Milioane de euro pentru un drum nefolosit de peste un an

Drumul, care a fost finalizat și inaugurat pe data de 29 august 2015, nu este deschis circulației transfrontaliere, ci doar până la graniță. Motivul este reprezentat de faptul că nu s-a deschis un punct de trecere a frontierei aferent acestui drum, care a fost realizat mai mult în perspectiva intrării României în spațiul Schengen. La Nădlac există deja două puncte de trecere a frontierei: unul pe DN7 și celălalt pe autostrada Nădlac-Arad.

„Acest drum datează din 1750, pe atunci Nădlacul era reședință de raion din care făceau parte și Csanadpalota din Ungaria, și celelalte sate din împrejurimi. Atunci se folosea acest drum pentru a veni la biserica din Nădlac, cei din Ungaria, și cei din Nădlac să meargă la biserica din Ungaria. Găsind această mică istorie a drumului, împreună cu primarul de la Csanadpalota ne-am gândit la acest proiect și am reușit ca să-l ducem la bun sfârșit, dar pe vremea când proiectul s-a scris, am sperat că vom intra în Spațiul Schengen și nu va mai fi nevoie de punct de trecere a frontierei. Ei, amânându-se această intrare în Spațiul Schengen, vă dați seama că între cele două porțiuni de drum, patru km la noi și patru km la unguri, este o barieră de toată frumusețea. Am cerut deschiderea unui punct de frontieră și temporar dacă se poate pentru că sunt doritori de a trece în Ungaria, ai noștri, și cei din Ungaria să vină la noi, mai ales când sunt zile de piață”, a declarat, pentru MEDIAFAX, primarul orașului Nădlac, Vasile Ciceac.

Primarul orașului Nădalc a mai precizat că localnicii care doresc să meargă din Nădlac la Csanadpalota au de ocolit 12 km pentru a merge prin punctele de trecere a frontierei existente în Nădlac.

Chiar dacă nu este deschis încă traficului transfrontalier, drumul are utilitate practică și în acest stadiu, spun autoritățile locale, pentru că șoseaua facilitează în mod deosebit circulația agricultorilor care au terenuri cultivate în respectiva zonă și transportul producției de pe câmp.

„Problema nu este chiar așa de mare, acest drum ne ajută și așa, pentru că de acest drum se folosesc toți cei riverani pe lungimea de patru km, în ceea ce privește cultivarea terenurilor agricole în zona respectivă și de ce nu, dezvoltarea industrială în zonă”, a mai declarat primarul Vasile Ciceac.

Autoritățile mai spun că și dacă s-ar aproba trecerea utilajelor agricole ar fi de ajutor pentru localnici. Pe lângă asfaltarea drumului, s-au realizat și rigole pluviale, iar în porțiunea de drum ce străbate orașul Nădlac s-au realizat și trotuare pe ambele părți.

Drumul Nădlac – Csanadpalota a fost realizat în cadrul unui proiect transfrontalier româno-ungar și a costat peste 5,6 milioane de euro. Valoarea totală a proiectului s-a ridicat la 5.638.346,56 euro, dintre care 1.224.356 euro au revenit părții române, iar peste 4.413.990,56 euro, părții maghiare.

În județul Arad există mai multe drumuri complet modernizate de-a lungul graniței cu Ungaria în perspectiva intrării României în spațiul Schengen.

Consiliul Județean Arad a cerut înființarea unor puncte de trecere a frontierei temporare pe aceste drumuri până la intrarea României în Spațiul Schengen, însă până acum acest lucru nu s-a întâmplat așa că drumurile modernizate de-o parte și de alta a frontierei sunt blocate de granița româno-ungară. La inaugurarea autostrăzii Nădlac-Arad, care leagă România de autostrăzile din vestul Europei, oficialii maghiari au reproșat Guvernului român, chiar în declarațiile oficiale, că blochează deschiderea transfrontalieră a acestor drumuri care ar trebui să faciliteze legătura dintre localncii de-o parte și de alta a graniței.

Autoritățile locale spun că au aflat că în acest an se vor deschide puncte de trecere temporare pe toate drumurile de graniță modernizate în ultimii ani în județul Arad.