#EUPrimar | Centura Capitalei, drumul suspinelor care duce încet, dar sigur, către Lumea a treia

Reporterii Gândul și MEDIAFAX au realizat recent un experiment pe Centura Capitalei, pe care au parcurs-o în totalitate, cu plecare la o oră de vârf.

Rezultatul: șoseaua de 72 de kilometri poate fi înconjurată în 2 ore și 45 de minute, ceea ce rezultă o viteză medie de sub 30 de kilometri pe oră.

Punctul de plecare a fost cel din Militari, de la Autostrada București – Pitești, iar sensul de mers a fost spre sud. Ora de plecare a fost 8:30, într-o zi de miercuri.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

La nici două minute de la plecare, a început calvarul. Coada de la Domnești se întindea pe aproape 3 kilometri și nu mai avea mult până când se unea cu breteaua de la A1. Timpul parcurs până la intersecția de la Domnești a fost de 30 de minute. Culmea, este destul de puțin în comparație cu alte zile, așa cum spun mulți șoferi care parcurg Centura zilnic.

Trecerea de la Domnești este cel mai dificil punct de pe Centură. Șoseaua se intersectează cu Prelungirea Ghencea – arteră extrem de aglomerată, dar care are prioritate, astfel că pe ambele sensuri de pe centură șoferii trebuie să cedeze. Ca atare, intersecția are nevoie urgentă de un pasaj, investiție care, teoretic, este în desfășurare, așa cum promitea, recent, ministrul Răzvan Cuc, într-o vizită „inopinată” la fața locului. Practic, pe teren nu lucrează nimeni, așa cum se poate vedea și din imaginile surprinse de echipa nostră.

Explicația CNAIR:

„Deocamdată au terminat de forat coloanele, structura stâlpilor, și în acest moment sunt în cele 28 de zile pentru testele de compresiune ale coloanelor. Conform normativelor, ele trebuie să stea 28 de zile să se întărescă betonul, apoi să facă testul, să vadă dacă rezistă sau dacă nu rezistă. Dar rezistă, vă dați seama”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Pasajul ar trebui să fie gata în 2021, iar o bună parte din exproprieri au fost realizate. Proiectul a fost însă reconfigurat, la solicitarea Primăriei Capitalei.

„În ceea ce privește exproprierile, s-au realizat aproape toate, pentru pasajul inițial. Acum trebuie realizate exproprierile pentru restul de pasaj, pentru că a fost reconfigurat, după ce Primăria Capitalei a cerut montarea tramvaiului pe Prelungirea Ghencea. În curând se va rezolva și problema exproprierilor de aici”, mai explică Șerbănescu.

După pasajul de la Domnești, următorul pas dificil este intersecția de la Berceni, traversată la ora 9:25. Pe celălalt sens, coada era mult mai mare, iar șoferii, strângeau din dinți și înjurau, ca în fiecare dimineață.

Calvarul s-a reluat la scurt timp după trecerea de la Berceni, unde a început coada de la Popești Leordeni (Șoseua Olteniței), parcursă în aproape 30 de minute. Atât pentru Berceni cât și pentru Olteniței sunt prevăzute pasaje, dar pe hârtie.

„Pe partea de sud avem așa: pe lângă Domnești, avem pasajul Berceni, care este în faza de proiectare și Pasajul Olteniței pentru care așteptăm de la constructorul câștigător actele pentru a putea semna contractul. Odată cu execuția pasajelor Berceni și Olteniței, între cele două se va lărgi centura la 4 benzi (…) Actualele pasaje au 6 luni proiectare și 24 de luni execuție, iar în trei ani ar trebuie să fie gata toate lucrările”, susține Șerbănescu de la CNAIR.

După trecerea de la Olteniței, experiența pentru un șofer care nu circulă des pe această șosea poate fi extrem de neplăcută.

Din cauza prafului și a mizeriei, iarba de pe margine este gri, iar în aer plutesc pungi de plastic și un miros înțepător aduse de pe groapa de gunoi de la Glina, care se află la câțiva metri de șosea. Tabloul dezolant este completat de câteva văcuțe care se plimbă agale pe margine și pasc din iarba „proaspătă” de lângă șosea…

Pe această porțiune s-a circulat încet, dar nu au mai fost ambuteiaje. Intersecția cu breteaua care duce spre Autostrada Soarelui a fost traversată în jurul orei 10:00, adică la o oră și jumătate de la plecare, respectiv de la A1.

Drumul a devenit din nou greoi în zona Pantelimon. S-a circulat bară la bară, dar s-a mers, pentru că pasajul de aici ajută foarte mult traficul. Următoarea intersecție, cea de la Afumați, a fost traverstată la ora 10:29. Și aici, pasajul de pe DN2 este vital.

După Afumați, șoseaua se transformă radical, la fel și peisajul. Se intră în pădurea de la Andronache, iar drumul este unul expres, cu două benzi pe sens, astfel că distanța dintre Afumați și Otopeni a fost parcursă în mai puțin de 15 minute, deși a fost aglomerat, iar pe traseu sunt mai multe sensuri giratorii, printre care și cel pentru intrarea pe A3. Diferența dintre inelul de sud și cel de nord este uriașă.

De la Otopeni până înapoi în Militari, traseul a durat aproximativ 30 de minute, fiind foarte aglomerat în zona Chiajna, de unde se intră și se iese masiv. Ieșirea de pe Centură s-a făcut, într-un final, la ora 11:15, după 2 ore și 45 de minute.

Concluzia este simplă: nu se poate circula fluid pe o șosea care se intersectează cu alte drumuri aglomerate, iar șoferii trebuie să cedeze în toate intersecțiile. Practic, pe porțiunea de sud – unde infrastructura este inexistentă, iar drumul nu este deloc demn de o Capitală a Uniunii Europene, ci pare a fi unul din Lumea a treia – Centura este un adevărat calvar pentru șoferi.

Pe porțiunea de nord, unde sunt 4 benzi, sensuri giratorii și pasaje, drumul se comportă bine. Doar că nu se poate face primăvară cu o floare…

Sunt zile în care pe această șosea se circulă și mai greu, iar timpul de parcurgere poate depăși lejer 3 ore. Iar toate datele arată că starea drumului se va menține mulți ani de acum.

Potrivit reprezentanților CNAIR, Centura Capitalei nu mai este un drum național, astfel că investițiile, și așa puține, vor fi limitate.

 „La ora actuală, Centura nu se mai comportă ca un drum național, ci ca un bulevard în oraș, iar la un moment dat ea va trebui predată la instituțiile municipale și metropolitane. Centura nu poate fi dată Primăriei Capitalei, pentru că ea se modernizează pe fonduri europene, și nu se poate transfera”, explică Șerbănescu de la CNAIR.

Potrivit acestuia, Ministerul Transporturilor vrea să construiască o altă centură, în regim de autostradă.

„Noua Centură va fi un drum național, din categoria de autostradă și va prelua traficul pe axa est-vest între Portul Constanța și Nădlac, pe Coridorul 4. Actuala centură nu mai are caracteristici de drum național, este practic un bulevard, se comportă ca Ștefan cel Mare- Mihai Bravu – Văcărești, sau ca Trafic Greu din București, pentru că sunt multe construcții și pe stânga și pe dreapta, se intră și se iese frecvent, deci practic nu mai ai cum să-l gestionezi eficient, ca drum național. Aici trebuie găsită o filozofie urbană, nu extra-urbană”, explică Șerbănescu, care mai precizează că noua Centură în regim de autostradă ar putea fi gata în 2024 și va costa aproape un miliard de lei, din bani europeni.

Până atunci, Centura Capitalei va rămâne drumul suspinelor pentru șoferii români, mai ales pentru cei de TIR, care sunt obligați să parcurgă zilnic această arteră care înconjoară, în anul de grație 2019, o Capitală Europeană.

Campania #euprimar vă va oferi în perioada următoare, imaginea cât se poate de reală a orașelor românești. Vom vedea cât de bine și-au făct primarii munca în acest mandat și cât a devenit `greaua moștenire”, de nedepășit.

Autor

Nicolae Oprea

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul ... vezi toate articolele