EXCLUSIV | Expoziția ”Nimfe și Zombi”, Iisus în boxeri și cu coarne de cerb. Cristian Jura (CNCD) explică de ce a fost sancționat artistul Paul Baraka

Expoziția „Nymphs and Zombies – Ondine’s Hope and Baraka’s Despair”, organizată, în vara anului 2023, de Art Safari, a declanșat un val de controverse legate de creațiile artistului Paul Marat Baraka, născut în anul 1994, cel care a expus la Palatul Dacia-România, între 30 iunie și 10 septembrie, alături de Alina-Ondine Slimovschi.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a fost „bombardat” cu sesizări, chiar reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române (BOR) luând atitudine și cerând o analiză a consiliului asupra lucrărilor lui Paul Marat Baraka, în special a celor care par a reinterpreta crucificarea lui Iisus, Mântuitorul purtând boxeri pe cruce, într-una dintre scene, și având coarne de cerb plasate pe capul deasupra căruia se află un nimb luminos.

Potrivit informațiilor obținute, în exclusivitate, de Gândul, CNCD a decis – miercuri, 17 ianuarie 2024 – sancționarea artistului Baraka și a organizatorilor pentru faptul că în cadrul expoziției Art Safari Love Edition (desfășurată în perioada  30 iunie – 10 septembrie 2023) „au fost expuse scene recreate și picturi în care simboluri creștine au fost reinterpretate într-un mod ofensator”.

„Artă supracontemporană românească”

Expoziția „Nymphs and Zombies – Ondine’s Hope and Baraka’s Despair” a fost descrisă ca fiind „artă supracontemporană românească” de Ioana Ciocan, CEO Art Safari, iar curator al acestei expoziții surprinzătoare, apreciată și blamată, totodată, a fost Ruth Hibbard, de la Victoria and Albert Museum, Londra.

Lucrările lui Paul Baraka s-au aflat în centrul tuturor sesizărilor și acuzațiilor, creațiile sale fiind considerate grotești și interpretate, firește, în mai multe moduri.

Criticii sunt de părere că lucrările artistului intrigă și reliefează, de altfel, întreaga disperare a lumii în care trăim.

Paul Baraka a absolvit Facultatea de Arte din Timișoara, secția Pictură. Creează artă hiperrealistă, reprezentând subiecte considerate șocante și imorale în cadrul unui anumit sistem de valori, iar dezvoltarea artistului este atât iconoclastă, cât și iconofilă, scoțând la suprafață banalitatea răului cu sarcasm și jucăuș tandru.

Baraka: „Isus este înfățișat cu un craniu la picioare, craniul lui Adam, promisiunea Vieții de Apoi”

Lucrările lui Paul Marat Baraka șochează privitorul, iar expoziția „Nymphs and Zombies – Ondine’s Hope and Baraka’s Despair” s-a dorit a fi un „dialog” artistic între Bine și Rău, un contrast între Lumină și Întuneric, o provocare pentru amatorii de artă contemporană.

Potrivit Art Safari, „Baraka este un artist care se concentrează pe subiecte șocante și provocatoare. Abordarea sa este și una critică, evidențiind banalitatea răului prin sarcasm și ironie”.

 „Ce simbolizează craniul în majoritatea culturilor lumii? Viața, sau triumful vieții asupra morții. Singurul simbol care asociază craniul cu moartea este cel de pe steagul piraților. În majoritatea picturilor bizantine sau catolice, Iisus este înfățișat cu un craniu la picioare, craniul lui Adam, craniu care înseamnă promisiunea Vieții de Apoi”

Paul Baraka Marat

Cristian Jura: „Lui Baraka i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului”

În exclusivitate pentru Gândul, Cristian Jura, membru al CNCD, a declarat că CNCD  a decis sancționarea unui artist – respectiv Paul Marat Baraka – cu avertisment, dar au existat, în același timp și alte sancțiuni pentru cei implicați în organizarea acestei expoziții, Muzeul Municipiului București și Fundaţia Centrul Cultural Art Society SRL, dar și curatorul expoziției.

„Într-adevăr, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a aplicat sancțiuni Muzeului Municipiului București, Fundaţia Centrul Cultural Art Society SRL având ca antreprenor general Art Safari SRL și lui Paul Baraka Marat.

• Muzeul Municipiului București a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 5.000 lei;
• Fundaţia Centrului Cultural Art Society – amendă contravențională de 5.000 lei;
• Curatorul expoziției – amendă contravențională de 5.000 lei;
• Artistului Paul Baraka i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului.

Prezentarea unor simboluri religioase într-o manieră defăimătoare și care aduce atingere dreptului la demnitate unei categorii largi de persoane, practic tuturor creștinilor din România”, a declarat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul.

„Constituția României impune anumite limitări ”

Întrebat dacă aceste sancțiuni ar putea fi considerate o cenzură aplicată libertății de creație și exprimare artistică, Cristian Jura a făcut referire la Constituția României, care conține precizări clare la libertatea de exprimare.

„Constituția României este foarte specifică în acest sens. Pe de o parte în articolul 30 privitor la libertatea de exprimare, se specifică foarte clar că libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile și că ”Cenzura de orice fel este interzisă”. Pe de altă parte, tot Constituția României impune anumite limitări – «Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine în conformitate cu alineatul 6 al articolului 30».

De asemenea, sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri, în conformitate cu alineatul 7 al aceluiași articol.

Iar în ultimul alineat al articolului mai sus-menționat se conturează instituția răspunderii în cazul unor încălcări. Astfel răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii.

În afara Constituției României sunt incidente și Legea cultelor, Ordonanța Guvernului privind combaterea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și Legea muzeelor, dar și jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a Curții Europene a Drepturilor Omului”, a explicat Cristian Jura.

Libertatea de exprimare artistică are anumite limite sau artistul are o libertate absolută în tot ceea ce creează?

Pentru o înțelegere deplină a acestei situații speciale cu care s-au confruntat membrii CNCD, Cristian Jura a explicat și o „nelămurire” generală, respectiv dacă libertatea de exprimare artistică are anumite limite sau artistul are o libertate absolută în tot ceea ce creează.

„Așa cum am mai afirmat și cu altă ocazie, esența întrebării dumneavoastră este dacă libertatea de exprimare artistică este un drept absolut sau nu! Dacă un artist poate să facă absolut orice în numele libertății de exprimare artistică?

Așa cum spuneam și în cazul Gheboasă, poate fi libertatea de exprimare artistică îngrădită? Sancționată? Condiționată? Condiționată de protecția valorilor morale, religioase în cazul de față?

Răspunsul este foarte simplu. Artistul este liber să creeze ce dorește, dar libertatea de expunere a operei de artă este o libertate condiționată, în primul rând, de norme legale. În cazul de față sunt incidente atât prevederile legislației referitoare la prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv protejarea dreptului la demnitate, cât și prevederi din legislația amintită mai sus.

În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase”, a mai declarat Cristian Jura.

Cazul „Baraka” nu este unul singular

Cristian Jura, membru CNCD, a mai precizat și că au mai existat astfel de spețe care au fost analizate de CNCD. Totodată, a transmis și o imagine de perspectivă pentru evoluția dreptului de expunere a unei opere de artă.

„În jurisprudența Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) avem cazuri în care am sancționat o piesă de teatru, poezii, reclame publicitare sau chiar campanii publicitare.

De câteva ori am fost sesizați inclusiv cu glume, roast-uri sau videoclipuri ale unor piese.

Aș menționa și Hotărârea nr. 917/11.12.2019 pentru utilizarea într-o piesă de teatru a unei icoane pe care actorii de sex masculin îmbrăcați în haine monahale feminine mâncau slănină cu ceapă. Sancțiunea aplicată în 2019 a fost menținută în urma contestației depuse în fața Curții de Apel Cluj (Sentința Civilă 185/2020) și recurata în fața ICCJ (Decizia 1929/30.03.2022).

Societatea în care trăim este influențată de diferite teorii, ideologii, mișcări. Arta, la rândul ei, este ancorată în aceste realități și, drept urmare, influențată de absolut tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

Cred că arta nu pot fi oprită din evoluție (cu care putem fi de acord sau pe care o contestăm) și mai cred că această decizie lasă locul pentru dezbateri profunde asupra dreptului de expunere a operei de artă”, a încheiat Cristian Jura, în exclusivitate pentru Gândul

Citește și:

ANALIZĂ | Forumul Economic de la Davos și apelul Ucrainei: „Pentru a aduce PACEA, interziceți exporturile rusești de combustibili fosili”

EXCLUSIV | Centru Cultural în fostul Hotel Dunărea? Clotilde Armand, promisiune CONTROVERSATĂ: „Își încordează mușchii pentru imagine electorală”

Israelul, în fața judecătorilor de la Haga: „Dacă au existat acte de GENOCID în Gaza, acestea au fost comise de Hamas”

EXCLUSIV | ISU, sesizat în legătură cu o „anomalie” PERICULOASĂ la primăria lui Nicușor Dan: „Conform legii, sediul PMB ar trebui închis!”

ANALIZĂ | Houthi, Hamas, Hezbollah – triunghiul MALEFIC al „Axei de rezistență” conduse de Iran împotriva Occidentului și criza din Marea Roșie