Generalul (r) Cristian Barbu, fost consilier al ministrului Apărării, explica, într-un interviu, ce a avut și ce a pierdut România după Revoluția din decembrie 1989 și cum s-a ajuns la falimentul unei întregi industrii de apărare. Profesorul universitar spunea că România, până în anul 1990, fabrica și exporta orice fel de armament, numai că ulterior lucrurile s-au schimbat radical, iar acum se regăsește în situația paradoxală în care importă până și praf de pușcă. Culmea, chiar de la ruși!
România avea, la sfârșitul anului 1989, circa 40.000 de oameni implicați în industria de apărare. Astăzi, cifra este probabil de 15-20 de ori mai mică.
Generalul (r) Cristian Barbu susţinea că România avea parteneriate inclusiv cu țări din Africa și cu țări din Asia, iar astăzi s-a reușit contraperformanța de a importa praf de pușcă, în vreme ce fabricile de la Făgăraș și Victoria au fost lăsate de izbeliște.
”Mi-aduc aminte că erau seri, nopți întregi când încărcam muniție pentru Irak. Acum, importăm până și praf de pușcă, inclusiv din Serbia, produs în unele cazuri chiar în Rusia. În schimb, fabricile de la Făgăraș și Victoria, unde produceam noi pulberi, au fost lăsate de izbeliște”, mai susţinea generalul.
Gândul prezintă informații în exclusivitate despre această situație îngrijorătoare, una dintre vocile critice la adresa modului în care este ”privită” industria de armament a României, în general, și producție de pulberi și explozibili, în special, fiind Lucian Cupu, președintele Sindicatului Liber Nitramonia Rompiro, vicepreședinte al filialei Brașov a Confederației Naționale Sindicale (CNS) ”Cartel Alfa”.
Potrivit articolului 5 din Legea privind industria naţională de apărare (232/2016), ”capacitățile de producție și fabricare a pulberilor și explozivilor” reprezintă o ”importanță strategică la nivel național” și ”interese fundamentale de securitate ale țării”.
Lucian Cupu nu se ferește de sintagme ”tari” și este de părere că situația dezastruoasă în care se regăsește, acum, platforma chimică Nitramonia Făgăraș este rezultatul mai multor factori, dar și al unei paradoxale ”letargii” la momentul privatizării acestei platforme.
Semnalele de alarmă trase de sindicat au fost tratate cu indiferență, în Consiliul de Administrație s-au infiltrat ”oameni dubioși”, a lipsit finanțarea și, nu în ultimul rând, au lipsit oamenii valoroși.
”S-a ajuns în aceasta situație din cauză că, de-a lungul timpului, au ajuns în funcții de decizie personaje care nu aveau cunoștințele necesare în a conduce respectivele instituții. Asta ca să fiu elegant și pentru a nu spune că, practic, pot fi etichetați drept niște trădători de țară care au subminat industria de apărare.
Iată, aleatoriu, doar câteva exemple, iar unul dintre ele este APAPS – AVAS, atunci când au luat decizia de a introduce Nitramonia Făgăraș pe programul PSAL 2. Sau atunci când instituțiile de forță ale statului român au rămas în letargie la momentul privatizării Nitramoniei, fără a se ține cont de semnalele trase de către sindicat, în acele momente, ori de cele trase de conducerea Ministerului Economiei, Direcția Industrie de Apărare din minister.
De-a lungul timpului, pot spune că – prin lipsă de finanțare în investiții, numiri de conducători și membri în Consiliul de Administrație cel puțin dubioși – toate acestea au prăbușit platforma chimică.
Uitați și ultimul exemplu, al ultimului director general al Romarm, Gabriel Țuțu, care, în cei aproximativ trei ani în care a deținut acea funcție, nu a avut timp să vină măcar o dată până în fabrică …. Dar, ce să vezi, s-a considerat un director puternic, deoarece în tot acest timp a trimis pe aici, pe la Făgăraș, nu mai puțin de cinci secretari de stat și trei miniștri ai Economiei.
În schimb, ni s-au ținut prelegeri despre pulberi și explozivi, deși el cunoștea fenomenul doar din vorbe și din auzite… A, încă ceva, despre toți acești vinovați… Ar trebui să ne uitam și cine – în perioada în care nu s-au mai produs pulberi la Făgăraș – s-a ocupat de importul acestora, câștigând sume uriașe…”, acuză Lucian Cupu, în exclusivitate pentru Gândul.
De asemenea, haideți să urmăriți și de ce investiția la noua fabrică, asta de TNT, de la sfârșitul anilor `90 , nu a fost finalizată și de ce nu s-au mai alocat bani pentru a finaliza investiția… Investiția e și astăzi în conservare”
Lucian Cupu
Întrebat dacă s-ar putea duce un război în absența pulberilor, Lucian Cupu este ferm și transmite un ”nu” hotărât.
Dincolo de tehnica militară, oricât ar fi aceasta de performantă, dacă muniția necesară lipsește atunci totul este un efort absolut inutil. În momentul de față, mai avertizează liderul de sindicat, România depinde 100% de importuri.
Asta, clar nu! Poți achiziționa orice tehnică militară dorești, dar dacă nu ai și muniția necesară pentru tehnica achiziționată, atunci ai aruncat banii pe fereastră … Or acest lucru, lipsa pulberilor, este clar o vulnerabilitate actuală a României!
Pentru că România depinde, în acest moment, 100% de importuri. Cum s-ar spune, sectorul este sublim, dar lipsește cu desăvârșire! Or aceste importuri, de multe ori, survin din țări non-NATO. Dau ca exemplu Serbia, țară considerată de mulți specialiști ca fiind o mică Rusie”, spune liderul de sindicat.
Pe de altă parte, Lucian Cupu avertizează și că viitorul pulberilor românești nu poate exista fără Făgăraș, iar în ceea ce privește CN ROMARM SA, totul poate fi caracterizat prin ”slăbiciune”.
Un viitor fără pulberi produse în România ar fi, pur și simplu, un nonsens, spune liderul de sindicat, dar investițiile așteptate – care încă nu vin – ar putea salva platforma chimică.
”Un nonsens … Din start, fără Făgăraș, nu există viitor! Aici sunt încă în funcțiune acele instalații care concură la producerea pulberilor și la care, dacă s-ar efectua o revizie capitală și ar fi niște investiții de ultimă oră, s-ar putea crea premisele producerii pulberilor, din nou, la Făgăraș.
Trebuie specificat faptul că repunerea în funcțiune a acestor capacități sau a celor care ar trebui să se efectueze ca o noua investiție ar dura minimum trei ani de la momentul investiției. Iar asta deoarece pe partea de investiții are nevoie, mai întâi, de cercetare, de proiectare și apoi de execuție. Iar tot ce înseamnă utilaje, instalații de acest gen, nu le are nimeni pe stoc și ele trebuie realizate.
La noi, după părerea mea, încă nu suntem nici la stadiul de proiectare, ci suntem doar la nivelul de discuții, angajamente cu diverși parteneri. Așa că drumul e încă lung. Din punctul meu de vedere, un CN ROMARM SA mai slab ca acum eu nu am pomenit de când sunt lider de sindicat, adică din anul 2003!
La fel stă treaba, cu mici excepții, și la nivel de miniștri ai Economiei. Doar unul dintre ei, trebuie să recunosc, a avut merite, în sensul că, astăzi, fabrica are autorizații de funcționare. Omul acela s-a implicat direct și este vorba de Mihai Tudose, căruia îi mulțumesc pentru implicarea de care a dat dovadă”, mai precizează Lucian Cupu, în exclusivitate pentru Gândul.
La Fabrica de Pulberi din Făgăraș nu se mai produc pulberi destinate Armatei de la începutul anilor 2000.
Fostul director al fabricii, Nicolae Micu, declara că la Făgăraș nu se mai pot produce pulberi pentru că o instalație care producea nitroceluloză a fost dezafectată și vândută la fier vechi de Primăria Făgăraș, în contul unei datorii de aproximativ opt miliarde de lei vechi, adică în jur de 200.000 de euro.
”Instalațiile aveau nevoie de reparații capitale și o stație de epurare. Erau probleme pe partea de utilități. Toată strategia privind platforma a fost să nu mai existe“, declara Nicolae Micu.
Generalul (r) Alexandru Grumaz – fost șef al Direcției de Management al Resurselor pentru Apărare, director al Directoratului de Planificare Integrată a Apărării și inspector pentru armamente, fost prim-adjunct al Directorului STS – a explicat această situație dintr-un cu totul alt unghi, însă.
”Fabrica a fost tăiată pentru că exista o datorie către Primăria din Făgăraș. Iar «băieții deștepți» nu au făcut altceva decât să o taie și să vândă, nu la fier vechi, la inox vechi. Acum, efectiv, depinzi de bulgari, de sârbi, de ruși.
Asta este toată treaba. Cumpărarea de pulbere se făcea de la sârbi, dar materialele pentru fabricație veneau de la ruși. A fost un moment când rușii nu au mai vândut materie primă către Serbia, iar noi nu am mai primit pulberi“, spunea generalul (r) Alexandru Grumaz.
Compania Naţională ROMARM S.A. – principalul producător şi exportator direct de produse militare din România, a fost înfiinţată în anul 2000, prin fuziunea celor mai importante fabrici ale industriei româneşti de apărare. ROMARM este principalul furnizor de echipament militar, muniţie şi servicii de întreţinere din România.
Compania Națională ROMARM are o structura tip holding, cu un capital 100% românesc și se află sub autoritatea Ministerului Economiei.
După 20 de ani, Fabrica de Pulberi Făgăraș va relua producția de TNT și pulberi pentru armament, a anunțat Ministerul Apărării.
Există și voci din lumea industriei de apărare a României care susțin că multe din suprafețele destinate producerii ori testării pulberilor, pe platforma chimică Nitramonia Făgăraș, s-au transformat în gropi de gunoi.
Se spune că adevărul este, întotdeauna, undeva pe la mijloc, dar Lucian Cupu contestă vehement astfel de afirmații, etichetându-le drept ”manipulare” venită din partea unor oameni care ocupă birouri ”călduțe” și care pun interesul personal mai presus decât cel național.
”Este vorba despre o manipulare consistentă din partea celor care, de-a lungul timpului, au pus interesul personal înainte interesului național și care, din păcate, au avut și funcții de decizie. Mai trebuie menționat faptul că platforma chimică Nitramonia se întinde pe o suprafață de aprox 650 de hectare. O mare parte din această platformă, adică mai bine de jumătate, este lăsata de izbelişte, sunt acolo firme de lichidare a activelor fostei Nitramonia, dar și un așa-zis parc industrial al Primăriei Făgăraș, constituit în urma dării în plată în contul unei datorii a fostului UPS Făgăraș către Primăria Făgăraș.
Acolo, în acest moment, sociatatea de salubritate a municipalității deține un spațiu pentru o stație de sortare a deșeurilor reciclabile… Nu o goapă de gunoi. Acești manipulatori ar trebuie să ştie ce înseamnă o groapă de gunoi, cu cerinţele de mediu pe care ar trebui să le îndeplinească.
Această stație poate fi relocată, oricând, în orice altă parte. Cei care astăzi susțin acest lucru sunt, în mare, unii și aceiași care au fost de-a lungul timpului în funcții de conducere, cu atribuții pe industria de apărare, dar şi părtaşi la decăderea acesteia. Ei vorbesc azi şi susțin anumite puncte de vedere dintr-un birou călduț, plătiți acum de anumite firma de profil.
Pe aceasta cale, eu îi informez că, în ciuda tuturor piedicilor, Fabrica de Pulberi SA functionează şi produce, deocamdată, explozivi. Ba şi-a plătit chiar şi datoriile, iar pe anul 2022 are un mic profit”, dezvăluie Lucian Cupu, în exclusivitate pentru Gândul.
Aceasta stare de lucruri nu știu cât va mai putea continua, deoarece aceste probleme sunt, momentan, într-o stare latentă și oricînd nemulțumirile pot răbufni. De asemenea, nu știm încă la acest moment ce efecte va avea legea privind cumulul pensiei cu salariul; cam pe câţi și pe câte persoane, cu funcții de conducere din societate, îi va afecta”, a mai spus Lucian Cupu, președintele Sindicatului Liber Nitramonia Rompiro.
CITEȘTE ȘI: