Academicianul Mircea Dumitru, fost ministru al Educației în guvernul condus de Dacian Cioloș, a intrat, din nou, în atenția Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Acesta a mai fost verificat de CNSAS, iar în anul 2017 a fost eliberată o adeverință care certifica că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității. Dar, după ce CNSAS a preluat, ÎN ANUL 2022, arhiva informatizată a CID (Centrul de Informare și Documentare, unitate specializată din cadrul fostului Departament al Securității Statului), apar probe noi la dosar, iar întregul scenariu poate suferi modificări radicale.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru – fost rector al Universității București, membru al Academiei Române din anul 2014, doctor în filosofie al Tulane University (New Orleans, Louisiana) din anul 1998 și doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti – apare, în calitate de pârât, într-un dosar care are ca obiect ”constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008)”.
Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București în data de 26 mai 2023, urmând să primească un termen de judecată, iar ”partea reclamantă” este CNSAS.
Gândul l-a contactat pe prof. univ. dr. Mircea Dumitru, pentru a obține punctul său de vedere după înregistrarea dosarului la Curtea de Apel București, iar acesta a declarat, în exclusivitate, că la acest moment nu se află în România, ci în SUA, la Washington, neavând alte detalii suplimentare despre acțiunea în instanță a CNSAS.
Mircea Dumitru a ținut să menționeze, însă, că își va pregăti apărarea în acest dosar în care este acuzat că a colaborat cu fosta Securitate, după ce noi probe au fost descoperite de membrii CNASAS.
”Sunt la Washington. Nu știu nici eu mai mult decât am văzut în presă. Mă voi apăra. Revin acasă de Rusalii”, a transmis academicianul Mircea Dumitru, în exclusivitate pentru Gândul.
În data de 22 iunie 2017, academicianul Mircea Dumitru a primit, de la CNSAS, o adeverință în care s-a specificat că acestuia ”nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității, în sensul legii”.
Pentru lămurirea unor semne de întrebare legate de ”actualizarea” permanentă situației în care se regăsește o persoană bănuită că a colaborat cu fosta Securitate, cu atât mai mult în cazul în care aceasta a primit, la un moment dat, o adeverință care preciza că nu a fost colaborator, Gândul s-a adresat CNSAS și prezintă informații punctuale, în exclusivitate.
Germina Nagâț, membru CNSAS a declarat, înainte de toate, că nu este ”nimic spectaculos” într-o astfel de speță, iar înregistrarea la Curtea de Apel a dosarului care îl vizează, din nou, pe academicianul Mircea Dumitru este o etapă care survine preluării, în anul 2023, a evidenței informatizate a Centrului de Informare și Documentare (CID), care a aparținut Departamentului Securității Statului înainte de Revoluția din 1989, iar apoi a trecut la Serviciul Român de Informații.
Cazul academicianul Mircea Dumitru nu este, de altfel, unul singular, de la începutul anului 2023 existând cel puțin un caz pe săptămână în care noi documente duc la deschiderea unui dosar în instanță. Germina Nagâț a ținut să menționeze și că regretă faptul că această evidență a CID-ului nu a fost preluată de CNSAS mai devreme.
”Ceea ce vreau să vă spun este că nu e nimic spectaculos. În afară de cazul Băsescu mai sunt multe cazuri și vor mai fi, asta am explicat cât am putut de des. În urma preluărilor de anul trecut, în special a evidenței informatizate a CID-ului, se ajunge la o suplimentare de documente, asta este… Multă lume va fi tristă, dar asta e… Nu scriem noi acele documente, ce se găsește este scris de mânuța persoanelor respective.
Au fost multe situații de revenire asupra unor adeverințe de necolaborare, în urma preluărilor masive din februarie – martie 2022. A contat enorm și va produce tot mai multe ”surprize” de genul acesta preluarea evidenței informatice a fostului Centru de Informatică și Documentare al Securității. De la începutul acestui an, practic avem săptămânal cel puțin un astfel de caz, cu adeverință mai veche și cu trimitere în instanță, pe baza unor documente identificate recent”, a declarat Germina Nagâț, membru CNSAS, în exclusivitate pentru Gândul.
”Păcat că n-am avut aceasta evidență a CID-ului imediat ce s-a predat arhiva pe hârtie! Altul ar fi fost rezultatul verificărilor noastre, în multe cazuri, mai mult sau mai puțin «sonore»”
Germina Nagâț
La rândul său, Laura Cornea – purtător de cuvânt al CNSAS și, totodată, director al arhivei colegiului – a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că doar justiția se va pronunța în astfel de cazuri, rolul CNSAS fiind acela de a identifica documentele și de a le pune la dispoziția instanței.
Laura Cornea a mai explicat și care sunt etapele parcurse de la emiterea unei adeverințe care să ceritifice că persoana respectivă nu a colaborat cu Securitatea și până la demersurile care au loc după ce sunt identificate noi probe în dosarul respectiv.
Totul este perfectibil și se ține cont, de fiecare dată, de documentele care intră, la un momnent dat, chiar și după ani de zile, în posesia CNSAS. În cazul în care există o cerere de verificare a unei anumite persoane, toate probele obținute sunt analizate și adăugate la dosarul inițial.
”Trebuie să lăsăm instanța să se pronunțe, instituția noastră doar identifică documentele și le pune la dispoziția instanței de judecată, acesasta este cea care analizează materialul probator și dispune.
Acele decizii, și cele de atunci și cele de acum, au o frază la final, care spune că acesta este rezultatul verificării la data emiterii deciziei/adeverinței. Orice preluare de arhivă, că se numește ea evidență informatizată, microfilm sau dosar, ulterioară emiterii adeverinței, constituie probă nouă, în cazul în care – pentru persoana respectivă – este o nouă cerere de verificare.
Dacă persoana respectivă a avut o adeverință (n.red. – care preciza că nu a fost lucrător/colaborator al Securității), în acești 20 de ani de existență a CNSAS, dar în anul douăzeci și unu apare o nouă cerere de verificare, depusă de către altcineva pentru persoana respectivă, și noi am preluat ceva în această diferență de timp, se reanalizează materialul și se repune pe masa de discuție a colegiului.
Ulterior, se dispune înaintarea lor la instanță, după caz, iar instanța decide dacă este bine făcută sau nu încadrarea din punct de vedere juridic.
Nu dezgropăm morții, cum s-ar spune, trebuie să existe, așa cum spuneam, o cerere de verficare depusă pentru persoana respectivă. Nu facem nimic altceva decât să aplicăm cadrul legal, instituția își urmează parcursul firesc și legal instituit. Practic, pentru orice persoană pentru care avem o cerere de verificare nouă, și pentru care există preluări noi de arhivă, de materiale informative, le cuprindem într-un nou material care se numește notă de constatare și care este supus sau nu instanței, acesta este un alt palier decizional”, a mai declarat Laura Cornea, în exclusivitate pentru Gândul.
”Din punct de vedere arhivistic, nu are importanță că este vorba despre o informație din CID sau din dosar, orice tip de informație, pe orice tip de suport este ea primită, este luată în considerare și este reanalizată”
Laura Cornea, purtător de cuvânt CNSAS
Începând cu data de 21 februarie a anului 2022, CNSAS a reluat procedurile de declasificare și transfer al dosarelor create de fosta Securitate.
Astfel, Serviciul Român de Informații a predat către CNSAS date din evidența Centrului de Informare și Documentare (CID) a fostei Securități:
SRI urma să predea și 6.000.000 de fișe din Cartoteca Generală Documentară.
În același timp, CNSAS a anunțat că va primi și 3.502 dosare, însumând 10.000 de volume, din Fondurile Informativ, Rețea, Documentar, Penal, Neoperativ, Bibliotecă și 0110 pe hârtie, dar și 3.184 role de film.
Citește și: