Arhitectul-șef de la S4, după ce Nicușor Dan a scos posturi-cheie din PMB la concurs: „Nu cred că Bucureștiul este într-o situație de RECICLARE”
După ce pe site-ul primăriei conduse de Nicușor Dan au apărut anunțuri referitoare la organizarea unor concursuri pentru ocuparea de posturi-cheie în organigrama PMB, inclusiv cel de arhitect-șef al Capitalei, întrebările incomode nu au întârziat să apară, iar un scenariu extrem de interesant a ieșit la lumină.
Organizarea intempestivă a acestor concursuri – care se vor desfășura în perioada martie/aprilie 2024 – a stârnit nedumerire în rândul specialiștilor, însă a fost creionat și o ipoteză de lucru în care Nicușor Dan ar apărea în postura de „coordonator” al unui plan cu bătaie lungă.
Concret, primarul general al Capitalei este acuzat că ar vrea să își „asigure spatele” și ar dori să plaseze în organigrama PMB, cu rapiditate suspectă, „oameni devotați” pe care să se poată baza în eventualitatea în care va pierde fotoliul de primar general al Capitalei. (informații detaliate AICI)
Într-o astfel de perspectivă luată în calcul, respectivii „apropiați” ai primarului general nu ar face altceva decât să se transforme într-un Cal Troian multiplicat în PMB și să urmărească, în ultimă instanță, doar interesele lui Nicușor Dan.
„Este de observat o ascensiune a unor personaje, chiar și în ceea ce privește Direcția de Urbanism, accelerată și, uneori, nefundamentată”
Gândul a solicitat un punct de vedere referitor la concursul pentru postul de arhitect-șef al Capitalei lui Yahia Dardari, arhitect-șef la Primăria Sectorului 4, iar acesta, în exclusivitate, a declarat că – demai mult timp – poate fi observată la nivelul PMB o ascensiune ”extrem de accelerată” a unor personaje.
În același timp, arhitectul-șef al Sectorului 4 consideră că Bucureștiul – la acest moment – nu ar avea nevoie de o „reciclare” și, mai mult, nu ar avea nevoie nici de oameni care „nu au demonstrat nimic până la acest punct.
„Am văzut și eu, ieri, acest anunț… Fiecare primar are dreptul, în limita legii, de a face ce consideră el. Dar este de observat o ascensiune a unor personaje, chiar și în ceea ce privește Direcția de Urbanism, extrem de accelerată de-a lungul timpului și, uneori, nefundamentată. Postul de arhitect-șef este scos la concurs pentru promovare în administrație. Deci nu se vor putea înscrie decât oameni aflați în administrația publică, oameni care îndeplinesc, cumulativ, acele condiții.
Ceea ce limitează arealul din care putem alege sau putem avea un arhitect-șef (n.red. – al Capitalei) cu o viziune sau nu. Din ceea ce cunosc eu, legislația care interzice, ca să spun așa, noile angajări, face excepție pentru posturile unice, respectiv cel de arhitect-șef și de secretar general.
Într-adevăr, ascensiunea asta s-a făcut, la nivelul Capitalei – de la consilier superior la șef serviciu, la director general al direcției, până la funcția de arhitect-șef -, într-un ritm care arată, într-adevăr, la un moment dat, o dorință de a promova, din cadrul direcției respective, pe unii oameni.
Nu cred că Bucureștiul este într-o situație de reciclare, în care să ia oameni din administrație și să-i bage în administrație, nu cred că Bucureștiul are nevoie de oameni care nu au dovedit nimic până în acest punct și vor dovedi altceva ulterior, rămâne de văzut”, a declarat Yahia Dardari, în exclusivitate pentru Gândul.
„Nu am văzut strategii coordonate, nu am văzut o evoluție a PUG-ului”
Acum, spune arhitectul-șef al Sectorului 4, Capitala are un arhitect-șef, Matei Damian, numai că lipsesc, din păcate, strategiile coordonate, dând ca exemplu negativ și un stand-by în care se află Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei.
„Deocamdată, Capitala are un arhitect-șef, cu atribuții de arhitect-șef, Matei Damian, însă nu am văzut strategii coordonate, nu am văzut o evoluție a PUG-ului, arhitectul-șef ar fi trebuit să le gestioneze, indiferent de forma pe care o ocupă.
Astfel de strategii au fost încercate de arhitectul-șef Adrian Bold sau arhitectul-șef Ștefan Dumitrașcu. Erau lucruri care ar fi adus un aport și cu care am fi convins că Bucureștiul are o echipă de profesioniști.
E o chestie de etică, nu vorbim de ilegalități, în care se limitează arealul de concurs pe oameni aflați în administrație. În momentul de față, pentru noi (n.red. – arhitecții-șefi de la sectoare), nu suntem în poziția în care să spunem «hai să mergem să ne luptăm acolo», din varii motive, implict cel de a comunica cu conducerea aferentă Primăriei Capitalei.
Nu reușesc primarii sectoarelor să comunică la vârful PMB, n-o să reușească angajații…”, mai spune Yahia Dardari, în exclusivitate pentru Gândul.
„Când vrei să faci ceva, te apuci și-ți iei specialiști, îi crești sănătos…”
Arhitectul-șef al Sectorului 4 a mai punctat că, de 14 ani, a existat o „implicare” a lui Nicușor Dan la nivelul urbanismului din Capitală și se află, de la preluarea mandatului de primar general, într-o funcție în care ar putea să decidă spre binele Capitalei.
„A existat, de-a lungul timpului, de aproape 14 ani, o implicare a lui Nicușor Dan în ceea ce vizează urbanismul din Capitală. Eu sunt unul dintre oamenii care au zis «OK, acum ești în poziția în care poți să decizi…»
Sunt și cadru universitar Universitatea de Arhitectură și Urbanism «Ion Mincu», chiar astăzi am avut o discuție despre proiectul Dâmbovița, un proiect extrem de important pentru București, care a fost tratat un pic superficial, părerea mea, în care câțiva oameni din cadrul primăriei au declarat că ei au fost blocați pe noțiuni politice. Fals, nu a fost așa.
Nici PNL, nici PSD nu au blocat acest proiect din noțiuni politice, au blocat acest proiect pentru că nu a existat o viziune. Se dorea delimitarea unei zone de interes a Dâmboviței și atribuirea exclusivității de control asupra modului în care se dezvoltă acea axă către Primăria Capitalei.
Lipsa de încredere pe care o are administrația subordonată – sectoarele Capitalei – într-o directivă a Primăriei Capitalei duce la incertitudini în a le lăsa la îndemână controlul asupra unor zone importante pentru sectoare.
Întrebarea noastră, ca și specialiști, este: «OK, facem o strategie și voi inițiați un PUZ. Dar un PUZ nu poate fi inițiat pe două județe, cum faceți voi un PUZ pe două județe?» Nu există PUZ-uri pe două județe, există PATZ-uri (n.red. 0 Planuri de Amenajare a Teritoriilor Zonale), care creează Planuri Directoare.
Cum puteam să facem un PUZ pe două județe, e ca și cum facem un PUZ pe două țări. Nu există un asemenea lucru… Care este scopul unei astfel de analize? Nu a avut nimeni niciun răspuns… Motiv pentru care, bineînțeles, banii pe care Ministerul Dezvoltării i-a conservat în buget s-au dus în derizoriu.
Acest proiect era un proiect pe care arhitectul-șef al Capitalei ar fi trebuit să îl gestioneze. Acestea sunt lucruri de etică profesională, nu vorbim despre încălcări ale legii.
Când vrei să faci ceva, te apuci și-ți iei specialiști, îi crești sănătos, că și găina crescută în trei zile duce, ulterior, la niște probleme… Pentru mine, două lucruri fundamentale, meseria de arhitect, pentru care am studiat 9 ani, 6 ani de studii plus doctoratul, și funcția publică pe care mi-am asumat-o, aceea de arhitect-șef al Sectorului 4. Primăria Sectorului 4 este singura primărie din București care emite documentații digital și am optimizat procesul acesta, singura din sudul României și a doua administrație, la nivel național, după Consiliul Județean Cluj”, a mai spus Yahia Dardari, în exclusivitate pentru Gândul.
Citește și:
Nicușor Dan preferă dușurile calde, nu reci, și a scăpat ”porumbelul” la TV: ”Spune-i că-l bag în…”