Strategia electorală pe care se bazează Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, în lupta sa pentru obținerea unui al doilea mandat la Primăria Municipiului București (PMB) are ca pilon central spațiile verzi. Fost ONG-ist și fondator al Asociației Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan a îmbrăcat, de la bun început, „armura” activistului de mediu dedicat și a susținut, permanent, că militează pentru ca Bucureștiul să fie o capitală în care spațiile verzi să dețină supremația. În acest scenariu, edilul Capitalei se poziționează, prin toate declarațiile pe care le face, împotriva acelora care, spune el, ar dori să betoneze tot și să distrugă orașul.
Specialiștii în urbanism i-au atras atenția, în repetate rânduri, că tocmai el este cel care a distrus urbanismul în București și că, practic, dă timpul înapoi folosindu-se de marota spațiilor verzi, dar Nicușor Dan continuă să transmită bucureștenilor, din dorința de a câștiga un nou mandat de primar, că a reușit să salveze nu mai puțin de 600 de hectare de spații verzi din mâna așa-zisei mafii imobiliare.
Cum alegerile din data de 9 iunie se apropie cu pași repezi, Nicușor Dan a declanșat un nou asediu furibund împotriva Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ) de sector și le etichetează ca fiind o adevărată calamitate pentru București.
„Protejarea spațiilor verzi existente este crucială pentru Capitală, atât din perspectiva combaterii poluării, cât și a temperaturilor ridicate din timpul verii, tot mai frecvente în ultima vreme. Agresiunea sistematică asupra spațiilor verzi a fost declanșată de Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) de sector, care prevedeau dispariția a aproape 600 de hectare de spațiu verde.
Suspendarea administrativă a acestor planuri, analiza lor sub aspectul legalității și numeroasele litigii în care Municipalitatea a apărat o poziție legală au redus semnificativ impactul administrativ al PUZ-urilor de sector”, precizează Nicușor Dan pe site-ul său.
În exclusivitate pentru Gândul, avocatul Radu Dinulescu a explicat „misterul” celor 600 de hectare de spații verzi pe care Nicușor Dan le-ar fi salvat de „agresiunea sistematică” a Planurilor Urbanistice Zonale, la acest moment suspendate.
„Lucrurile au stat așa. Planul Urbanistic General al Municipiului București a fost realizat în perioada 1997 – 2000. A fost votat în data de 21 decembrie 2000.
La momentul respectiv, cei care au realizat acest PUG nu au avut la îndemână, așa cum legea le-o cerea, un plan cadastral detaliat. Fără un plan cadastral detaliat, evident, ei nu au știut care suprafețe de teren sunt în proprietate privată și care anume sunt în proprietate publică.
PUG-ul a fost aprobat, din start, cu niște ilegalități flagrante. La momentul respectiv, de altfel, nu se terminase încă – era în plin proces – revendicarea proprietăților private pe care comuniștii le furaseră de la oameni”, explică avocatul Radu Dinulescu, în exclusivitate pentru Gândul.
Atunci când a fost întocmit Planul Urbanistic General (PUG), realizatorii au plasat zone verzi acolo unde nu au știut ce regim juridic aveau zonele respective, mai spune avocatul Radu Dinulescu.
Legea prevede foarte clar ce înseamnă spațiu verde, iar avocatul Dinulescu consideră că Nicușor Dan și echipa din spatele său dau o interpretare de-a dreptul scandaloasă a legii.
„Realizatorii PUG-ului, fără să aibă neapărat o vină, au pus zonă verde – V, de la V1 la V8, așa cum sunt ele specificate în PUG – peste tot unde nu au știut ce regim juridic, ce formă juridică de proprietate există acolo.
Evident că, în timp, până a venit Nicușor Dan primar, încă din anul 2015, lucrurile au fost știute. Și acolo, în mare parte, erau case, erau curți private, erau suprafețe private.
Așa cum definește legea, spațiile verzi înseamnă suprafețele verzi amenajate, situate pe domeniul public al proprietății publice.
Noi nu putem vorbi despre spații verzi în curțile oamenilor, nu poți să faci în curțile oamenilor zone de sport – V3, spre exemplu, zonă de baze sportive.
Nu poți să faci în curtea omului Parcul Herăstrău, nu există așa ceva, asta este o interpretare, nu eronată, de-a dreptul scandaloasă a legii, de către Nicușor Dan și echipa lui, o echipă de oameni care reîntorc Bucureștiul în anii `50”, mai precizează avocatul Radu Dinulescu.
Rolul PUZ-urilor coordonatoare de sector a fost unul major, atâta vreme cât ele au îndreptat erorile trecutului, iar la baza întocmirii lor a existat o schiță cadastrală, punctează avocatul Radu Dinulescu.
Nu au dispărut spații verzi, așa cum spune Nicușor Dan, tocmai pentru că acele spații verzi fuseseră considerate așa, în PUG, fără a exista un plan cadastral.
„Ei bine, ce-au făcut PUZ-urile coordonatoare de sector? Au modernizat și au repus în litera legii toate aceste terenuri. Au dezvoltat Bucureștiul, au arătat unde vor fi dezvoltări ale infrastructurii, unde vor fi pasaje, unde vor fi noile cartiere rezidențiale, unde vor fi noile blocuri de birouri și așa mai departe.
Evident că PUZ-urile coordonatoare au fost făcute, de data asta, cu schiță cadastrală la bază, așa cum o cere legea.
Având schiță cadastrală, redactorii PUZ-urilor – care, în majoritate, au fost tot profesori de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu sau chiar universitatea, în mod direct, cum s-a întâmplat la PUZ Sector 3 – au schimbat, au refăcut și au modificat greșelile pe care le făcea PUG-ul și au introdus curtea omului în zonă construibilă.
Dar este vorba despre îndreptarea unei erori, nu că Bucureștiul a pierdut spații verzi.
Nimeni, niciun PUZ, nici al Sectorului 2, pe care îl critică Nicușor Dan, nici al altor sectoare nu a modificat, din punct de vedere urbanistic, un parc existent în altceva. Nici pomeneală”, a explicat avocatul Radu Dinulescu, în exclusivitate pentru Gândul.
Avocatul Radu Dinulescu a făcut și un exercițiu de imaginație, pornind de la ipoteza de lucru că Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, ar fi avut drepatate.
Numai că, în ultimă instanță, edilul Capitalei iese tot… pe minus, cum se mai spune, iar PUZ-urile pe care le-a contestat și anulat reglementau tocmai modalitatea prin care Bucureștiul putea avea mai multe suprafețe „spații verzi”.
„Dacă ar fi fost adevărat, să facem un exercițiu de imaginație, să zicem că Nicușor Dan ar fi avut dreptate… Atunci ar fi putut să suspende și să anuleze parțial acel PUZ strict pentru alea 600 de hectare și acolo ar fi făcut un plan urbanistic care, să zicem, ar fi fost legal, cu suprafețele acelea în verde, ceea ce era imposibil.
Dar Nicușor Dan nu a făcut asta. Nicușor Dan a distrus PUZ-ul care era pe 3.000 de hectare sau pe 4.000 de hectare. A vrut să nu mai existe regulament de urbanism. Dacă o lege este greșită, spre exemplu, într-un text al ei, schimbi acel text, nu abrogi toată legea. PUZ-urile sunt niște legi.
Noi avem legea spațiilor verzi, care spune clar că pe proprietăți private nu există spații verzi. Articolul 71 din Legea Mediului, pe care Nicușor Dan și echipa sa îl tot invocă, spune că, prin planuri urbanistice, nu se poate schimba destinația terenurilor aflate ca spațiu verde în documentația de urbanism, nu funcțiunea lor. Funcțiunea înseamnă altceva, spațiu verde etc.
Destinația terenurilor înseamnă cu totul altceva, e prevăzută în Legea 18 a Fondului Funciar. Destinația terenurilor din intravilan este strict curți – construcții. Este o singură destinație, nu o schimbă nimeni. Inclusiv când avem parc, tot curți-construcții înseamnă, numai că folosința este alta.
Deci nici acel text nu-i ajută pe Nicușor Dan și pe cei din echipa sa. Tocmai din această cauză sunt peste o sută și ceva de hotărâri ale instanțelor judecătorești – din anul 2000, de când s-a votat PUG-ul și până acum – prin care instanțele au abrogat, parțial, PUG-ul care prevede zone verzi pe bucăți de proprietate privată.
Oamenii și-au recâștigat – în instanță, pentru că nu au putut altfel – dreptul de a construi și, bineînțeles, a fost modificat, prin hotărârea instanței de judecată, PUG-ul Bucureștiului, deci au fost dovedite, în oeste 100 de cazuri, toate aceste erori.
Acum, Nicușor Dan se bazează pe acele erori și spune că a anulat PUZ-urile de sector și a salvat spațiile verzi. N-a salvat nimic. Noile PUZ-uri coordonatoare prevedeau și zone de expropriere, unde – cu dreaptă și prealabilă despăgubire, așa cum spune Constituția României – puteau fi cumpărate terenuri, așa cum s-a întâmplat în cazul celor 12 hectare din IOR.
Municipalitatea putea cumpăra suprafețe de teren pentru a le transforma în parc. Asta prevedeau PUZ-urile coordonatoare contestate de Nicușor Dan”, a mai spus avocatul Radu Dinulescu, în exclusivitate pentru Gândul.
CITEȘTE ȘI: