După ce Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sancționat mai multe bănci pentru ”practici comerciale înşelătoare cu privire la modul de calcul al ratelor”, președintele Horia Miron Constantinescu trage un nou semnal de alarmă și sesizează Consiliul Concurenței în legătură cu ”atitudinea cartelară” a unor instituții bancare din România.
Potrivit surselor Gândul, Horia Miron Constantinescu – președintele ANPC – i-a transmis președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, informații alarmante despre situația existentă, la nivel bancar, în România, după ce agenții constatatori ANPC au efectuat o acțiune amplă de control asupra activităţii operatorilor financiar-bancari din România.
În exclusivitate, Gândul prezintă concluziile tranșante ale președintelui ANPC, acesta făcând acuzații grave, precizând că sunt utilizate frecvent ”practici comerciale înșelătoare prevăzute de Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii”.
ANPC are obligația de a proteja cetățenii ”față de vânzarea produselor ce încalcă legislația specifică protecției consumatorilor”, i-a transmis Horia Miron Constantinescu lui Bogdan Chirițoiu, operatori financiar-bancari obligând, practic, consumatorii ”la plata unor dobânzi disproporțional de mari”.
”Operatorii financiar-bancari au încheiat contracte de credit prin care au obligat consumatorii la plata unor dobânzi disproporțional de mari prin practica de a-i obliga la plata unor rate compuse dintr-un principal foarte mic, iar dobânda în proporție de 75%. O persoană fizică a înțeles să opteze pentru un credit pentru o perioadă mai îndelungată (20-30 de ani), în vederea achitării costurilor unui imobil, însă aceasta achită principalul creditului în proporție de doar 25%, rezultând faptul că aceasta achită dobânda ca parte principală a creditului, pentru jumătate cel puțin din perioada aleasă.
Analizând atât graficul de rambursare inițial, cât și cel după o rambursare anticipată s-a identificat o discrepanță între sumele pe care consumatorul trebuie să le ramburseze operatorului financiar-bancar cu titlu credit (principal) şi dobânda, anterior şi ulterior efectuării rambursării anticipate parţiale. Atitudinea înșelătoare trebuie privită și din perspectiva rambursării anticipate, când consumatorul se dovedește că, de fapt, a plătit o dobândă și pentru o perioadă pe care a ales să nu o mai continue. Mai mult, acesta este deja vlăguit financiar, plătind pentru un bun a cărui valoare de piață, la momentul achitării anticipate, depășeste cu mult orice așteptare”, acuză Horia Miron Constantinescu, potrivit surselor Gândul.
”Rezultă faptul că dacă un consumator mediu cu venituri reduse doreşte să-şi achiziţioneze o locuinţă neavând posibilitatea reală de a cumpăra un imobil din venituri proprii şi apelează la buna credinţă a operatorului economic financiar bancar accesând un credit imobiliar pe o perioadă de 240 de luni (20 de ani) acesta este nevoit să achite o rată în valoare de 4.057,06 lei, dar, în primii ani de creditare aşa cum rezultă din graficul de rambursare, achită 25% principal şi 75% dobânda”
Președintele ANPC
ANPC a constatat că băncile care au fost sancționate nu au depus toate diligențele necesare în relaţia cu debitorul, ceea ce se traduce printr-o de o totală lipsă de preocupare față de situaţia financiară a acestuia și consecințelor pe care le poate avea variația dobânzii.
Președintele ANPC, potrivit surselor Gândul, avertizează că ”toate analizele economice au la bază exclusiv calcule comerciale, bazate pe indicatori de profit, respectiv operatorul financiar bancar nu a avut în vedere menţinerea unei relaţii corecte cu consumatorii la accesarea creditelor pe o perioadă de 20-30 de ani, urmărind profitul personal, riscul fiind integrat exclusiv în sarcina consumatorilor”.
”Astfel este important să fie amintit că sistemul de protecție pus în aplicare prin domeniul protecției consumatorilor se bazează pe ideea că un consumator se găsește într-o situație de inferioritate față de un vânzător sau furnizor în ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și nivelul de informare, situație care îl conduce la adeziunea la condițiile redactate în prealabil de vânzător sau furnizor, fără a putea exercita o influență asupra conținutului acestora.
În această situaţie, consumatorul plăteşte mai multă dobândă la început (în primii ani de derulare a contractului de credit) şi mai puţin principal. Echitabil pentru consumator este ca anuitatea constantă să fie formată din rata creditului descrescătoare şi dobânda”, explică Horia Constantinescu în sesizarea făcută către Consiliul Concurenței, potrivit surselor Gândul.
Președintele ANPC atrage, încă o dată, atenția asupra unor ”practici înșelătoare” la care au recurs băncile sancționate. ANPC a sancționat mai multe bănci, în urma verificărilor efectuate și a neregulilor constatate, printre care First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, BRD Groupe Societe Generale, ING Bank etc.
”Practica comercială înşelătoare folosită de către operatorul economic este o practică ce constă în acţiunea înşelătoare de neinformare în prealabil a consumatorului despre viitoarele costuri ale produsului financiar, prezentând un produs sigur pentru o perioadă îndelungată, faptă ce determina sau este susceptibilă să determine consumatorul să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o.
Calculul acestui tip de împrumut și stabilirea acestei maniere de lucru a făcut ca majoritatea consumatorilor să se confrunte cu situații greu de imaginat, achitând dobânzi peste dobânzi, cu valori ce banca știa încă de la momentul acordării împrumutului că vor depăși cu mult posibilitățile financiare ale debitorului, fiind chiar cea care a analizat bonitatea acestuia”, a mai transmis președintele ANPC.
Prin oferte de refinanțare, prelungire a perioadei de rambursare sau chiar executare a bunului, băncile în cauză și-ar fi asigurat o poziție comună ”arogantă” în raport cu un consumator needucat financiar, de care au ales la unison să profite, concluzionează șeful ANPC.
”Cu titlu de exemplu, un consumator, în data de 05.02.2023 are de achitat un total de plată în sumă de 4.057,06 lei compusă din 954,13 lei credit și dobânda în valoare de 3102,93 lei.
Cei care acordă împrumutul sunt și consilierii alegerii unei variante de rambursare, dar aceștia știu, pot anticipa și unii chiar decid indicii cu care se intervine asupra dobânzii, iar această manieră de lucru este generalizată la toate cele 11 bănci verificate, generând profituri uriașe acestora, în raport cu dramele trăite de către debitori, vă solicităm verificarea întregii situații din perspectiva unei atitudini cartelare”, a mai precizat Horia Constantinescu în sesizarea transmisă către Consiliul Concurenței, dezvăluie sursele Gândul.
”Structurile financiare, în mod unitar au recomandat soluția unui credit rambursabil, conform celor descrise mai sus, în condițiile în care acestea știau/decideau creșteri ale dobânzilor. Astăzi, ceea ce aceștia explicau consumatorului că ar fi o variantă accesibilă a unui credit, s-a dovedit că a dus la situații incredibile, în care rata a ajuns să depașească în mod substanțial chiar și varianta pe care unele bănci, nu o consiliau la momentul accesării creditului, prezentând-o ca pe o variantă împovărătore, incalificabilă în raport cu veniturile consumatorului, iar astăzi rata „mai bună” o depașește chiar de câteva ori pe cea „nerecomandată” inițial”
Horia Miron Constantinescu, președintele ANPC
Citește și: