EXCLUSIV | Av. Radu Dinulescu contestă ”victoria” anunțată de Nicușor Dan după anularea PUZ Parcul Tineretului: ”Instanța a mai omorât o dată mortul!”
După ce Nicușor Dan – primarul general al Capitalei – a prezentat pe pagina sa de Facebook o nouă ”victorie în instanță”, respectiv anularea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Parcul Tineretului, subiectul ”urbanism în București” a fost, din nou, adus în discuție, iar edilul a precizat că traficul și poluarea din oraș nu pot fi rezolvate tocmai din cauza unor dezvoltări imobiliare haotice.
”Așa s-a dezvoltat Bucureștiul în ultimii 20 de ani”, a conchis Nicușor Dan, îndreptând un deget acuzator către fostele administrații, numai că această ”victorie de răsunet” a edilului pare a fi doar un balon de săpun. Și asta din cauză că Nicușor Dan prezintă numai o parte a informațiilor, nu tabloul de ansamblu.
În exclusivitate pentru Gândul, avocatul Radu Dinulescu demontează, punctual, ”victoria” prezentată de Nicușor Dan, explicând cum s-a ajuns în această situație și la această decizie a instanței de judecată, iar surpriza este una uriașă.
”Începând cu anul 2010, acest PUZ nu mai produce efecte”
De la bun început, avocatul Radu Dinulescu face o precizare care schimbă radical datele problemei. Nicușor Dan a salutat, public, anularea PUZ Parcul Tineretului, numai că acest plan urbanistic zonal nu mai produce efecte încă din anul… 2010.
PUZ Parcul Tineretului a avut un termen de ”efectivitate” de 5 ani, fiind aprobat de Consiliul General al Municipiului București (CGMB) în anul 2005. Avocatul Radu Dinulescu a explicat, de altfel, și de ce a fost nevoie, la momentul respectiv, de acest plan urbanistic zonal care, finalmente, a salvat Parcul Tineretului.
”PUZ Parcul Tineretului a fost aprobat de CGMB în anul 2005. A avut un termen de efectivitate, de funcționare, de 5 ani. Începând cu anul 2010, acest PUZ nu mai produce efecte. El și-a produs efectele pe timp de 5 ani. Numai că acest PUZ avut un rol extrem de important atunci. Instanțele judecătorești începuseră să dea titluri de proprietate foștilor proprietari – în baza revendicărilor pe drept comun – în mijlocul parcului.
La momentul respectiv, conducerea Primăriei Capitalei – și pe vremea mandatului lui Traian Băsescu, ca primar general, și bineînțeles pe vremea mandatului lui Adriean Videanu, tot ca primar general – a considerat necesar să gândească un lucru care să-i ducă pe proprietari într-un singur loc și să nu mai fie nevoie să ai parcul ca un fel de pete pe dalmațian, să rămână acele proprietăți puse în mijlocul parcului.
Și atunci, prin acest PUZ, s-a dat un teren în relocare, undeva unde parcul nu era amenajat și nici măcar nu era parc, o zonă neamenajată, lângă blocuri, cu ieșire la stradă și, în baza acelui PUZ, toți proprietarii privați au fost mutați acolo și s-a salvat Parcul Tineretului.
Evident că cei care au luat teren prin relocare, în baza Legii 18, a Legii 10, a hotărârilor instanțelor, au început să construiască. Asociația Salvați Bucureștiul, condusă de Nicușor Dan, actualul primar general, a început să atace autorizațiile acestor oameni care construiau, legal, acolo. N-au avut succes, drept pentru care s-au gândit în anul 2018, la 8 ani după ce PUZ Parcul Tineretului nu mai era în efecte, să atace PUZ-ul. Atacând PUZ-ul, aveau un argument pentru atacarea autorizațiilor de construire. Au atacat PUZ-ul și au pierdut”, explică avocatul Radu Dinulescu, în exclusivitate pentru Gândul.
”Când a văzut că le pierde pe toate, Nicușor Dan s-a gândit să atace PUZ Parcul Tineretului”
O problemă foarte gravă este aceea că lupta dusă în instanță de Asociația Salvați Bucureștiul a fost respinsă, inițial, de judecători, dosarul ajungând la Curtea de Apel, iar dosarul a fost trimis spre rejudecare.
Avocatul Radu Dinulescu precizează, însă, că acțiunea Asociației Salvați Bucureștiul a fost respinsă pentru ”abuz de drept procesual”, fiind făcută ”cu rea-credință”, ceea ce ridică un mare semn de întrebare referitor la toate acțiunile acestei asociații pe care a condus-o, în trecut, chiar Nicușor Dan.
