EXCLUSIV| Europarlamentar din Comisia pentru justiție, despre șansele ca Putin să fie arestat: „Îi doresc să privească în ochi judecătorii de la Haga”
Uniunea Europeană a susținut în repetate rânduri aducerea în faţa justiției a responsabililor din Rusia pentru crimele comise în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, iar recent, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Europarlamentarul Dragoș Tudorache, membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), a spus, într-un interviu pentru GÂNDUL că speră ca, într-un viitor apropiat, Vladimir Putin să ajungă în fața judecătorilor și să răspundă pentru faptele sale.
Punerea sub acuzare a liderului de la Kremlin pentru crime de război în Ucraina a fost urmată de reacții – Rusia a respins mandatul și Ucraina a salutat decizia istorică -, dar a deschis și o serie de întrebări despre șansele ca Vladimir Putin să ajungă în spatele gratiilor, despre cât de mult contează pentru Rusia decizia CPI și dacă mandatul nu este mai mult simbolic, pentru a trage un nou semnal de alarmă la nivel internațional cu privire la ororile comise de armata rusă.
Europarlamentarul Dragoș Tudorache a subliniat că și alți ”lideri atotputernici” au sfidat mandatele instanțelor penale internaționale, dar au ajuns, într-un final, să dea socoteală. Un număr de aproape 40 de foști lideri politici și militari, majoritatea din Africa, au fost anchetați de Curtea Penală Internațională după 2002.
Dragoș Tudorache a amintit că, în paralel cu ancheta CPI, Uniunea Europeană sprijină crearea, la Haga, a unui Centru internațional pentru urmărirea în justiție a crimei de agresiune împotriva Ucrainei (ICPA). Obiectivul va fi acela de a coordona investigarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, dar și de a păstra și de a stoca probe pentru procesele viitoare.
Liderul de la Kremlin este acuzat de Curtea Penală Internațională (CPI), care are sediul la Haga, în Țările de Jos, de crime de război în Ucraina pentru deportările ilegale ale copiilor ucraineni în timpul invaziei rusești.
Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022”, scrie în documentul oficial emis de instanța internațională.
Oficialii ruși au transmis imediat că mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională de la Haga împotriva președintelui Vladimir Putin nu are nicio semnificație pentru Rusia, pentru că ”nu este parte la Statutul de la Roma al CPI și nu are nicio obligație în temeiul acesta”. Ulterior, procurorii ruși au deschis un dosar de urmărire penală împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale care au emis mandatul de arestare pe numele lui Putin.
„Sunt suficiente probe adunate pentru a justifica acest rechizitoriu”
„Declarația Moscovei era de așteptat. Este adevărat că Rusia nu este parte din statutul Curții Penale Internaționale, asta nu înseamnă că nu poate să vină un moment în care Putin să răspundă și eu sper să ajungem, undeva, în viitorul apropiat, să-l vedem pe Putin răspunzător pentru faptele sale.
Să nu uităm că au mai fost astfel de lider atotputernici care au negat competențele, mandatele înstanțelor penale internaționale în ceea ce-i privea. Și Miloșevici (Slobodan Miloșevici, fostul președinte sârb – n.r. ) privea cu sfidare către Haga când era la putere și, într-un final, a ajuns să fie pus sub acuzare și a ajuns să se uite în ochii judecătorilor.
Spun cât se poate de clar și direct: îi doresc lui Putin să ajungă să privească în ochi judecătorii de la Haga, chiar dacă la acest moment declară cu sfidare că nu recunoaște competența CPI. Cert este că, pe baza, probelor administrate către CPI, sunt evident suficiente probe adunate pentru a justifica acest rechizitoriu, această punere sub acuzare la adresa lui Putin”, a afirmat Dragoș Tudorache.
„Este posibil să vedem și puneri sub acuzare a lui Putin pentru alte infracțiuni”
Europarlamentarul a vorbit și despre eforturile Europei de a crea, ținând cont de contextul actual, o instanță specială, care să funcționeze în paralel cu ceea ce face Curtea Penală Internațională.
Mai exact, au fost puse bazele înființării Centrului internațional de urmărire penală a crimei de agresiune, care va face parte din structura de sprijin a echipei comune de anchetă asupra crimelor Rusiei în Ucraina.
Eforturile Europei sunt de a crea o instanță specială pentru judecarea acestei infracțiuni care atrage responsabilitatea liderilor care au orchestrat politic o astfel de invazie împotriva unui stat suveran. Așa că este posibil să mai vedem în curând și alte astfel de puneri sub acuzare a lui Putin și pentru alte infracțiuni. Repet, eu îi doresc să ajungă cât mai repede în fața judecătorilor”, a explicat europarlamentarul.
Reamintim că, în martie 2022, toate statele membre ale UE, împreună cu alte țări partenere, au decis să sesizeze în mod colectiv Curtea Penală Internațională (CPI) cu privire la situația din Ucraina. Pe lângă ancheta desfășurată de procurorul CPI, procurorul general al Ucrainei a deschis, de asemenea, o anchetă, la fel ca autoritățile din mai multe state membre.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat înființarea Centrului internațional de urmărire a crimei de agresiune şi a arătat că trebuie făcut tot posibilul pentru a aduce Rusia şi pe cei vinovați de crimele din Ucraina în faţa justiției.
Uniunea Europeană susține rolul Curții Penale Internaționale. De asemenea, credem că trebuie să existe un tribunal dedicat pentru a condamna crimele de agresiune ale Rusiei. Și sunt mândră că, la această conferință, ca prim pas, veți semna acordul de înființare a Centrului internațional de urmărire a crimei de agresiune, de la Haga. Uniunea Europeană va continua să lucreze, împreună cu partenerii noștri, pentru a se asigura că Rusia va plăti”, a afirmat Ursula von der Leyen.
Mandatul care îl va urmări pe Putin toată viața
Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a spus că mandatul de arestare emis pe numele președintelui Vladimir Putin nu va expira când războiul din Ucraina se va încheia.
Nu există un termen de prescripție pentru crimele de război. Acesta este unul dintre principiile de la Nürnberg, iar indivizii – oriunde s-ar afla în lume – trebuie să realizeze că legea este prezentă și că există responsabilități care vin odată cu autoritatea”, a precizat procurorul-șef al CPI.
Mandatele de arestare emise pe numele lui Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, va rămâne pentru tot restul vieții lor, „dacă nu se vor prezenta în fața judecătorilor independenți ai tribunalului și dacă judecătorii, pe fond, vor decide să respingă un caz”, a explicat Karim Khan.
Moscova sfidează anunțul Curții Penale Internaționale
După anunțul CPI, ecourile dinspre Moscova nu au întârziat să apară.
„Deciziile Curții Penale Internaționale nu au niciun sens pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”, a scris purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, pe canalul său de Telegram, potrivit agenției de stat Ria Novosti.
”Rusia nu este parte a Statutului de la Roma pentru Curtea Penală Internațională și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar posibilele „rețete” de arestare venite de la Curtea Internațională sunt nule din punct de vedere juridic pentru noi”, a subliniat ea.
CITEȘTE ȘI: