăre anunța, din nou, predarea Cazinoului Constanța către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru a-l repara prin Compania Națională de Investiții. Valoarea investiției fusese estimată la 10 – 12 milioane de euro, după care municipalitatea urma să decidă care va fi destinația acestuia.

Mai departe, Cazinoul Constanța a fost transferat din administrarea Consiliului Local în cea a Companiei Naționale de Investiții pentru a fi reparat, în luna octombrie consilierii locali votând în unanimitate acest proiect de hotărâre. Radu Mazăre declara atunci că nu a putut „ademeni” niciun investitor de frica DNA.

O lună mai târziu, vicepremierul de atunci Liviu Dragnea, a venit la Constanța, însoțit de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, într-o „vizită de lucru” organizată cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile prezidențiale. El a declarat că Executivul alocă aproximativ 40 de milioane de lei pentru refacerea Cazinoului din Constanța, lucrările urmând să înceapă în primăvara lui 2015, pentru ca „obiectivul să fie refăcut ca în urmă cu 100 de ani”.

Contestatari au apărut imediat, astfel că, timp de aproape un an, din iunie 2015, atunci când Compania Națională de Investiții a scos la licitație achiziționarea serviciului de proiectare și execuție a acestor lucrări de reabilitare, despre Cazinoul din Constanța s-a vorbit mai mult în sălile de judecată și pe culoarele diverselor instanțe. Pe 20 aprilie 2016, Curtea de Apel București a respins definitiv, ca nefondată, și ultima dintre plângeri, astfel că procedura de achiziție poate fi reluată.

Actualul contract este evaluat la aproximativ șapte milioane de euro, ofertele trebuind a fi depuse până pe 27 iunie. La licitație sunt acceptate doar firme de construcții cu o cifră medie de afaceri globală pe ultimii trei ani cel puțin egală cu 52,6 milioane de lei și care în ultimii cinci ani au efectuat lucrări similare în valoare cumulată de minimum 24,6 milioane de lei. Potrivit anunțului de licitație, CNI dorește ca lucrările să fie executate în termen de 84 de luni. Mai exact, durata contractului este de 84 de luni de la data atribuirii, din care trei luni de proiectare, 21 de luni de execuție și 60 de luni ar fi garanția de bună execuție.

Între timp, Cazinoul, edificiul-simbol al Constanței, continuă să aștepte, pe malul Mării Negre, să-și recapete gloria de odinioară.