”Instanța de fond, în anul 2019, le-a respins acțiunea. S-au dus cu recurs, instanța de la Curtea de Apel a casat hotărârea prin care ei pierduseră și a retrimis dosarul spre rejudecare. A durat încă trei ani și acum, după 5 ani, avem această soluție DATĂ PE FOND. Este atacabilă. Dar vorbim despre o soluție care este ABSURDĂ de-a dreptul, pentru că lipsește de efecte – ăsta este rolul anulării, lipsește de efecte un act juridic, în speța noastră un act administrativ – un PUZ care nu mai avea efecte din anul 2010.
Practic, instanța a mai omorât o dată mortul! PUZ Parcul Tineretului, după cum spuneam, nu mai avea efecte. Cum îl lipsești tu de efecte, acum, când actul nu mai are efecte din anul 2010? Va fi un recurs. De altfel, acest dosar este în al doilea ciclu procesual. Nicușor Dan președinte al Asociației Salvați Bucureștiul, a mai atacat o dată și a pierdut în primă instanță. Dar ceea ce este cel mai important e motivul pentru care instanța i-a respins, prima oară, acțiunea.
I-a respins-o pe abuz de drept procesual, ca fiind făcută cu rea-credință. În motivarea instanței apare acest abuz de drept procesual. De ce? Pentru că Nicușor Dan se apucase să atace PUZ-urile de pe străzile adiacente Parcului Tineretului, spunând că acele PUZ-uri sunt ilegale pentru că sunt date după ce PUZ Parcul Tineretului nu mai era în efecte.
Când a văzut că le pierde pe toate, Nicușor Dan s-a gândit să atace PUZ Parcul Tineretului, ca să ajungă, după aceea, la anularea acelor PUZ-uri și a autorizațiilor care s-au dat în baza lor. Această asociație a fost de mai multe ori găsită în instanță ca fiind titulara unor abuzuri de drept procesual fantastice. Clare ca lumina zilei. Nu s-a discutat nimic de spațiu verde, cum spune Nicușor Dan, nu are nicio relevanță ce spune primarul general al Capitalei”, precizează avocatul Radu Dinulescu..
Instanța va trebui acum să motiveze această anulare, nu va putea avea argumente, iar în recurs, Nicușor Dan va fi făcut praf. Și va fi făcut praf și datorită faptului că el, ca primar general, a achiesat cu propria asociație, aranjând interesele bucureștenilor între Nicușor Dan Daniel și Dan Nicușor Daniel. Asta-i viața noastră, ne plimbă între aceste două personalități…”
Avocatul Radu Dinulescu
”De ce Consiliul nu sesizează Parchetul?”
Avocatul Radu Dinulescu a mai explicat că articolul 284 din Codul Penal – ”Asistența și reprezentarea neloială” – incriminează ”atitudinile procesuale pendinte de Nicușor Dan”.
- (1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, în înţelegere frauduloasă cu o persoană cu interese contrare în aceeaşi cauză, în cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatămă interesele clientului sau ale persoanei reprezentate se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
- (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează înţelegerea frauduloasă dintre avocat sau reprezentantul unei persoane şi un terţ interesat de soluţia ce se va pronunţa în cauză, în scopul vătămării intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
- (3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
”Dacă reprezinți CGMB și nu aperi deloc actele administrative emise de acesta și, dimpotrivă, achiesezi cu reclamantul care, întâmplător, ești tot tu – Nicușor Dan prin ASB -, răspunzi penal. Dar cu o condiție. În articolul 3 este precizat faptul că punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea persoanei prejudiciate, adică tocmai CGMB. De ce Consiliul nu sesizează Parchetul?”, se întreabă avocatul Radu Dinulescu.
”Primarul general Nicușor Dan se judecă, iată, cu ONG-istul Nicușor Dan”
Avocatul Radu Dinulescu consideră că această așa-zisă ”victorie” anunțată de Nicușor Dan se va transforma într-o înfrângere în recurs, iar Asociația Salvați Bucureștiul va pierde în fața instanței.
Declarația lui Nicușor Dan – conform căreia prin anularea PUZ Parcul Tineretului se va ”rezolva” problema traficului – este nerealistă, mai spune Radu Dinulescu.
”Cu privire la ce declară Nicușor Dan, că dacă s-a anulat acest PUZ se va circula mai bine în București, nu va mai fi trafic etc., primarul general al Capitalei are în amintire Bucureștiul-Grădină din anul 1880, atunci când se circula cu căruța. Toate standardele de trafic, toate studiile făcute în mari capitale ale lumii arată că singura modalitate prin care omul nu se urcă în mașină ca să se ducă la școala copilului, la magazin, la Operă, la serviciu este ca acești locuitori ai marilor orașe să stea într-o variantă de densitate.
Adică noi trebuie să creăm densitate în oraș, în așa fel încât să avem la 15-20 de minute, accesibil, metrou sau autobuz, piste de bicicletă etc., toate serviciile publice de care oamenii au nevoie.
Contrar a ce spune Nicușor Dan, acel PUZ pe care instanța îl anulează ilegal, iar recursul, evident, va fi pierdut de Asociația Salvați Bucureștiul – care se judecă, din nou, cu primarul general Nicușor Dan, adică primarul general Nicușor Dan se judecă, iată, cu ONG-istul Nicușor Dan – a rezolvat viața Parcului Tineretului, a ținut acest parc așa cum îl știm de mult timp, în întregul lui, l-a protejat, l-a ocrotit. Drept pentru care Nicușor Dan vorbește niște prostii cât el de mari. Nu el ocrotește parcul, acest PUZ salvat parcul.
Dar lucrurile sunt simple, pentru că Nicușor Dan – nefăcând nimic pentru bucureșteni – prezintă câte un litigiu pe care îl câștigă în fond și îl pierde în recurs. De ce nu a lăudat instanța care a anulat PUG-ul în fond? Acel PUG care este Biblia lui Nicușor Dan.
Acel PUG care, de fapt, e caduc, care este ilegal, care este greșit făcut, care nu trebuia să mai funcționeze din anul 2010. De ce îl apără cu asemenea asiduitate? Pentru că PUG-ul din anul 2000 a fost făcut fără situație cadastrală, nu se știa cine sunt proprietarii terenurilor… Nicușor Dan apără un act de o caducitate evidentă, în schimb atacă acte pe care ar trebui să le apere și care au restabilit situația corectă, în București, a spațiului verde”, explică avocatul Radu Dinulescu..
”Nicușor Dan nu a condus, în viața lui, nici măcar o bărcuță pe lac…”
Din nefericire, a mai declarat avocatul Radu Dinulescu, în exclusivitate pentru Gândul, ”lupta” lui Nicușor Dan are ca efect imediat un blocaj permanent în București, primarul general blocând autorizațiile de construire atât prin propriile demersuri, cât și prin cele ale ONG-urile ”de casă”.
Asociația Salvați Bucureștiul, de pildă, precizează avocatul Radu Dinulescu, este implicată în sute de litigii, iar o întrebare importantă este cea referitoare la proveniența banilor care sunt cheltuiți pentru onorariile avocaților.
”Acele blocuri din Parcul Tineretului nu deranjează pe nimeni, în blocurile acelea – situate aproape de metrou – vor locui oameni care vor lua metroul. Oameni care trăiesc în oraș, oameni urbani. Nu ne scoate pe toți Nicușor Dan, că așa vrea el, în afara orașului, în Ilfov… Sute de mii de bucureșteni intră, în fiecare zi, cu mașinile în oraș și ies din oraș pentru că Nicușor Dan blochează orice fel de autorizație aici. Și le blochează cu mâna asociațiilor lui. Atacă ori el, ori partenera sa de viață, aceasta fiind membru fondator al «vestitei» asociații de ocrotire a patrimoniului (n.red. – Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural).
Autorizația de construire este atacată, dar nu este anulată după decizia instanței referitoare la PUZ Parcul Tineretului. Nicușor Dan speră ca obținând anularea acestui PUZ, definitiv, în recurs, să ceară, apoi, anularea autorizației de construire. Se judecă de 5 ani această speță, iar Asociația Salvați Bucureștiul are sute de litigii. La un calcul simplu, dacă pornim de la zece mii de euro per litigiu, la avocați, fără taxe, ei cheltuie, în zece ani, un milion de euro numai pe avocați. Cum e posibil? De unde vin acești bani pentru distrugerea Bucureștiului?
Și încă o întrebare foarte importantă: Când are timp Nicușor Dan de București dacă, în fiecare dimineață, el stă personal în instanță? Dar și dacă ar trece pe la primărie, nu se pricepe la nimic, nu a condus, în viața lui, nici măcar o bărcuță pe lac…”, încheie avocatul Radu Dinulescu, în exclusivitate pentru Gândul.
Parcul Tineretului, zona litigiilor interminabile
Asociația Salvați Bucureștiul, dar și Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural – fondată de partenera de viață a lui Nicușor Dan -, au atacat, în instanță, de ani buni, autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 4 în zona Parcului Tineretului – după apariția legii retrocedării, foști proprietari au fost repuși în posesie -, într-unul dintre aceste procese fiind implicată Mărioara Micșunescu.
Familia Micșunescu se ocupă cu dezvoltări imobiliare, iar Mărioara Micșunescu a intrat în atenția publicului tocmai printr-un proiect rezidențial care urma să fie construit în Parcul Tineretului.
În anul 2015, Tribunalul București a dispus suspendarea executării autorizației de construire nr. 804/1777 și 37064 din 26.10.2012 emisă de Primarul Sectorului 4 și a Hotărârii Consiliului Local Sector 4 București nr. 28/31.03.2009, pct. 3, prin care s-a aprobat planul urbanistic de detaliu (PUD). Decizia a fost luată la solicitarea Asociației pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural. Mărioara Micșunescu era proprietară, din anul 2008, a unui teren de două hectare în Parcul Tineretului.
La jumătatea lunii octombrie 2012, Primăria Sectorului 4 a fost obligată – printr-o decizie definitivă a Curții de Apel București – să îi elibereze Mărioarei Micșunescu autorizația de construire pentru ansamblul rezidențial, pe terenul pe care erau plantați peste 500 de copaci.
Curtea de Apel București a respins definitiv, pe 26 martie, cererea Mărioarei Micșunescu de obligare a Primăriei Capitalei să emită avizul de defrișare pentru terenul său, în vederea construcției ansamblului rezidențial din șase imobile, cu două etaje și mansardă.
Mărioara Micșunescu a dat în judecată 19 consilieri municipali care au lipsit de la votarea proiectului privind schimbul de terenuri
Mărioara Micșunescu, la origine proprietara unui teren de 20.107 metri pătrați în Parcul Tineretului, a dobândit terenul de două hectare după ce a încheiat, între 2003 și 2005, mai multe contracte de cumpărare a drepturilor litigioase cu persoane care revendicau aceste terenuri în baza Legii 18/1991.
Pentru că nu putea construi pe acest teren din Parcul Tineretului, ea a deschis o acțiune în instanță în care cerea Consiliului General al Municipiului București (CGMB) să facă un schimb între acest teren și un altul cu suprafață similară, tot în parc, în ”zona destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate”.
Curtea de Apel București a hotărât, pe 11 iunie 2007, printr-o decizie definitivă și irevocabilă, să oblige CGMB să emită o hotărâre prin care să fie aprobat un schimb între terenul aflat în proprietatea Mărioarei Micșunescu și un teren cu aceeași suprafață situat în zona menționată.
Însă, timp de aproape un an, Micșunescu nu a intrat în posesia acestui teren. Pe 16 mai 2008, Mărioara Micșunescu a dat în judecată 19 consilieri municipali care au lipsit de la votarea proiectului privind schimbul de terenuri, la o ședință a CGMB din aprilie, cerând instanței ca aceștia să plătească despăgubiri de un milion de lei și penalități de 20 la sută din salariul minim pe economie pentru fiecare zi de întârziere până la aprobarea proiectului.
Pe 29 mai 2008, consilierii municipali au aprobat proiectul, astfel că Mărioara Micșunescu a devenit proprietara terenului, situat tot într-o zonă verde, ce permitea însă un regim de construire de locuințe tip P+2, conform PUZ-ului Parcul Tineretului aprobat de CGMB în anul 2005. Această clasare a fost automat preluată și în certificatele de urbanism emise de Consiliul Local al Sectorului 4 în 2008, în vederea aprobării PUD-ului, și respectiv în 2010, prin care se solicită construcția ansamblului rezidențial S + P + 2E + M.
Astfel, cum nici în documentația de urbanism terenul nu era clasat ca spațiu verde și în niciunul din certificatele de urbanism nu a fost specificată existența vreunui spațiu verde amenajat, Agenția Regională pentru Protecția Mediului București a autorizat construcția ca pe oricare alta dintr-o zonă de locuit, prevăzându-se realizarea de spațiu verde pe 32 la sută din teren, similar cu toate cazurile de construcții rezidențiale.
Citește și: