Tu știi unde au ajuns banii tăi? Cum au spart bugetele primarii Bucureștiului

1. Sorin Oprescu, primarul Capitalei: 25.000 de euro mită și coducerea unui grup infracțional organizat

Sorin Oprescu a condus Capitala timp de 8 ani. În septembrie 2015, a fost arestat preventiv de procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat. Oprescu și complicii săi sunt trimiși în judecată din noiembrie 2015. Procurorii susțin că Sorin Oprescu primea o cotă parte din șpăgile strânse de persoane din subordinea sa și percepute pentru diverse contracte acordate din bugetul Primăriei Capitalei, comision care s-ar fi ridicat la 10% din valoarea contractului.

Anchetatorii l-au oprit în trafic pe primarul general Sorin Oprescu, găsind asupra sa 5.000 de euro, o parte din banii pe care i-ar fi primit mită, din totalul de 25.000 de euro. De asemenea, la perchezițiile de la vila lui Oprescu din Ciolpani, anchetatorii au găsit doi saci de pânză cu suma totală de 71.000 de lei. Oprescu nu a putut justifica credibil acești bani, susținând că provin din pensia tatălui său, decedat din 2010. Judecătorul a considerat însă că apărarea lui Oprescu nu stă în picioare, pentru că bancnotele conțineau serii recente și erau numai lei noi, introduși din 2005.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

De asemenea, la percheziții, procurorii DNA au mai găsit un aparat de bruiaj în care Oprescu și-ar fi obligat interlocutorii din curtea vilei sale să își pună telefoanele mobile, pentru a nu putea fi interceptate.

Bogdan Cornel Popa, principalul personaj al acestui dosar, era directorul Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane din București. El este acuzat că a constituit un grup infracțional organizat prin care primea și dădea mai departe mită, obiectul fiind contracte ale Primăriei Capitalei. La sfârșitul anului 2013, liderul acestui grup infracțional ar fi devenit Sorin Oprescu, susține DNA.

Popa a fost principalul denunțător în dosarul lui Sorin Oprescu. El le-a povestit procurorilor DNA că ar fi intermediat mită în valoare de aproximativ 1 milion de euro către Sorin Oprescu, în perioada 2013-2015. Conform acestuia, principalele contracte din care primarul general al Capitalei și-ar fi luat comisioanele erau încheiate cu Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane București (ACCU) și de Centrul Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștilor (CCPBPB) și vizau asfaltarea aleilor din Complexul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, respectiv lucrări de „apă-canal” în cimitirele din București.

Cornel Bogdan Popa a condus ambele instituții în perioada respectivă, fiind mutat de Oprescu de la Palate la Cimitire „deoarece, la prima dintre instituții (unde își desfășurase activitatea până atunci), nemaiavând lucrări, (…) nu mai avea ce mită să încaseze și, implicit, nu mai avea nici ce mită să-i dea inculpatului Oprescu Sorin Mircea”, se arată în referatul DNA cu propunerea de arestare.

În 2014, Oprescu îi numește la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, din Mogoșoaia, pe Florin Șupeală și Ruxandra Petroi Avasiloae, „persoane obediente” față de Bogdan Popa, iar pe Bogdan Popa la conducerea Administrației Cimitirelor. Tot atunci, în grupul infracțional este introdus de Oprescu și Cristian Stanca, fostul său șofer, poreclit „Grenadă”, „în vederea obținerii unui control mai ridicat asupra deciziilor” lui Bogdan Popa, conform DNA. „Grenadă” a fost angajat ca referent la Administrația Cimitirelor, fiind avansat ulterior ca inspector de specialitate, cu încălcarea legii, arată DNA.

Procurorii arată că pe 5 septembrie 2015, Oprescu ar fi primit de la Bogdan Popa suma de 25.000 de euro din totalul de 60.000 de euro pretinși de către Popa și șoferul lui Oprescu de la administratorii unei firme care câștigase contractul de asfaltare a aleilor din Complexul Brâncovenesc. Cei doi administratori ai firmei au denunțat aranjamentul la DNA. Procurorii arată că în perioada 2013-2014, Bogdan Popa, pe atunci director al Palatelor Brâncovenești, ar fi primit de la firma celor doi suma totală de aproape 2,8 milioane lei, drept comision pentru încheierea a două acorduri cadru. Banii au ajuns la firmele unor apropiați de-ai lui Popa – Romeo Albu, Claudiu Bengalici, zis „Benga” și Ion Niță. În schimbul banilor, Popa se obliga să asigure din partea lui Sorin Oprescu virarea la timp a banilor pentru contractele câștigate de firmă.

În perioada mai-august 2015, Popa, ajuns acum director la Cimitire, ar fi pretins de la aceiași doi administratori ai firmei suma de 60.000 de euro, mită pentru Sorin Oprescu.
Procurorii descriu mai multe șpăgi încasate de Popa de-a lungul timpului, în aceeași manieră. Spre exemplu, între 2013 și 2015, Popa ar fi primit în total de la cei doi oameni de afaceri peste 10,4 milioane de lei.

2. Andrei Chiliman, sectorul 1: rețeaua lui Vlad Moisescu, pușculița PNL de 8,5 milioane de euro

Primarul liberal al sectorului 1, actualmente suspendat din funcție, a condus sectorul vreme de 11 ani, până în iunie 2015, când a fost reținut și pus sub urmărire penală de procurorii anticorupție.

Andrei Chiliman este urmărit penal de DNA din iunie 2015, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență. Grupul concentrat asupra contractelor publice din Primăria Sectorului 1 era condus de influentul liberal Vlad Moisescu, urmărit penal și el pentru trafic de influență și constituirea unui grup infracțional organizat și un apropiat al lui Chiliman, conform DNA.

Procurorii DNA au arătat că începând cu 2004, când Andrei Chiliman a devenit primar, Vlad Moisescu a adunat în jurul său un grup infracțional din care mai făceau parte consiliera lui Chiliman, Ioana Costescu, și consilierul local Ion Brad. Grupul avea ca scop să obțină comisioane de 10-15% din valoarea contractelor publice date de Primăria Sectorului 1, de la firmele câștigătoare.

Una dintre firmele intrate în această combinație a fost Straco, una dintre firmele de construcții care derulează multe contracte cu statul, deținută de frații Horpoș. Procurorii DNA arată, în referatul în care au propus arestarea preventivă a inculpaților din dosar, că Moisescu i-ar fi impus lui Chiliman să lucreze direct cu această firmă, care a primit astfel asfaltări și anvelopări de blocuri în sectorul 1. Astfel, reprezentanții firmei Straco și cei ai primăriei lui Chiliman lucrau direct împreună pentru întocmirea caietelor de sarcini la licitații, astfel că succesul firmei era asigurat, conform DNA.

Alexandru Horpoș, patronul Straco, le-ar fi trimis banii – comisionul de 10-15% din contracte, de trei-patru ori pe an, mai arată DNA.

O altă firmă aflată în acest cerc era Romprest, deținută în trecut de omul de afaceri Florian Walter. Procurorii arată că în cazul comisionului plătit de această firmă către Moisescu, acesta i-a cerut ca plata să fie făcută către televiziunile B1 TV și România TV, sub formă de servicii de publicitate, astfel Moisescu și Chiliman asigurându-și protecție media, conform procurorilor.

Procurorii DNA descriu cum funcționa mecanismul șpăgilor la primăria sectorului 1: Moisescu ar fi cerut și încasat banii de la firme, cu ajutorul consilierei lui Chiliman și a consilierului local Brad, iar Andrei Chiliman ar fi asigurat derularea fără probleme a contractelor pentru firmele favorizate.

Banii primiți se împărțeau după următoarea schemă, susține DNA: 30% ajungeau la Chiliman, 15% la Moisescu, câte 15% la consiliera Costescu și la consilierul Brad, iar 10% la PNL sector 1. Restul de 15% erau considerați cheltuieli „operative”, fiind folosiți la plata diverșilor funcționari din primărie care sprijineau activitatea grupului Moisescu-Chiliman.

DNA arată că grupul lui Chiliman ar fi primit de la două firme, Straco și Romair Consulting, suma totală de aproape 39 de milioane de lei (peste 8,5 milioane de euro), în perioada 2007-2014. Banii reprezentau un comision de 10% din plățile efectuate de Primărie în baza contractelor cu aceste firme, pentru lucrări de construcții, precum anveloparea blocurilor din sector.

Andrei Chiliman mai are două dosar penale. Într-unul este trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 1, pentru abuz în serviciu, alături de Petrică Ionescu, directorul Direcției Utilități Publice din Primărie,  și de Georgiana Derdene, șefă serviciu în Serviciul Utilități Publice. Ei sunt acuzați că ar fi acordat ilegal autorizație de funcționare unei terase, în ciuda opoziției ferme a unor vecini, dar și a deciziei negative a Consiliului Local sector 1.

Al doilea dosar penal al lui Chiliman este tot la DNA, unde primarul suspendat este urmărit penal pentru abuz în serviciu și complicitate la distrugere. Chiliman este acuzat că a autorizat o persoană, în perioada aprilie-decembrie 2008, să distrugă prin folosirea de utilaje grele mai multe construcții monument istoric – anexele Palatului Știrbei, de pe Calea Victoriei din București. Astfel, pivnița, împrejmuirile și aripa de nord ale Palatului Știrbei, precum și vestigiile din subteran au fost distruse, fără niciun aviz arheologic, arată DNA.

3. Neculai Onțanu, sectorul 2: terenul-șpagă de 4,2 milioane de euro, din care generalul Oprea și-a luat partea

Neculai Onțanu, fost membru PSD, actualmente UNPR, conduce sectorul 2 de 16 ani, fiind suspendat din funcție în martie 2016, după ce a fost reținut și pus sub urmărire penală de procurorii DNA, pentru luare de mită.  În același dosar a fost reținută și nepoata lui Gabriel Oprea, avocata Loredana Radu, cea care l-a reprezentat în trecut atât pe Oprea, cât și pe Victor Ponta și care este acuzată de un doctorat plagiat.

Procurorii arată că în perioada 2006-2007, Neculai Onțanu ar fi acceptat să primească mită de la un beneficiar al unor drepturi litigioase, pentru a asigura reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri, în suprafață totală de 83.500 de metri pătrați, din sectorul 2.

Onțanu a fost denunțat la DNA de fostul patron dinamovist Cristian Borcea, cel cu care ar fi negociat direct șpaga, dar și de omul de afaceri Dragoș Dobrescu, beneficiarul terenurilor.

După ce au fost emise titlurile de proprietate, Onțanu ar fi primit șpagă un teren de 1.500 de metri pătrați pe bulevardul Barbu Văcărescu, din sectorul 2. Tranzacția s-a făcut prin intermediul unor contracte de vânzare-cumpărare fictive, către avocata Loredana Radu și o altă persoană indicată de primar, conform DNA.

Ulterior, în noiembrie 2007, Onțanu a vândut terenul respectiv, o parte către Loredana Radu, căreia i-au revenit 1.000 de metri pătrați. Prețul de vânzare consemnat la notar era de 50 de euro pe metru pătrat, astfel că Loredana Radu ar fi urmat să plătească 50.000 de euro. O altă persoană, coleg de partid în PSD cu Onțanu, care a primit restul de 500 de metri pătrați, ar fi urmat să plătească 50.000 de euro către Onțanu, adică 500 de euro pe mp.

„În realitate nu s-a achitat nicio sumă de bani, cele două contracte au avut un caracter fictiv, terenurile fiind transferate în contul mitei promise primarului Onțanu Neculai, la indicația acestuia”, arată DNA.

Conform DNA, valoarea de piață a terenului era de 4,2 milioane euro, cu această sumă fiind revândut de altfel de către cei doi intermediari, la scurt timp după semnarea hârtiilor fictive.

Mai departe, Loredana Radu și-a vândut partea de teren unchiului ei, generalul Gabriel Oprea, președintele UNPR și apropiat de Onțanu, arată o investigație RISE Project-Centrul de Investigații Media.

Un an după ce a primit terenul de la Onțanu, în decembrie 2008, Loredana Radu a vândut acest teren de 1.000 de metri pătrați către Gabriel Oprea, contra unui preț consemnat în actele oficiale ca fiind de 400.000 de euro, deci de 8 ori mai mult decât prețul cu care îl achiziționase. Valoarea de piață a terenului era însă de șapte ori mai mare, de 2,8 milioane de euro, arată procurorii DNA în referatul cu propunerea de arestare preventivă pe numele lui Onțanu.

Pe terenul respectiv, Loredana Radu a obținut autorizație de construcție pentru un hotel de zece etaje, iar construcția a început să se ridice sub forma unui imobil de șase etaje, pe malul lacului Colentina. Autorizația a fost semnată tot de primarul sectorului 2, Neculai Onțanu.

În 2011, Oprea i-a cedat în proprietate terenul și hotelul fiicei sale, Ana Maria Oprea. Construcția nu apare în nicio declarație de avere a lui Gabriel Oprea.

Într-un dosar desprins din cel al lui Onțanu este anchetat și Toma Șutru, secretarul Consiliului Local al sectorului 2, tot în legătură cu Loredana Radu. Șutru este acuzat că în 2007 ar fi primit mită 2 milioane de euro, pentru a asigura restituirea unor terenuri în sectorul 2. Mita lui Șutru ar fi fost mascată printr-un contract de vânzare-cumpărare fictiv, prin care mituitorul ar fi cumpărat de la o rudă a lui Șutru un teren inutilizabil economic, traversat de linii de înaltă tensiune, care valora în realitate doar 215.000 euro. Banii au fost folosiți ulterior pentru investiții imobiliare din România și Spania, conform DNA.

4. Robert Negoiță, sectorul 3: „campionul” investițiilor inutile, evaziune fiscală de 77 de milioane de lei

Robert Negoiță (PSD) conduce sectorul 3 din 2012. El este cel mai mare datornic persoană fizică la stat, conform ANAF, care arată că Negoiță are datorii la bugetul de stat și la cele de asigurări de 232 de milioane de lei (peste 51 milioane de euro).

Din aprilie 2016, Negoiță este urmărit penal de DNA pentru evaziune fiscală, el fiind acuzat că nu a plătit TVA în valoare de peste 77 de milioane de lei, în perioada 2005-2009, timp în care a vândut în nume propriu 1.250 de apartamente și locurile de parcare aferente, fără să se înregistreze ca persoană impozabilă în scopuri de TVA. Negoiță nu ar fi declarat TVA în valoare de 77.148.021 lei.

Ansamblurile rezidențiale ale lui Negoiță sunt situate în Voluntari și în Popești Leordeni.
Prin vânzarea celor 1.250 de imobile, în perioada ianuarie 2006-iulie 2009, Negoiță a obținut venituri de peste 364 de milioane de lei. Activitatea sa este calificată de DNA drept activitate economică, similară cu cea a unui prestator de servicii sau comerciant, pentru care ar fi avut obligația să plătească TVA.

„Pentru a evita plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor realizate, Negoiță Robert Sorin a folosit un procedeu ingenios prin care cheltuielile cu realizarea imobilelor, în nume propriu, au fost evidențiate contabil și declarate fiscal de societățile pe care le administra, însă veniturile nu au fost evidențiate. Prin urmare, raportat la cele trei ansambluri rezidențiale, Negoiță Robert Sorin nu a declarat activitatea economică prestată ca persoană impozabilă în scopuri de TVA”, mai arată DNA.

Astfel, deși imobilele apar ca fiind construite în acte de persoana fizică Robert Negoiță, după finalizare acestea au fost prezentate la toate târgurile imobiliare drept aparținând unei firme de-a lui Negoiță.

De asemenea, sectorul 3 condus de Robert Negoiță a ieșit în evidență față de restul sectoarelor într-un raport al Curții de Conturi privind cheltuirea banilor pe spațiile verzi și pe obiectele de mobilier urban. În total, în perioada 2007-2014 (inclusiv în mandatul fostului primar, Liviu Negoiță de la PDL), în sectorul 3 s-au cheltuit aproximativ 230 de milioane de euro pe aceste obiective, cel mai mult dintre toate sectoarele Capitalei. De multe ori, banii au fost însă aruncați pe fereastră, arată inspectorii Curții de Conturi.

Bulevardul Unirii a fost reamenajat parțial ilegal, pe 7 milioane de euro doar în 2014, de Robert Negoiță, cu tot cu spații care nu intrau în jurisdicția sectorului, iar uneori cu lucrări făcute de mântuială. Sute de bănci noi, de 700.000 de euro, puse de fostul primar Liviu Negoiță, au fost scoase din uz de Robert Negoiță după doar un an. De asemenea, au fost plantați arbuști care s-au uscat rapid sau pe care s-au plătit sume exorbitante, mai mari de 100 de ori decât în anii precedenți.

Curtea de Conturi arată cum s-au cheltuit ilegal aproape 2 milioane de euro în anul 2013, sub mandatul lui Robert Negoiță, banii fiind recuperați după auditul Curții. Astfel, 3 milioane de lei au fost decontați în 2013 pentru acoperirea cu gazon a unor suprafețe mai mari decât cele reale, pentru plantarea unui număr de arbuști și trandafiri mai mic decât cel facturat sau pe decontarea de două ori a acelorași lucrări. O altă halcă de plăți ilegale a fost descoperită de Curtea de Conturi tot pe anul 2013 și se ridică la 4,5 milioane lei. Metoda a semănat: plata dublă pentru aceeași prestație, arbuști plătiți, dar nelivrați, precum șisupradimensionarea notei de plată a lucrărilor de decolmatare și întărire a malurilor la lacurile din parcul IOR (Titan).

Inspectorii Curții de Conturi caracterizează drept „o situație deosebită” amenajarea spațiilor verzi la nivelul sectorului 3 prin Programul de reabilitare a domeniului public, exemplificând cum a acordat primăria lui Robert Negoiță o atenție deosebită obiectivului Bulevardul Unirii – cel care acum se remarcă prin o mulțime de pergole din lemn, colorate pestriț, precum și prin dale ornate cu o gresie extrem de alunecoasă.

În total, în 2014, primăria Sectorului 3 a cheltuit peste 120 de milioane de lei (peste 27 milioane de euro) pe amenajarea peisagistică și întreținerea spațiilor verzi. Un sfert din acești bani au fost băgați doar în amenajarea Bulevardului Unirii – peste 32 de milioane de lei (peste 7,25 milioane euro), adică peste un sfert din toți banii alocați întregului sector pentru spațiile verzi.

Cu toate acestea, nu spațiile verzi au avut de câștigat după investiția aprobată de Robert Negoiță: 63% din lucrările efectuate în 2014 pe Bulevardul Unirii au fost amenajarea de structuri de beton de diverse culori, borduri și rigole din granit, pavaj ornamental din granit și garduri metalice care sunt lucrări de investiții de amenajare a trotuarelor pe această arteră.

Pe restul de 37% din lucrări, care au privit spațiul verde, Primăria lui Negoiță a plătit aproape 7 milioane de lei. Cele mai multe spații verzi de pe această arteră nici măcar nu se află însă în administrarea sectorului 3, ci a Primăriei Capitalei, prin Administrația Străzilor, arată Curtea de Conturi.

5. Cristian Popescu Piedone, sectorul 4: semnătura care a dus la tragedia „Colectiv”

Cristian Popescu Piedone a condus sectorul 4 din 2008 până în noiembrie 2015, când a demisionat ca urmare a tragediei din clubul „Colectiv”, în urma căreia au murit 64 de persoane în incendiul din fosta fabrică Pionierul sau ca urmare a rănilor.

Piedone a fost acuzat de abuz în serviciu, procurorii DNA arătând că acesta a eliberat acordurile și autorizațiile de funcționare ale clubului Colectiv „într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu” și fără respectarea ulterioară a obligației de a efectua controale periodice.

Autorizarea ilegală a clubului ar fi adus un folos necuvenit în valoare de 62.298 de lei pentru clubul Colectiv, dar și punerea punerea în pericol permanent a vieții și sănătății persoanelor care au ajuns în Colectiv de la începutul lui 2015 și până la producerea tragediei, funcționarea sa fiind acceptată în lipsa măsurilor tehnice de prevenire sau reducere a urmărilor în caz de incendiu.

Procurorii arată că absența verificărilor în legătură cu cerințele de securitate la incendiu au făcut imposibilă luarea măsurilor tehnice prin care incendiul de la Colectiv ar fi putut fi evitat sau ar fi avut urmări mai puțin grave.

„Omisiunea verificării, de către inculpați a îndeplinirii cerințelor de securitate la incendiu, prealabil autorizării SC Colectiv Club SRL, a făcut inapte măsurile tehnice, operative care ar fi putut să prevină sau să reducă urmările din data de 30.10. 2015, în condițiile izbucnirii incendiului în club. În acest fel există o legătură de cauzalitate mediată între îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către inculpați, rezultatul dramatic și prejudiciul adus părților civile din prezenta cauză, fiind antrenată răspunderea în solidar cu partea responsabilă civilmente, Sectorul 4 al municipiului București”, arată procurorii.
Procurorii DNA îl mai acuză pe Piedone că, într-o manieră similară, a emis autorizația și acordul de funcționare pentru un restaurant din sectorul 4, care nu deținea avizul de securitate la incendiu.

90 de persoane, răniți și rude ale celor care au murit în clubul Colectiv, s-au constituit părți civile în acest dosar, aceștia cerând, în total, despăgubiri de aproape 30 de milioane de euro. 27 dintre ele sunt victime directe ale incendiului din club, iar 63 sunt rude ale celor decedați. Aceștia au cerut drept daune sume care variază între 30.000 euro și 2.000.000 euro.

În dosar sunt date ca exemplu suferințele fizice și traumele psihice prin care trec răniții și rudele celor care au decedat.

6. Marian Vanghelie, sectorul 5: două dosare, 30 de milioane de euro din „comisioane”

Marian Vanghelie (fost PSD) a condus sectorul 5 timp de 15 ani, până în aprilie 2015, când a fost arestat preventiv pentru fapte de corupție. Vanghelie a stat în arest 4 luni, până când procurorii DNA l-au trimis în judecată, în iulie 2015.

Vanghelie este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani. Conform DNA, în perioada 2006-2014, Vanghelie ar fi primit mită de la omul de afaceri Marin Dumitru, prin intermediul vărului său, Sorin Mircea Niculae și a Laurei Ciocan (șefa Economatelor din sectorul 5), șpăgi în valoare de 30,4 milioane de euro, care reprezentau un comision de 20% din contractele câștigate de firmele omului de afaceri cu Primăria sectorului 5. Valoarea totală a contractelor primite de Marin Dumitru s-a ridicat la peste 738 de milioane de lei (aproximativ 165 de milioane de euro), conform DNA.

Vanghelie ar fi primit banii atât cash, cât și prin încheierea de contracte fictive între firma omului de afaceri și firme controlate de Vanghelie prin apropiații săi. Vanghelie a indicat de asemenea transferul dreptului de proprietate a două vile în valoarea de 650.000 de euro către persoane apropiate de el. Șpaga a fost primită și sub formă de cedare a unor firme către apropiații lui Vanghelie, mai arată DNA – firma Splai SA ar fi fost cedată de Dumitru apropiaților lui Vanghelie, Carla Dinu și Adrian Murgoci, șoferul său, mai susține DNA.

Vanghelie a mai folosit banii primiți la plata unor cheltuieli de campanie electorală, dar și la organizarea „Vanghelioanelor”, petrecerile de Revelion din sectorul 5. Banii s-au mai dus către renovarea magazinului Fashion Brand Management, deținut de concubina sa, Oana Niculescu Mizil, dar și a unor sedii ale PSD, conform DNA.

Pentru a asigura banii de șpagă proveniți tot din banii publici ai Primăriei Sectorului 5, contractele cu firma lui Marin Dumitru erau umflate la costuri. De fapt, costurile reale ale lucrărilor erau de maximum 60% din valoarea contractelor, conform DNA. Prejudiciul provocat bugetului sectorului 5 de Vanghelie și complicii săi a fost de peste 295 de milioane de lei, conform DNA.

Șpaga pentru Vanghelie era mascată prin intermediul unor contracte între firma controlată de Marin Dumitru, Premier Palace SRL, și unele firme controlate prin interpuși de Vanghelie, arată DNA. Aceste firme erau București S.A. și Fashion Brand Management, controlate de vărul său Mircea Sorin Niculae, respectiv de concubina sa, Oana Mizil, dar și Economat Sector 5 SRL, condusă de Laura Ciocan.

În interceptările depuse de procurorii DNA la dosar, Vanghelie încerca să impresioneze o martoră, pe Carla Dinu, pentru a nu depune mărturie împotriva sa, spunând că poate ajunge la președintele Klaus Iohannis, prin intermediul realizatorului tv Rareș Bogdan. Femeia primise cele două vile de la Marin Dumitru.

Procurorii DNA îl urmăresc penal pe Marian Vanghelie și într-un al doilea dosar, în care îl acuză de abuz în serviciu în legătură cu atribuirea a două contracte publice de salubrizare, în valoare de peste 6,4 milioane de lei, care vizau curățenia pe 147 de străzi din sectorul 5.

Cele două contracte au fost încheiate pe o perioadă de 3 luni, în luna mai 2008, cu posibilitate de prelungire prin acte adiționale, Primăria lui Vanghelie invocând o situație de urgență. La sectorul 5, salubrizarea se făcea cu o secție proprie, la care erau angajate 627 de persoane, conform DNA.

Pentru a justifica atribuirea acestor contracte, prin negociere fără anunț de participare, Marian Vanghelie a aprobat trei documente, toate cu același număr de înregistrare, arată DNA. Motivele invocate nu arată însă existența unei stări de urgență, de altfel propria secție de salubrizare a Primăriei continuând să funcționeze chiar și după atribuirea celor două contracte.

Prejudiciul stabilit de DNA în dauna Primăriei sectorului 5 este de peste 2 milioane de lei.