Culisele vastei operațiuni “Roșia Montană”, de la implicarea lui George Soros împotriva proiectului până la jocul pe bursă al lui Cătălin Drulă
Tribunalul de Arbitraj de la Washington a dat dreptate României în mega-procesul intentat de Gabriel Resources Ltd. Canada, în urma căruia compania reclamantă ar fi dorit să obțină, din partea statului român, daune de miliarde de dolari pentru că nu a putut exploata aurul de la Roșia Montană. Totuși, toate eforturile Gabriel Resources, desfășurate pe parcursul a mai mulți ani, au fost zadarnice.
Tribunalul de Arbitraj de la Washington le-a „ordonat” reclamanților –Gabriel Resources Ltd. Canada – „să ramburseze părții reclamate o fracțiune a costurilor legale în valoare de 1.154.774,34 de euro, 30.284.053,32 lei și 928.641,70 de dolari americani, cu o dobândă simplă, reprezentând rata dobânzii unui titlu pe trei luni al Trezoreriei SUA, începând de la data actualei decizii până la rambursarea totală”.
Se poate spune, fără teama de a greși, că României i-a trecut glontele pe lângă ureche, exprimarea metaforică transmițând exact ceea ce s-a întâmplat în toți acești ani.
Din păcate, statul român nu a avut de luptat numai cu compania Gabriel Resoruces Ltd. Canada – care deține pachetul majoritar de acțiuni, de 80,6858%, la compania Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) -, ci și cu deciziile unor oameni politici (foștii premieri ai României Ludovic Orban, Dacian Cioloș și Florin Cîțu), cu acțiunile duse constant de Nicușor Dan, actualul primar general al Capitalei, cu liderul USR Cătălin Drulă și, mai ales, cu rețeaua înființată pe teritoriul României de controversatul miliardar George Soros.
Acesta, de mai bine de 20 de ani, a preluat societatea civilă din România prin diverse asociații și organizații civice pe care le alimentează cu bani grei, iar Gândul prezintă dovezi distrugătoare pentru pionii Rețelei Soros.
- Gândul a prezentat DECIZIA-BOMBĂ luată de Tribunalul de Arbitraj de la Washington, dar și care a fost filiera pe care s-a ajuns la judecata acestui litigiu de proporții. (toate detaliile AICI)
- Casa românească de avocatură care a reprezentat Ministerul Finanțelor în procesul Roșia Montană intentat de compania Gabriel Resources a transmis că „Tribunalul a luat în calcul provocările de mediu, sociale, culturale și economice” (detalii punctuale AICI)
- Pe de altă parte, Gabriel Resources a respins decizia favorabilă României în dosarul Roșia Montană și dorește să o conteste. (informații AICI)
- În așteptarea verdictului Tribunalului de Arbitraj, acțiunile Gabriel Resources la Bursa din Toronto explodaseră. (cifrele AICI)
Cătălin Drulă, legături suspecte cu Gabriel Resources, via Swiss Capital? Marcel Ciolacu: „Chiar nu le e rușine?”
Cătălin Drulă este liderul Uniunii Salvați România (USR) și, după ce România a câștigat procesul cu Gabriel Resources Ltd. Canada, a apărut în prim-plan în urma unei informații-șoc pe care a încercat să o infirme rapid.
Liderul USR a fost acuzat că deține acțiuni la Swiss Capital, companie care, de-a lungul timpului, a fost acuzată că manipulează piața de capital. În contextual în care acțiunile Gabriel Resources explodau în așteptarea verdictului Tribunalului de Arbitraj de la Washington, firește că au apărut semne mari de întrebare legate de această investiție a lui Drulă.
Și asta cu atât mai mult cu cât chiar Cătălin Drulă îl acuzase pe premierul Marcel Ciolacu că a „manipulat bursa” prin declarațiile făcute, iar premierul a ripostat.
„Eu de câte ori am avut intervenții pe acest proces, am spus că românii vor cunoaște adevărul. Nu am dat nicio informație, nu am dat niciun document din Guvernul României nu am dat de niciunde o motivare care să înfluențeze acest proces. Am spus foarte clar, toate documentele vor fi puse la dispoziția presei în momentul în care se finalizează procesul. Despre ce bursă vorbim, ce eu joc la Bursă? Poate dânșii joacă la bursă și știți bine că joacă la bursă, dar problema este că s-au jucat cu banii României. Cum adică, eu câștig un proces și nu las o datorie de miliarde de euro României și nu aduc o criză economică și o debusolare a sistemului fiscal și macroeconomic și eu sunt acuzat că de ce am câștigat procesul, chiar nu le e rușine?”, a declarat Marcel Ciolacu la Iași, după aflarea verdictului.
Potrivit declarației de avere, Cătălin Drulă este un investitor care deține mai multe conturi și este preocupat de fonduri de investiții.
Unul dintre acestea este Swiss Capital, care deține acțiuni la Roșia Montană. Însă Drulă a contestat informația, spunând că are acţiuni în valoare de 2.400 de lei, cumpărate în 2008, la un fond de investiţii numit Active Dinamic, gestionat de Swiss Capital, iar acel fond de investiţii nu ar deţine acţiuni la brokerul BRK.
„Nu mai răspândiți această minciună la adresa mea. Nu dețin și nu am deținut niciodată acțiuni la Gabriel Resources, direct sau indirect. Nu sunt acționar la Swiss Capital. Dețin din 2008 (de 16 ani), acțiuni de o valoare mică (2400 de lei) la un fond de investiții administrat de Swiss Capital. E ca diferența dintre a avea cont la BCR sau ING și a fi acționar la BCR sau ING. Acel fond de investiții (numit Active Dinamic), la rândul său nu deține acțiuni la BRK Finance sau la Gabriel Resources”, a spus Drulă după ce jurnalista Anca Alexandrescu de la Realitatea TV i-a prezentat declarația de avere.
„Cătălin Drulă, în ce consta dezinformarea? Nu scrie în declarația dv de avere Swiss Capital? Contează suma? P.S. Colegul dv Stefan Palarie va poate relata discuția cu mine în direct! Modificati declarația de avere înainte să certați presa!”, i-a transmis Anca Alexandrescu, pe pagina de Facebook.
„Unde este manipularea despre care vorbește Drulă?”
Sursele Gândul din piața bursieră au declarat, în exclusivitate, că acuzațiile lui Cătălin Drulă la adresa lui Marcel Ciolacu sunt puerile.
„Unde este manipularea despre care vorbește Cătălin Drulă? Iată un exemplu referitor la tranzacțiile de acțiuni. Ultima coloană reprezintă volumul tranzactiilor, începand cu 31 ianuarie. Dacă le adunăm și apoi le împărțim la 1.45, cursul euro va da undeva puțin peste 3 milioane de euro. Asta e manipularea.
Un termen de comparație – BT tranzacționează lunar de 40 de milioane de euro. Alt exemplu sugestiv care spune că Drulă lansează acuzații fără acoperire – în data de de 8 februarie a acestui an, Microsoft (că tot e de dreapta ex-premierul Florin Cîțu) a avut rulaj de 7.4 miliarde dolari.
Deci la Gold Corporation s-a tranzactionat în doua luni 10% din cât tranzacționează BT intr-o lună, pe Bursa de la București, nu pe cea de la Toronto, care are mult mai multa deschidere”, au explicat sursele Gândul.
Rețeaua Soros în România și vârfurile de lance care au fost sponsorizate pentru a „demoniza” proiectul Roșia Montană
Fundația Soros, înființată de controversatul miliardar George Soros, a fost – de la bun început – în spatele tuturor mișcărilor de protest împotriva proiectului minier de la Roșia Montană.
- S-a dus un război total împotriva intereselor statului român, iar Gândul prezintă, în exclusivitate, întreaga rețea care a militat asiduu, prin toate mijloacele, pentru ca acest proiect să fie, pur și simplu, aruncat în aer.
- Toți activiștii implicați a mișcările de stradă care avea ca scop distrugerea acestui proiect sunt membrii ONG‐urilor finanțate de George Soros în România.
Direct sau prin ONG‐uri intermediare, așa cum este Fundația pentru Parteneriat ‐ Miercurea Ciuc, aceștia trăiesc din banii primiți de la organizațiile și fundațiile lui Soros, implementând agenda intereselor acestuia în viața economică și politică din România. Pretextul pare a fi suportul social, dar țintă este controlul economic și politic, precum și urmărirea intereselor proprii în România.
1. Claudiu Crăciun
Claudiu Crăciun a fost coordonatorul protestelor din Piața Universității, din luna septembrie a anului 2013, îndreptate împotriva Proiectului Roșia Montană.
- A beneficiat de o bursă de cercetare, la Budapesta, de doi ani.
- Open Society Institute (Soros) și Central European University Budapest (finanțată de Soros) apar pe copertalucrării de cercetare, publicată…la Budapesta ‐ “The Learning Government Research Project: Assessing Policy Making Reform în România”.
- A fost membru fondator GRASP Budapesta. Înfințată în 2008 ca GRSP Society, la inițiativa unui grup de studenți români – înmareparte bursieri Soros aflați la studii în Budapesta ‐, GRASP este o organizație globală, non‐guvernamentală. Este o rețea deschisă care contribuie activ la “schimbarea României prin implicare civică, îmbunătățirea politicilor publice, transfer de cunoştințe şi know‐how, încurajarea dialogului şi dezbaterilor publice etc”.
- Grupul subordonat lui Claudiu Crăciun, care a coordonat și mobilizat persoanele din PiațaUniversității, este format, printre alții, din Alexandru Alexe (activ în protestele din anul 2012), Vlad Ioachimescu, Mihail Bumbeș, Cristian Neagoe.
2. Mihail Bumbeș – Miliția Spirituală
Buget de 75.000 EUR pentru “Școala de Activism”, desfășurată până în septembrie 2013 inclusiv, constând printre altele în “campanii de graffiti”, “evenimente de stradă”, ”îmbunătățirea abilitaților de gândire critică, comunicare și negociere pentru 400 de tineri”, ”organizarea unei campanii de conștientizare pentru dezvoltarea conștiinței sociale și atitudinii civice în rândul a 3.000 de studenți și non‐studenți (absolvenți, profesori, alții)” ‐ această descriere sună, evident, a campanie de recrutare de personal pentru protestele de stradă.
- Activ în organizarea de proteste înBucurești, încă din 2004, iar în ultimii ani a organizat proteste studențești.
- Despre Mihail Bumbeș, Liviu Mihaiu remarca, la un moment dat, că este „iluzia că democrația românească funcționează. Merge la toate protestele, la toate flash‐mob‐urile, apără toate cauzele bune, la modă sau față de care simte empatie.”
- „Mulți îl acuză că e anarhist – asta pentru că face parte dintr‐o organizație cu un nume ciudat și, crede Bumbeș, neînțeles: „MilițiaSpirituală”. Unii cred că face jocurile altora, că e doar un paravan politic, că e diversionist, manipulator și Poate e un pic din fiecare. Cine nu e puțin din fiecare?”
- Singurele activități declarate public ale organizațieiMilițiaSpiritualăsunt cele douăfinanțate de CEE Trust (Soros).
3. Mihnea Blidariu – “Tinerii Mânioși” din Cluj
Este membru al grupului informal „Tinerii Mânioşi”, format în luna ianuarie a anului 2012 în Cluj – Napoca, cu ocazia protestelor împotriva Preşedintelui Băsescu şi a Guvernului Boc.
Acest grup face parte, ca şi „Miliția Spirituală” (Bucureşti), din rețeaua marxistă promovată de „Grupul pentru Acțiune Socială” (GAS), Cluj. „Tinerii Mânioşi” se revendică, inclusiv prin nume, de la „Zilele mâniei”, promovate de organizația americană teroristo‐comunistă „The Weathermen”.
- Blidariu este unul dintre organizatorii şi liderii Campaniei SalvațiRoșiaMontanăși FânFest.
- Împreuna cu trupaLuna Amară a concertat pro bono la toate edițiile festivalul FânFest, Roşia Montană.
- A participat la protestul „Ocupați Conti, pre‐ocupați Clujul” – ocuparea simbolică în 7 noiembrie 2011 a fostului Hotel Continental din Piața Unirii, Cluj‐Napoca.
- S-a implicat constant şi în acțiuni desfăşurate în Bucureşti (exemplu: acțiunea de blocare a Guvernului, împotriva proiectului minier Certej, 3 octombrie 2012).
Rețeaua Soros a confiscat societatea civilă din România!
Miliardarul George Soros a început să controleze societatea civilă din România încă de acum 20 de ani, în jurul Fundației Soros apărând organizații care au beneficiat de finanțări și parteneriate pe diverse teme și au acționat adesea împreună, ca un tot unitar, în abordarea politicienilor și a mass‐media.
Practic, Rețeaua Soros a confiscat societatea civilă din România, acționând ca o altă putere în stat. În lipsa unei legislații clare, finanțările și intențiile acestor organizații nu au fost niciodată declarate sau justificate în mod clar.
1. Alburnus Maior
- Buget 30.000 EUR pentru organizarea Fânfest 2006
- Buget 11.000 EUR pentru renovarea unei case de pe proprietatea președintelui acestui ONG – Eugen David, in cadrul campaniei “Salvati Rosia Montana”
- Buget 6.000 EUR pentru renovarea casei lui Andrei Gruber, în cadrul campaniei “Salvati Roșia Montană”
- Zeci de proiecte finanțate de Rețeaua Soros.
2. Fundația Culturală Roșia Montană
Această fundație a primit finanțări de aproximativ 30.000 USD din partea CEE Trust, parte a Rețelei Soros.
3. Terra Mileniul III (Lavinia Andrei)
Terra Mileniul III a primit finanțări de peste 200.000 USD din partea rețelei Soros.
- Acest ONG s‐a implicat în programele Fundației Soros, unde – alături de Centrul de Resurse Juridice – a implementat un program de instruire privind legislația de mediu șiprocedura de Analiză a Impactului de Mediu destinat judecătorilorromâni.
- Acest program a fost desfășuratîn paralel cu intensa campanie de procese intentate RMGC.
- Înperioada 2008 – 2012 a primit finanțări, doar din rețeaua Soros, în valoare de 210.000 USD.
4. Fundația pentru Parteneriat
Este o fundație care colectează fonduri de la partenerii săi (printre altele … ) și le redistribuie ONG‐urilor din România pentru diverse programe de “întărire a societății civile”.
- Fondurile pentru ONG‐uri pentru perioada 2009‐2014 sunt de 2.100.000 EUR, iar pentru perioada 2013‐2016 sunt de 3.500.000 EUR.
- Printre ONG‐urile pe care le finanțează se numără Terra Mileniul III, opozant activ împotriva proiectului RoșiaMontană (cu peste000 EUR), Alma‐Ro pentru proiecte împotrivagazelor de șist (peste 10.000 EUR), Asociația Alburnus Maior (peste 10.000 EUR) precum șiSalvațiDunăreașiDelta (Liviu Mihaiu)
Primește finanțări de la fundațiile afiliate lui Soros (CEE Trust), precum și de la MOL România, Apemin Tușnad, Primăria Miercurea Ciuc, etc.
Numai în anul 2012 au primit:
- 700.000 RON de laFundația CEE Trust (Soros)
- 110.000 RON de la Apemin Tușnad
- 770.000 RON de la MOL România
5. Societatea Academică Română (Alina Mungiu Pippidi)
Societatea Academică Română a promit finanțări de aproximativ 350.000 USD de la CEE Trust, ONG controlat de miliardarul George Soros
Alina Mungiu Pippidi scrie, constant, articole și luări de poziție impotriva proiectului Roșia Montană.
6. Agenția de Monitorizare a Presei / Active Watch (Mircea Toma)
Mircea Toma primește finanțări de la Fundația Soros / CEE Trust de mulți ani, în toată aceasta perioadă luând poziții aproape zilnice împotriva Proiectului Roșia Montană.
7. Centrul pentru Resurse Juridice
Înființat de către Fundația Soros România în 1998 și condus, printre alții, de Renate Weber, fost europarlamentar PNL, acum Avocat al Poporului.
- Unul din principalele ONG‐uri care a acționat Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) îninstanță de‐a lungul timpului și a reprezentat gratuit alte ONG‐uri în procesele împotriva proiectului Roșia Montană
- A intentat peste 30 de litigii împotriva Roșia Montană Gold Corporation (RMGC).
- Finanțări de aproape 250.000 USD din partea Rețelei Soros.
Caracatița Soros în România – UMBRELA FINANCIARĂ internaționalistă
În același timp, toate ONG‐urile care “cer politicienilor să nu mai insinueze implicarea agenților străini în protestele împotriva proiectului Roșia Montană” au avut sau au colaborări cu fundațiile apropiate lui George Soros.
Gândul prezintă principalele fundații din Rețeaua Soros care finanțează activitățile ONG‐urilor, iar acestea sunt Open Society Institute, CEE Trust, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) și Fundația pentru Parteneriat.
1. Fundația Soros România
- Finanțatori ‐ Open Society Foundation, Fondul Social European, Fondul de Urgenta Soros
- Din raportul Fundației Soros Romania – 2011: „Fondul de Urgență s‐a adresat în special grupurilor vulnerabile afectate de criză și a încurajat intervențiile inovatoare, de sprijinire a valorilor societății deschise și care au contribuit la coagularea solidarității sociale. De‐a lungul celor 4 ani în care s‐au finanțat proiecte prin Fondul de Urgență, au fost investiți 5.333.820 de dolari SUA în România.”
2. Asociația Salvați Dunărea şi Delta (Lider: Liviu Mihaiu)
- Teme: ecologie, civism, biodiversitate, RoșiaMontana
- Finanțări: pe site‐ul Coaliției pentru mediu unde SDD este afiliatăfigureazăcafinanțatori CEE Trust șiFundația Pentru Parteneriat
- Networking, parteneriate, colaborări: Terra Milleniul III, Active Watch, CENTRAS (Centrul de Rsurse pentru ONG‐uri), Asociația ProDemocratia
- Afiliere Coaliții de ONG‐uri: Coaliția de Mediu (inițiator) – alcăruisite este finanțat de CEE Trust șiFundația Pentru Parteneriat
3. Fundația PACT– Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare
- Finanțări: Charles Mott Foundation, CEE Trust, FDSC, American Romanian Foundation Networking, parteneriate, link‐uri: FDSC, Balkan Trust for Democracy
4. Fundația Alături de Voi
- Membru fondator FOND România, organizație care are mai multe programe finanțate de CEE Trust Membru în Grupul de Acțiune pentru Transparența și Eficiența Legislativului, alături de Terra Mileniul III, Apador‐CH și alte ONG‐urifinanțate de Rețeaua Soros
5. Asociația Funky Citizens
- Membru într‐un grup de ONG‐uri reprezentat de Fundația Soros la “Open Government Partnership” Fondatorul Funky Citizens, Elena Calistru, a lucrat în cadrul Transparency InternationalRomania, afiliată CEE Trust
6. RHRN
- Open Society Institute, parte din Rețeaua Soros, este unul din cei mai vechi parteneri ai RHRN, ajutandu‐I să organizeze mai multe proiecte în fiecare an Parteneri Apador‐CH în diverse proiecte finanțate de Rețeaua Soros Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală (FPDL) Parteneri aiAgenției Active Watch înmai multe proiecte finanțate de Open Society Institute Parteneri în proiecte finanțate de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), parte din rețeaua
7. Societatea Academică din România (SAR)
- Aproximativ 360.000 USD primițifinanțare prin CEE Trust, membră a Rețelei Soros Alte proiecte dezvoltate împreună cu Open Society Foundation
8. Freedom House
- Principalul proiect al lor este finanțat cu peste000 USD de CEE Trust, membră a Rețelei Soros ONG‐ul este condus de Cristina Guseth, fost director de programe al Fundației Soros România din 1990
9. Institutul pentru Politici Publice (IPP)
- Finanțări de peste000 USD de la CEE Trust
10. Centrul Român de Politici Europene (CRPE)
- Finanțat în 2012 de CEE Trust, FDSC;
- Finanțat în 2011 de Fundația Soros Romania, Soros Moldova, Fundația Friedrich Ebert;
- Finanțat în 2010 de Societatea Academică din Romania, Fundația Friedrich Ebert, Open Society Institute Bulgaria;
- Finanțat în 2009 de Fundația Soros Romania.
11. APADOR – CH ‐ Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
- Teme: pro‐avort, anti‐religie, anti‐biserică, drepturile omului, democrație, discriminare, transparență, rromi
- Lideri: Cristian Pârvulescu (ProDemocratia care face parte din networkul de ong‐uri sorosiste), Renate Weber a fost co‐președintă, Renate Weber a fost președinta Open Society Romania
- Finanțări: CEE Trust (de la care a primit peste000 USD), Open Society Foundation
12. Fundația pentru Dezvoltarea Societătii Civile (FDSC)
- Înperioada 2006 – 2012 a primit doar din partea CEE Trust peste000 USD
13. Asociația Pro Democrația
- Înperioada 2007 – 2010 a primit peste000 USD de la CEE Trust.
14. Expert Forum (EFOR)
- EFOR face parte din Open Government Partnership (proiect finanțat de Fundațiile Soros) pentru a asista guvernele pentru o mai buna transparență a informațiilor și deciziilor publice. Din martie 2012 până în martie 2013 a beneficiat de un grant de 68.000 USD din partea CEE Trust.
15. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
- Organizație din Cluj formată din și pentru rromi
- Finanțări primite de‐a lungul timpului din partea Open Society, membră a rețelei Soros
- Parteneriate, networking: Agenția de Dezvoltare comunitară ÎMPREUNĂ, Open Society, fundații maghiare – toate făcând parte din rețeaua Soros.
16. Centrul pentru Politici Durabile ECOPOLIS
- Lideri: Mihaela Miroiu, Cristian Pârvulescu, Liviu Mihaiu, Mircea Toma
- Menține Secretariatul Coaliției pentru Mediu al carei site este finanțat de CEE Trust și Fundația pentru Parteneriat
- Relații între ONG‐uri ‐ Ecopolis “asigură secretariatul” “Coaliției pentru Mediu”, împreună cu Fundația Terra Mileniul III, ONG‐uri maghiare care susțin separatismul și alte organizații care au beneficiat până acum de sponsorizări de sute de mii de dolari de la CEE Trust, o umbrelă financiară internaționalistă din care face parte și Soros.
17. Fundația Vira
- Grupul Vira a fost fondat în anul 2001 de trei adolescenți, în oraşul Bârlad.
- Printre finanțatori: Fundația Pentru Dezvoltarea Societății Civile (proiectul FAR5)
- Din ianuarie 2012 se ocupă de “informarea comunităților vizate de instalarea sondelor pentru explorarea gazelor de șist”
- Cu ocazia Fanfest 2013, asociațiaVira a făcut “schimb de experiență” cu celelalte ONG‐uri care se opun proiectului RoșiaMontană.
18. Centru de Resurse pentru Participare Publică
- Printre finanțatori se afla Open Society Institute și CEE Trust.
- De exemplu, în 2011, pestedouă treimi din finanțări au venit din cele două surse, iar în 2012 un sfert din finanțări au sosit de la CEE Trust.
Cum a sabotat Ungaria proiectul Roșia Montană
Ungaria a fost, de la bun început, adversar constant al proiectului Roșia Montană – fiind vorba depre interese nu numai istorice, ci și economice -, iar Gândul prezintă informații uluitoare, care demonstrează „războiul” purtat de țara vecină pe toate fronturile.
- Interesul strategic al Ungariei față de zăcământul de la Roșia Montană, este motivat de puternice considerente de ordin economic și istoric, Ungaria exploatând aproape 900 sute de ani resursele de aur și argint din Roșia Montană, inclusiv în perioada în care Transilvania a fost încorporată părții maghiare a Imperiului Austro – Ungar (1868 – 1918), până la Marea Unire, când Roșia Montană i-a revenit României.
- În urma Tratatului de la Trianon din 4 iunie 1920, semnat de Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, statul maghiar și-a pierdut toate resursele de aur și argint aflate pe fostul teritoriu al Ungariei Mari, cel mai mare dintre acestea fiind cel de la Roșia Montană (Verespatak).
- După cel de al doilea război mondial, resursele de aur și argint din Roșia Montană au fost exploatate prin intemediul societății mixte romano-sovietică Sov Rom Metale Neferoase (până în 1965), continuată de regimul Ceaușescu până în decembrie 1989, după Revoluție exploatarea zăcământului de către statul român fiind continuată până în anul 2006 prin intermediul companiei naționale Minvest Deva SA.
În anul 1997, statul român a decis exploatarea modernă a zăcământului de la Roșia Montană, intrând în asociere cu investitorul Gabriel Resources și constituind compania de proiect mixtă, Roșia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC)
În calitate de titular al Licentei de exploatare Roșia Montană, RMGC a efectuat cercetări geologice intensive, folosind tehnologii moderne, care au pus în evidența existența unui zăcământ de peste 300 tone de aur și 1500 tone de argint, exponențial mai mare decât indicau datele geologice existente până atunci.
Publicare noii dimensiuni a zăcământului de aur și argint de la Roșia Montană la Bursa din Toronto în noiembrie 2001, au determinat calificarea zăcământului ca “World Class Deposit” acesta devenind cea mai mare resursă de aur și argint din Europa și printre cele mai mari depozite auro-argentifere existente la nivel global.
- Ofensiva statului maghiar împotriva proiectului Roșia Montană a fost exercitată prin acțiuni în plan intern și international, inclusiv pe teritoriul României, Ungaria folosindu-și relațiile bilaterale, politice, diplomatice și administrative, pentru sabotarea proiectul minier în Guvernul României, Parlamentul României, Parlamentul European, Comisia Europeană și UNESCO.
- În afara demersurilor cu caracter oficial, Ungaria a finanțat și organizat operațiuni acoperite de sabotare a Proiectului Roșia Montană, folosindu-se de serviciile de informatii, politicieni maghiari, politicieni români de origine maghiara și filomaghiari, ONG-uri, lideri de opinie, fundații de finantare și biserica istorică maghiară din Transilvania.
Opoziția Ungariei fața de Proiectul Roșia Montană este motivată de valoarea economică a zăcământului
În data de 2 noiembrie 2001, după publicarea noii dimensiuni a zăcământului de aur și argint de la Roșia Montană la Bursa de acțiuni din Toronto, zăcământul a fost calificat “World Class Deposit”.
- A devenit cea mai mare resursă de aur și argint din Europa și printre cele mai importante resurse de aur și argint existente la nivel global, echivalată la peste 20 miliarde USD.
- Momentul publicării resursei de aur și argint de la Roșia Montană pe Bursa din Toronto și existența unui proiect minier prin care statul român urma să o valorifice, au declanșat reacția rapida a Ungariei.
Ungaria, în consecință, și-a angajat întreaga sa capacitate, oficială și neoficială, de influențare mediatică, lobby politic și diplomatic, împotriva implementării Proiectului Roșia Montană și a blocării exploatării resursei de aur și argint din Roșia Montană.
Interesul Ungariei de blocare a proiectului Roșia Montană este disimulat sub aparența unor preocupări de mediu
Lupta Ungariei pentru blocarea exploatării resurselor de aur și argint de la Roșia Montană a avut loc sub pretextul unor îngrijorări de mediu provocate de accidentul de la Baia Mare din anul 2000, când prăbușirea unui perete al iazului de decantare al sterilelor aparținând societății Aurul S.A. a provocat deversarea unor sterile cu cianură, care au ajuns in râul Tisa, accident al căror efecte au fost amplificate masiv de propaganda maghiară.
Ironia sorții a facut ca în anul 2015, în Ungaria la Kolontar, s-a produs cu adevărat cea mai mare catastofă ecologică din Europa de după Cernobîl, când pe 4 octombrie 2010, a avut loc la Ajka (vestul Ungariei) ruperea unui perete al iazului de decantare care depozita deșeuri chimice rezultate din procesul de purificare a bauxitei în alumină, ce a provocat deversarea a aproximativ 1.000.000 de metri cubi de deșeuri lichide toxice și un val de noroi roșu a inundat satul Kolontar, afectand direct comunele Somlovasarhely, Tuskevar, Apacatorna, Kisberszeni și orașul Devecser.
Aproximativ 40 de Km² de teren a fost direct poluat de deșeuri caustice și metale grele, iar valul de poluare al lichidul toxic a ajuns în Dunăre pe data de 7 octombrie 2010, poluând considerabil apele fluviului.
Spre deosebire de autoritățile ungare, care nu precupețeau nici un efort pentru a face propagandă negativă României în legatură cu accidentul de la Baia Mare petrecut în urmă cu 10 ani, în mod surprinzător, ministrul român al mediului Lazlo Borbely a fost solidar cu guvernul de la Budapesta, refuzând să comenteze afirmațiile critice ale Greenpeace referitoare la accidentul de la Kolontar, declarând în schimb că „apa va fi comestibilă”, referindu-se la unda de poluare cu compuși toxici alcalini deversați la Kolontari in 4 octombrie, urma sa prin Dunăre în România a doua zi, după calculele specialiștilor de la Apele Române.
În ciuda adoptării rapide de către Comisia Europeană a unui cadru legal extensiv în ceea ce privește protejarea apelor și managementul deșeurilor industriilor extractive, Ungaria a rămas consecventă și determinată în efortul său de coagula un front comun împotriva implementarii proiectului minier de la Roșia Montană.
Centrala Nucleară de la Paks, moneda economică de schimb pierdută de România în fața Ungariei
În anul 2006 a existat un moment politic favorabil in cadrul relatiilor romano-maghiare, în care Proiectul Minier Roșia Montană ar fi putut să constituie moneda de schimb a României în schimbul avizării României a extinderii duratei de viața a centralei nucleare de la Paks – similara cu cea de la Cernobîl, ajunsa la final de exploatare – existând discuții avansate în acest sens.
Centrala Nucleara Paks se află la 1 km vest de fluviul Dunărea şi la 120 km nord-vest de graniţa României, iar cele patru reactoare (de tipul VVER – 440, răcite cu apă sub presiune), de producţie sovietică, fuseseră date în funcţiune în anii 1982, 1984, 1986 şi 1987, cu un ciclu de viaţă proiectat pentru 30 de ani.
- Deoarece centrala nucleară Paks furniza aproximativ 40% din energia electrică necesară Ungariei, în februarie 2006, autorităţile ungare au demarat un proiect pentru prelungirea duratei de funcţionare a reactoarelor cu încă 20 de ani.
- Riscurile asociate menținerii în functie a unei centrale nucleare vechi, erau exponențial mai mari decât cele asociate proiectului minier Roșia Montană – în cazul Centralei Nucleare Paks probabilitatea accidentului cel mai grav (fisurarea circuitului primar al unui reactor) fiind de 10 ori mai mare decât în cazul celui mai grav tip de accident ( ruperea barajului) potențial analizat în cazul proiectului minier Roșia Montană.
Distanţa dintre centrala nucleara Paks până la graniţa cu România este de 120 km, iar distanţa pe apă de la Roşia Montană, până la graniţa cu Ungaria este de 595 de km, nemaivorbind despre viteza și consecințele propagării radiației radioactive în atmosferă, în comparație cu o potențială poluare a Tisei cu cianuri, imposibilă în cazul proiectului Minier Roșia Montană.
Spre deosebire de dezbaterile publice din Ungaria pe tema Proiectului Roșia Montană, unde autoritățile române au răspuns în 4 volume cu 750 de pagini, la dezbaterile publice de la Oradea pe tema prelungirii duratei de viața a centralei nucleare Paks, autoritățile maghiare au formulat 10 răspunsuri într-un document de 41 de pagini.
Ofensiva maghiară contra proiectului Roșia Montană
Au existat mai multe direcții de acțiune prin care Ungaria a exercitat presiuni asupra factorilor de decizie români, europeni și chiar canadieni pentru a bloca procesul de autorizare a Proiectului Roșia Montană.
În anul 2007, Budapesta a pus în aplicare 4 direcții principale de actiune prin care să prevină implementarea proiectului de la Roșia Montană și a oricăror alte proiecte miniere auro-argentifere din Transilvania.
- Trei dintre aceste acțiuni s-au desfașurat în România și au constat în inițierea unui proiect de lege care să interzică folosirea tehnologiilor bazate pe cianuri în mineritul românesc, suspendarea evaluării de mediu a proiectului minier Roșia Montană și introducerea Roșiei Montane în UNESCO.
- Cea de a patra direcție de acțiune a constat în elevarea problematicii interzicerii cianurii în mineritî în cadrul instituriilor europene, Parlamentul European și Comisia Europeană.
Listarea UNESCO, considerată ca fiind „Glonțul de Argint” împotriva proiectului minier Roșia Montană, a fost pregătită încă de la începutul ofensivei maghiare și a fost declanșată în momentul în care influența Ungariei în guvernul Romaniei a fost suficient de puternică încât să determine blocarea definitivă a zăcământului de aur și argint de la Roșia Montană prin includerea acestuia în Lista Patrimoniului Mondial, la „solicitarea României”.
Ungaria s-a opus proiectului Roșia Montană în toate întalnirile bilaterale romano-maghiare
Partea maghiară a transformat Proiectul Roșia Montană într-o problemă de prim rang pe agenda relațiilor dintre cele două țări, Ungaria recurgând inclusiv la amenințări voalate cu actiuni la Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg sau cu blocarea negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, dacă nu se renunță la implementarea proiectul minier.
A doua direcție de atac – Ungaria a acționat pentru blocarea evaluării de mediu a proiectului Roșia Montană făcută de guvernul României
Cea de a doua direcție de atac a Budapestei a constat în efectuarea de acțiuni în vederea blocării procedurii de evaluare a proiectul minier Roșia Montană în cadrul guvernului României, întreaga procedura de evaluare de mediu aflându-se sub coordonarea Ministerului Mediului.
Încercările guvernului maghiar de blocare a procedurii de mediu a proiectului minier Roșia Montană existaseră încă din anul 2006, când Ministerul Maghiar al Mediului și Gospodăririi Apelor recomandă autorităților române să respingă evaluarea impactului asupra mediului pentru mina de aur Roșia Montană33, însă Budapesta nu găsise persoana care să pună în executare aceste actiuni, însă își pregatea terenul acționând prin intermediul organizațiilor deb protecția mediului.
- Un exemplu în acest sens, este întâlnirea organizatiilor de protecția mediului din Ungaria (Greenpeace, Protect the Future, National Society of Conservationists, The Clean Air Action Group) cu conducerea UDMR din 15 decembrie 2006 la care a participat și reprezentantul Asociației Transilvania Verde din Cluj-Napoca, precum si Attila Korodi, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, viitorul instrument prin care Ungaria va reuși să suspende procedura de evaluare a mediului pentru proiectul minier Roșia Montană.
- În cadrul intâlnirii, ONG-urile de mediu maghiare au solicitat refuzarea acordului de mediu pe baza studiului de impact înaintat de RMGC Ministerului Mediului și în cadrul aceleiași intalniri, Kovacs Zoltan Csongor, Președintele Asociației Transilvania Verde, a lansat ideea listării UNESCO a Roșiei Montane, declarând: ”Guvernul Romaniei, din care face parte si UDMR-ul, ar trebui să ia măsurile pentru ca Roșia Montană sa fie declarată de UNESCO parte a Patrimoniului Mondial, creând astfel bazele turismului și ale dezvoltării durabile”.
În cadrul acestei ședinte, Președintele UDMR Marko Bela a afirmat ca UDMR-ul este împotriva proiectului Roșia Montana și consideră această investiție inutilă și riscantă.
Un an mai tarziu, oportunitatea blocării evaluării de mediu s-a ivit odată cu numirea lui Attila Korodi ca Ministru al Mediului în Guvernul Tăriceanu, ocazie cu care a suspendat în mod ilegal procedura de evaluare a raportului de mediu pentru Proiectul Minier Roșia Montană, în 12 septembrie 2007, motivând inexistența unui certificat de urbanism valid.
A doua zi după suspendarea ilegală a procedurii evaluării de mediu de către ministrul Attila Korodi, ministrul mediului ungar Fodor Gabor a declarat ca salută suspendarea procedurii de autorizare a proiectului Roșia Montană, anunțând totodată intenția Ungariei de a participa și la procedura de evaluare strategică a impactului asupra mediului (SEA) aferenta planului urbanistic zonal.36
- În aceeași zi în care a suspendat în mod ilegal evaluarea de mediu, printr-o scrisoare deschisă adresată președintelui PSD Mircea Geoană, Atilla Korodi i-a solicitat președintelui Partidului Social Democrat să facă demersurile necesare pentru urgentarea dezbaterii și aprobării legii privind interzicerea utilizării cianurii în minerit, initiată de senatorul Eckstein Kovaks, o alta falanga a intereselor statului maghiar, cu care Korodi a actionat în tandem impotriva Proiectului Roșia Montană.
- Nelegalitatea motivului inexistentei unui certificat de urbanism valabil invocat de Attila Korodi pentru suspendarea evaluarii de mediu, a fost criticata public de Ion Dumitrel – Preşedintele Consiliului Judeţean Alba (emitentul certificatului invocat), care a declarat despre Korodi ca: „nesocoteşte un principiu de drept consacrat de Constituţia României şi „calcă în picioare” o autoritate a administraţiei publice locale.
În urma acestei acțiuni de blocare a procedurii de mediu, Roșia Montană Gold Corporation a atacat decizia în instanța de judecată solicitând despăgubiri din partea ministrului, în toata această perioadă Attila Korodi fiind puternic susținut de ONG-urile din Rețeaua Soros.
Oficialii statului maghiar au facut declarații și comunicări exclusiv împotriva Proiectului Roșia Montană
Oficialii maghiari și-au manifestat deschis ostilitatea față de proiectul Roșia Montană, în numeroase rânduri, inclusiv în timpul vizitelor făcute în România.
Sub acoperirea televiziunii de stat Duna TV, serviciile secrete maghiare au cules constat informații din Roșia Montană
Pe parcursul mai multor ani, în Roșia Montană a fost cantonată o echipă de documentare a tuturor evenimentelor din Roșia Montană, folosindu-se un car de reportaj cu însemnele „Duna TV”, care străbatea întreaga localitate, filmând tot ceea ce se întamplă în comunitate.
Aceasta echipă a înregistrat toate dezbaterile publice în legatură cu Proiectul Minier, ședintele Consiliului Local Roșia Montană, consultările și prezentările făcute de Roșia Montană Gold Corporation în comunitate, consultările publice, și evenimentele organizate de opozanții proiectului, transmițând în timp real guvernului maghiar toate evenimentele legate de procesul de autorizare al proiectului Roșia Montană la nivel local.
Surse din apropierea echipei Duna TV au declarat – sub protecția anonimatului – că Tibor Kocsis – conducatorul „echipei Duna TV” din Roșia Montană, ar fi fost ofițer sub acoperire al serviciilor secrete maghiare și că săptămânal înregistrările echipei din teren erau preluate din Rosia Montană de către o mașină cu numere de inmatriculare din Ungaria, care ajungea în localitate in cursul serii și pleca la putin timp după aceea.
Acest lucru ar putea fi confirmat de faptul că miile de ore de înregistrări audio și video realizate de echipa de televiziune maghiară în Roșia Montană, nu au fost niciodată prezentate pe postul Duna TV, iar Tibor Kocsis nu a facut niciodată parte din Duna TV, fiind regizor de film și proprietarul unei agenții de film private51, și doar câteva fragmente din înregistrările făcute în comunitate au fost integate în cadrul unui documentar de propagandă anti- Roșia Montană, intitulat: „New Eldorado / Aurul – Blestemul Roșiei Montane”, difuzat în Statele Unite și Canada și promovat de statul maghiar în cadrul a 32 de Festivale de film internaționale.
Iredentismul maghiar a fost una din componentele luptei împotriva proiectului minier Roșia Montană
De-a lungul timpului au existat acțiuni iredentiste asociate cu proiectul Roșia Montană, atât în România, cât și în plan internațional.
Încă din anul 2004, au fost organizate miscări de protest cu caracter iredentist în Statele Unite ale Americii, la New York, asociate cu proiectul minier Roșia Montană (Verespatak) prin care i se solicită României retrocedarea proprietăților maghiare, oprirea reprimării maghiarior și interzicerea folosirii cianurii la Roșia Montană (Verespatak).
Acțiuni iredentise maghiare au avut loc și în Roșia Montană, în numeroare situații au fost lipite mesaje iredentiste pe clădirile companiei miniere prin care se solicită „justitie pentru Ungaria.
Simbolismul folosit în campania împotriva proiectului Roșia Montană a fost inspirat din culorile tricolorului maghiar Roș-Alb-Verde și simbolul Ungariei Mari.
Opoziția Ungariei față de exploatarea resurselor naturale din Roșia Montană, rezultă din contextul mai larg al lipsirii de resurse a statului maghiar în urma semnării în 5 iunie 1920 a tratatului de la Trianon, așa cum rezultă din declarațiile Prim Ministrului maghiar Victor Orban, facute în iunie 2020, în contextul comemorării Tratatului de la Trianon.
Cu acesta ocazie, Prim Ministrul Victor Orban a reiterat (printre altele) poziția iredentistă a Ungariei, atât în ceea ce priveste noile granițe ale statului maghiar cât și privarea de resursele naturale avute până la momentul semnării Tratatului de la Trianon, declarând: „Occidentul a violat granițele vechi de o mie de ani ale Europei Centrale. Ne-au obligat să trăim între granițe pe care nu le putem apara. Ne-au lipsit de comorile noastre naturale, de resurse și au trasat un coridor al mortii prin țara noastră”.
Patrimoniul Roșiei Montane nu este afectat de proiectul minier și includerea în UNESCO nu se justifică
Includerea Roșiei Montane în lista patrimoniului Mondial UNESCO nu va “salva patrimoniul” ci va steriliza cea mai mare resursă de aur și argint a României, care nu va mai putea fi exploatată de către statul român.
Patrimoniul Roşiei Montane este deja salvat, obiectivele de patrimoniu din Roșia Montană au fost cercetate, conservate și incluse în planuri de restaurare și valorificare turistică ale proiectului minier Roșia Montană, urmând ca implementarea proiectului minier să asigure finanţarea restaurării și punerii în valoare a patrimoniului cultural și istoric, asigurând totodatĂ un input anual de miliarde de dolari în bugetul de stat al României.
Roșia Montană s-a născut și a existat datorită mineritului, mineritul fiind cel care a generat patrimoniul istoric și cultural existent și tot el este cel care poate asigura în continuare o soluție socio-economică-culturală completă, punând în valoare patrimoniul istoric și cultural al localității miniere, oferindu-i totodată beneficiile economice, locurile de muncă și stabilitatea, asigurată de exploatarea resursei auro-argentifere.