Apar informații de ultimă oră în scandalul ”azilelor groazei”, după ce Gândul a dezvăluit că un al doilea Parchet – cel de la Buftea – știa de patru luni că situația descoperită la centre de îngrijire a bătrânilor și persoanelor cu dizabilități din județul Ilfov era una critică. La sfârșitul lunii februarie a acestui an, Fundația ”Anthropos” a transmis o sesizare către Nicolae Ciucă, premier al României la momentul respectiv, iar de la Cabinetul primului-ministru a ajuns, spre analiză, la Corpul de control.
Ulterior, această primă sesizare trimisă lui Nicolae Ciucă la Guvern, care semnala posibile fapte penale săvârșite în azile de bătrâni din județul Ilfov, nu a ajuns la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), ci la Parchetul Buftea, Corpul de control al prim-ministrului declinându-și competența.
În exclusivitate, Gândul a prezentat nu numai traseul parcurs de această sesizare-semnal de alarmă, dar și explicațiile avocatei Anca Sorina Popescu-Cruceru, preşedinta Fundaţiei Social-Culturale ”Anthropos”, intrigată de faptul că nu a primit niciun feedback referitor la ”soarta” acestei sesizări.
Sesizarea pe care Anca Sorina Popescu-Cruceru a transmis-o lui Nicolae Ciucă la sfârșitul lunii februarie a acestui an viza chiar două dintre ”azilele groazei” unde procurorii DIICOT au descoperit abuzuri terifiante – Centrul Rezidenţial de Îngrijire şi Asistenţă Persoane Dependente ”Casa Cora” din Voluntari și Centrul de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Adulte cu Dizabilităţi ”Sfântul Gabriel cel Viteaz” din Pipera (informații detaliate AICI).
În exclusivitate pentru Gândul, surse judiciare au declarat că, în dosarul de la Parchetul Buftea – acolo unde a ajuns, cu patru luni în urmă, sesizarea Fundației ”Anthropos”, redirecționată de Corpul de control al prim-ministrului (Nicolae Ciucă, la data respectivă) -, cercetările se fac încă in rem, nicio persoană nefiind deocamdată pusă sub acuzare, iar infracțiunile vizate sunt de abuz în serviciu și înșelăciune.
”În ceea ce privește dosarul de la Parchetul Buftea, este vorba despre o urmărire penală in rem, nu in personam. Perchezițtiile au fost realizate în tandem cu DIICOT, Parchetul Buftea păstrându-și partea privitoare la achizițiile publice, mai precis cum au ajuns să obțină contractele pentru îngrijirea persoanelor vârstnice fără aparținător”, au spus surse judiciare, în exclusivitate pentru Gândul.
Aceleași surse menționează că statul român face aceste licitații și desemnează societățile câștigătoare, iar la acest moment se derulează acte de procedură privind modul în care au fost atribuite aceste contracte.
”Infracțiunile vizate în dosarul de la Parchetul Buftea sunt de abuz în serviciu și înșelăciune. Înșelăciunea vizează partea de contracte realizate direct de aparținători cu proprietarii centrelor de bătrâni”, au precizat surse judiciare, pentru Gândul.
În referatul cu propunerile de arestare preventivă pentru unii dintre inculpații din dosarul DIICOT privind ”azilele groazei” – din care Gândul a prezentat extrase în exclusivitate -, întregul scenariu tulburător pus la cale de cei acuzați a avut câteva puncte de reper esențiale.
Astfel a fost refăcut, pas cu pas, un adevărat tablou al ororilor care s-au petrecut la doar câțiva kilometri de capitala României, procurorii insistând asupra tratamentelor inumane și degradante la care erau supuși beneficiarii azilelor groazei și, nu în ultimul rând, asupra înfometării acestora.
”Exploatarea acestor persoane era realizată prin supunerea la tratamente inumane ori degradante, prin exploatarea acestora supunându-i la executarea de activități (munci) în cadrul centrelor, prin exercitarea de acte de violență fizică, prin lipsirea acestora de hrană suficientă și adecvată nutrițional, prin lipsa/neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar, lipsa îngrijirii și asigurarea igienei persoanelor ce nu au capacitatea fizică/psihică de autoîngrijire, aceste persoane fiind ținute în stare de aservire față de membrii grupului infracțional organizat”, se precizează în referatul DIICOT.
În ”azilele groazei” din Voluntari și Afumați, până și ceaiul diluat era împărțit ”discreționar”, a reieșit din declarațiile martorilor audiați de procurorii DIICOT.
Cei ajunși în aceste ”case de îngrijire” în care tocmai îngrijirea lipsea erau hrăniți doar atât cât să nu moară de foame. Mâncarea era de o calitate foarte slabă și, pentru ca totul să fie cât mai grav, nici măcar nu era servită în farfurii, pentru a nu se strânge vase care, ulterior, ar fi trebuit spălate de angajații ”azilelor groazei”.
“Alimentația era similară ca la Armonia, adică se folosea margarina (…), același ceai diluat, care era dat preferențial de către D., care oferea ceai numai cui considera ea. Mai arăt că mâncarea era foarte slab calitativă și nu era pusă pe farfurii, în ideea de a nu mai murdări vasele, adică feliile de pâine erau oferite directe în mâini pacienților”, le-a spus procurorilor unul dintre martorii audiați la DIICOT.
Același martor a dezvăluit că a încercat să mănânce, la rândul său, ceea ce le era oferit ”beneficiarilor”, numai că mâncarea nici măcar nu era comestibilă, mulți pacienți refuzând-o. Mai mult, la mesele de seară erau servite resturile meniului de la prânz, iar alimentele aduse de aparținătorii pacienților erau ”rechiziționate” de angajatele azilului.
“La prânz, mi s-a spus să mănânc și eu din mâncarea respectivă, care nu era comestibilă, o ciorbă de fasole fără fasole, pe care au refuzat-o și pacienții. La felul doi s-au servit cartofi fierți, iar în altă zi, varză călită, fără carne. Masa următoare de seară a fost paste cu pesmet, de asemenea o mâncare dezgustătoare. Mai era o gustare între mese, respectiv trei biscuiți populari”, a mărturisit martorul când a fost audiat de procurorii DIICOT.
Masa de dimineață a fost servită în jurul orei 07.30, aceasta era pregătită deja, eu am dus la masă produsele. Era cam aceeași masă în fiecare dimineață. Aceasta era compusă din patru felii de pâine cu margarină (…). Era disponibil un singur baton de parizer de cea mai slabă calitate, care trebuia porționat în așa fel încât să ajungă la cei 28 de beneficiari. De asemenea, le mai serveam 4 borcane de zacuscă, pe care trebuia să o împărțim la fel. Am observat o oală de 10 litri plină cu ceai în care erau 7 plicuri de ceai și A. mi-a atras atenția să am grijă să nu le umplu cănile, pentru că nu se ajunge. Astfel, masa era compusă din această cană de ceai neîndulcit, o felie de pâine cu parizer și una cu zacuscă și margarină”
Martor audiat la DIICOT
Procurorii DIICOT au obținut și informații din care a reieșit încă un crunt adevăr. Într-unul din ”azilele groazei” nu se gătea decât foarte rar pentru pacienți, aceștia primind mâncare adusă din exterior și transportată în găleți de vopsea lavabilă de una dintre angajatele centrului respectiv (detalii înfiorătoare AICI).
CITEȘTE ȘI: