Drama unei familii de refugiați din Gaza care caută un nou drum în România. ”Ce să fac dacă am șapte copii? Să îi vând ca să fie mai puțini?”
Când au scăpat de infernul războiului din Fâșia Gaza, cei nouă membri ai familiei Kronz au crezut că vor avea din nou un trai liniștit. Viața în România s-a dovedit însă mult mai grea decât și-au imaginat. Alina Kronz, soțul său palestinian și cei șapte copii, dintre care șase sunt minori, abia se ajung cu banii. Capul familiei, care este medic chirurg pediatru, nu a reușit să se angajeze în sistemul medical de la noi, chiar dacă și-a pus la punct toate documentele care i s-au cerut pentru a-și putea practica profesia în România.
- Situația s-a complicat de când copiii au fost înscriși la o școală pentru vorbitorii de limbă arabă din București.
- Soții Kronz nu pot face față chiriilor mari din Capitală, deoarece în acest moment nu mai au niciun venit, ci doar niște economii infime.
- În plus, se plâng că oamenii refuză să le închirieze o locuință chiar și pe termen scurt, invocând faptul că familia Kronz este prea mare.
- Ajunși la limita disperării, soții Alina și Emad Kronz se gândesc să se întoarcă în Fâșia Gaza, chiar dacă asta înseamnă să trăiască în mijlocul războiului.
În luna noiembrie, soții Alina și Emad Kronz și-au luat cei șapte copiii, cu vârste între 3 ani și jumătate și 21 de ani, și au fugit din calea războiului, fiind în primul val de refugiați care au fost repatriați în România. În Rafah, unde locuiau, aveau o situație materială bună și o vilă frumoasă, pe care și-o construiseră în urmă cu doar trei ani.
Soțul Alinei Kronz lucra ca medic chirurg pediatru, iar românca se ocupa de creșterea copiilor. Războiul le-a dat însă viața peste cap. Au fost nevoiți să-și lase în urmă toată agoniseala pentru a se putea salva și au plecat din Gaza doar cu hainele de pe ei.
Odată ajunsă în România, familia Kronz a sperat că va reuși să-și reclădească aici o viață decentă. În primele luni, cei nouă membri ai familiei au locuit împreună cu părinții Alinei, într-un sat din Suceava. Deși casa părintească de doar două camere a româncei era prea mică pentru a găzdui 11 suflete, soții Kronz s-au gândit că situația este doar una temporară și se vor pune pe picioare după ce soțul Alinei Kronz va reuși să se angajeze.
Bărbatul de origine palestiniană, care a absolvit Medicina la Timișoara, dar nu are cetățenie română, a făcut toate demersurile necesare pentru a-și putea practica profesia de medic chirurg pediatru în România, însă nu a reușit să se angajeze nicăieri. Așadar, în scurt timp, realitatea i-a izbit din plin, iar visul românesc li s-a spulberat.
”Doi copii dorm pe jos, fata care este în clasa a X-a a dormit pe balcon”
Până în martie, au primit de la statul român un ajutor lunar de 3.000 de lei pentru cazare și câte 600 de lei de persoană. Odată ce acest ajutor financiar a fost sistat, familia Kronz nu mai are în acest moment nicio sursă de venit. Singurii bani de care mai dispun sunt niște mici economii pe care cu greu au putut să le facă.
Situația a devenit și mai critică de când copiii, care s-au născut și au trăit în Gaza, au fost înscriși la o școală de vorbitori de limba arabă din București, la cursuri de la distanță.
Pentru că era dificil ca familia să facă naveta ori de câte ori copiii aveau examene, dar și cu speranța că în Capitală sunt mai multe oportunități, soții Kronz s-au gândit să închirieze o locuință în cartierul Colentina, în apropiere de școala copiilor. Găsirea unei locuințe s-a dovedit însă o mare provocare din punct de vedere financiar, dar nu numai. Faptul că cei mai mulți proprietari cer plata chiriei în avans pe mai multe luni, dar și o lună de garanție le-a dat peste cap socotelile. Pretențiile proprietarilor le depășesc cu mult posibilitățile.
”Pe 13 mai, au copiii examen. Acum stăm cu 200 de lei pe noapte, în regim hotelier, nouă persoane într-o cameră mică și un living. Doi copii dorm pe jos, fata care este în clasa a X-a a dormit pe balcon. Este foarte greu, copiii mei nici nu pot să învețe. Ne-am gândit să luăm o căsuță, chiria era de 600 de euro, dar ne-au cerut să plătim în avans pe șase luni, plus garanție pe încă două luni și comisionul pentru agenție, erau peste 5.000 de euro. Nu avem acești bani. Nu avem niciun venit, doar ce am pus deoparte, cât am putut să strângem cureaua”, spune Emad Kronz, pentru Gândul.
”Agenții imobiliari ne-au sugerat să spunem că suntem doar patru persoane”
Deși s-ar fi mulțumit și cu un spațiu foarte mic și ieftin, s-au confruntat cu altă problemă. Atunci când văd câ este vorba despre o familue compusă din nouă membri, cei care dețin apartamente sau case spre închiriere au rețineri.
”Ne-au spus că suntem prea mulți. Ce să fac dacă am șapte copii? Să îi vând ca să fie mai puțini? Agenții imobiliari ne-au sugerat să spunem că suntem doar patru persoane, nu nouă”, a povestit, cu disperare în voce, Edam Kronz.
Disperați că nu reușesc să-și închirieze o locuință în București din cauza acestor piedici, soții Kronz au luat în calcul inclusiv varianta de a se întoarce în Fâșia Gaza, unde situația este în continuare tensionată.
”Toată ziua plâng din cauza situației în care ne aflăm. Efectiv, nu mai știm unde să mergem, cum să facem să avem un loc unde să stăm. Am zis că dacă s-a făcut armistițiu, hai să plecăm înapoi în Rafah, dar a durat doar două ore și au început să bombardeze din nou. Ne-am gândit să ne întoarcem acolo, ne-am zis că dacă așa ne-o fi destinul, dacă ne omoară cu o bombă, măcar stăm în casa noastră. Dacă Dumnezeu mi-a dat copii, ce să fac, să îi arunc pe stradă, să îi pun în boscheți?”, a mai spus, aproape plângând, Alina Kronz.
CITEȘTE ȘI: