EXCLUSIV | Motivul incredibil pentru care temutul Clămparu a ratat o vizită intimă la pușcărie! Cum l-a „sabotat” gradul de instruire pe Cap de Porc
Temutul Ioan Clămparu, poreclit și Cap de Porc, a fost considerat, vreme de un deceniu, cel mai periculos infractor român. A făcut ”legea” în Spania, acolo unde s-a ocupat și cu traficul de carne vie, și a reușit să își creeze o imagine de mafiot autentic. Autoritățile spaniole au reușit să pună mâna pe el în anul 2011, după ce fusese condamnat în lipsă, în România. În anul 2015, Clămparu a fost extrădat în România și încarcerat în Penitenciarul Aiud, acolo unde se află și în prezent.
Gândul prezintă, în exclusivitate, noi informații despre viața lui Cap de Porc din spatele gratiilor, acesta făcând o plângere la Judecătoria Aiud, iar magistrații i-au analizat ”argumentele”.
Nemulțumirea lui Clămparu a pornit de la dreptul la o vizită intimă pe care l-a primit, ca recompensă, în luna februarie a acestui an. Ulterior, acesta a cerut ca recompensa să fie ”consumată” în data de 23 martie, iar răspunsul pe care l-a primit l-a nemulțumit teribil.
- În luna februarie a anului 2011, Ioan Clămparu a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în lipsă, la 13 ani de detenție. În luna septembrie a aceluiași an, Ioan Clămparu a fost prins în Spania, în condițiile în care era căutat de autoritățile judiciare române de opt ani.
- Liderul interlop, deferit justiției în lipsă de către Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT), a intrat atunci în custodia autorităților din Madrid, după ce a fost prins în urma unei ample acțiuni de filaj.
- Ioan Clămparu mai avea o condamnare la 18 ani de închisoare, dată în 2008 de o instanță din Milano.
- Grupul condus de Ioan Clămparu a strâns, din activități de crimă organizată, sume totalizând milioane de dolari, bani folosiți și pentru a determina stoparea amplei anchete declanșate împotriva rețelei de crimă organizată coordonată de el, se arăta în rechizitoriul DIICOT.
Lipsit de scrupule, Ioan Clămparu a reușit să se impună pe piața traficului de carne vie din Spania în fața temutelor grupări albaneze, bosniace sau marocane.
Violent și decis să își elimine adversarii, Ioan Clămparu, zis și Ion de la Madrid, le-a ordonat ”locotenenților” săi să acționeze fără milă, cei plasați pe ”lista neagră” de acesta fiind împușcați sau mutilați. Mai mult, la începutul anilor 2000, asupra lui Clămparu a planat chiar și bănuiala că ar fi plănuit asasinarea lui Ilie Botoș, procurorul general de la acea vreme. (alte detalii AICI)
Ioan Clămparu, supărat că n-a putut ”consuma” o vizită intimă-recompensă
Deținutul Ioan Clămparu avea dreptul la o vizită intimă, potrivit regulamentului, în data de 23 martie, dincolo de recompensa primită, care consta tot într-o vizită intimă.
I s-a transmis acest lucru de către șeful de secție din Penitenciarul Aiud, iar vizita intimă ”de drept” s-a desfășurat în data de 23 martie. Începând cu data de 24 martie, Clămparu – Cap de Porc avea dreptul să solicite și vizita intimă-recompensă. Numai că, spre supărarea sa, a aflat că nu mai poate solicita vizita intimă-recompensă în perioada 24.03 – 31.03.2023, camera intimă fiind ocupată.
”Contestatorul (n.red. – Ioan Clămparu) arată că la data de 22.02.2023 a primit o recompensă cu vizită intimă, precizând că la data de 06.03.2023 a solicitat să primească o vizită intimă pentru data de 23.03.2023, iar şeful de secţie i-a spus că nu poate primi recompensa înainte de vizita de drept din data de 23.03.2023, astfel că a primit vizita intimă de drept la data de 23.03.2023, urmând să solicite vizita intimă recompensă începând cu data de 24.03.2023.
Precizează, de asemenea, contestatorul că şeful de secţie i-a spus că nu mai are timp să solicite vizita recompensă în perioada 24.03.2023 – 31.03.2023 întrucât timpul este prea scurt pentru ca cererea să treacă pe la toate sectoarele şi să se găsească loc liber la camera intimă”, se arată în motivarea instanței de judecată, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
Ioan Clămparu, pe lista infractorilor căutați de Interpol
Un necaz nu vine niciodată singur: a expirat valabilitatea vizitei-intime recompensă!
În astfel de condiții, Ioan Clămparu a cerut să primească vizita intimă-recompensă în data de 4 mai, dar i s-a transmis – de același șef de secție – că valabilitatea recompensei a… expirat.
Nemulțumit, fostul interlop care făcea ravagii prin Spania, cu mulți ani în urmă, s-a adresat judecătorului delegat cu supravegherea, fiind audiat. În final, Clămparu – care a fost asistat de un avocat în timpul audierii – l-a acuzat pe judecător că nu a consemnat, în întregime, toate explicațiile sale. În urma audierii, judecătorul a respins plângerea lui Clămparu, motiv pentru care acesta a făcut contestație.
”Contestatorul menţionează că la data de 05.04.2023 a solicitat vizita recompensă pentru data de 04.05.2023, iar la data de 07.04.2023, şeful de secţie i-a spus că nu mai poate primi recompensa întrucât a expirat valabilitatea acesteia.
Mai precizează contestatorul că la data de 12.04.2023 s-a adresat judecătorului delegat cu supravegherea, care l-a audiat la data de 24.04.2023 şi nu a consemnat în întregime cele reclamate, respectiv faptul că şeful de secţie i-a spus că nu poate primi vizita intimă recompensă înaintea vizitei de drept şi că din 24.03.2023 până la 31.03.2023 nu mai are timp să primească vizita recompensă”, se mai precizează în motivarea instanței de judecată.
”Potrivit raportului de recompensare întocmit la data de 22.02.2023, petentului Ioan Clămparu i-a fost acordată recompensa constând în suplimentarea dreptului la vizită intimă (prevăzută de art. 98 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 254/2013) pentru acumularea unui număr de 53 puncte de credit”
Extras din motivarea instanței
Timp de peste 10 ani, Clămparu a fost considerat cel mai periculos infractor român
Judecătorul delegat cu supravegherea: ”Avea la dispoziţie toată luna martie pentru planificarea celor două vizite intime”
În încheierea pe care a întocmit-o după ce l-a audiat pe Clămparu, judecătorul delegat cu supravegherea a conchis că deținutul se încadrează în categoria persoanelor un grad de instruire corespunzător, spre deosebire de alți deținuți, motiv pentru care ar fi putut să planifice vizitele intime dorite în așa fel încât să nu contravină regulamentelor.
”Petentul nu se încadrează în categoria persoanelor deţinute care din cauza gradului de instruire să nu poată să ia cunoştinţă de prevederile legale în materie, astfel că acesta avea la dispoziţie toată luna martie pentru planificarea celor două vizite intime.
Sub acest din urmă aspect, judecătorul delegat cu supravegherea a reţinut că planificarea vizitei de drept putea fi făcută începând cu data de 23.03.2023 (respectiv după trecerea celor 3 luni de la vizita anterioară din data de 22.12.2022), iar recompensa acordată în luna februarie putea fi planificată în orice dată în intervalul 01- 30.03.2023”, a specificat judecătorul delegat cu supravegherea.
”În drept, instanţa se raportează la prevederile art. 212 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a legii nr. 254/2013 (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016), conform cărora «prin recompensa cu suplimentarea dreptului la vizită intimă se
înţelege acordarea (…) unei vizite intime în plus (…). Totodată, (…) deţinuţii beneficiază de recompensa prevăzută la alin. (1) în luna imediat următoare acordării acesteia, (…) vizita intimă se aprobă de directorul penitenciarului, la solicitarea scrisă a persoanei condamnate definitiv, respectiv arestată preventiv aflată în cursul judecăţii”Extras din motivarea instanței
Clămparu – Cap de Porc a greșit la capitolul ”planificare” și a ratat vizita intimă suplimentară
Conform prevederilor legii, deținuții pot beneficia, o dată la 3 luni, de o vizită intimă în plus față de cele pe care au dreptul să le primească. Judecătorii au mai precizat că nu există nicio normă care să interzică, în aceeași lună, și o vizită intimă obținută ca recompensă de un deținut.
În consecință, Ioan Clămparu ar fi putut beneficia, în cursul lunii martie, și de vizita intimă la care avea dreptul prin regulament, dar și de vizita intimă-recompensă.
Analizând plângerea deținutului, judecătorii au explicat că acesta a greșit la capitolul ”planificare”, exact așa cum concluzionase și judecătorul delegat cu supravegherea. Clămparu a făcut cererea pentru suplimentarea dreptului la vizită intimă după ce a expirat perioada în care avea dreptul la vizita intimă-recompensă.
”Totodată, însă, contestatorul avea obligaţia de a face demersurile necesare pentru suplimentarea dreptului la vizită intimă în luna martie 2023. Din actele dosarului rezultă că persoana condamnată a solicitat acordarea recompensei printr-o cerere formulată la data de 05.04.2023, aşadar ulterior expirării perioadei (01-30.03.2023) în care avea dreptul de a beneficia de recompensa acordată la data de 22.02.2023.
În condiţiile în care regulamentul de aplicare a legii nr. 254/2013 este accesibil persoanelor condamnate, suţinerile contestatorului în sensul că nu a cunoscut că acordarea recompensei este valabilă doar o lună, respectiv că nu a avut cunoştinţă de prevederile art. 212 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a legii nr. 254/2013 nu pot fi primite”, s-a menționat în motivarea instanței de judecată, din care Gândul a prezentat extrase în exclusivitate.
”Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana condamnată”
În data de 15 septembrie 2023, magistrații de la Judecătoria Aiud au analizat contestația depusă de Ion (Ioan) Clămparu și au respins-o ”ca nefondată”.
Totodată, aceștia au decis că Ioan Clămparu este și bun de plată, e drept că doar cu 200 de lei, cheltuielile judiciare datorate statului român.
”În temeiul art. 56 alin. (9) şi (12) raportat la art. 39 alin. (18) din Legea 254/2013, respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana condamnată CLĂMPARU IOAN, deținut în Penitenciarul Aiud, împotriva încheierii nr. 121/10.05.2023 pronunțată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Aiud în dosarul nr. 112/2023.
În temeiul art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorul la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 15.09.2023”, au hotărât magistrații de la Judecătoria Aiud.
Ioan Clămparu, extrădat în România în anul 2015
Ioan Clămparu a fost prins în Spania, în anul 2011 și condamnat la 30 de ani de închisoare, pentru proxenetism, pedeapsa maximă din Codul penal spaniol pentru acest gen de faptă.
Extrădat în România în anul 2015, deținutul originar din Botoșani a fost judecat din nou, iar pedeapsa i-a fost fixată la 25 de ani de detenție.
- Încarcerat la Penitenciarul Aiud, Ioan Clămparu s-a apucat să urmeze o școală profesională și a absolvit clasele a IX-a și a X-a la Liceul Agricol din Ciumbrud.
- După absolvirea clasei a X-a, deținutul a făcut cerere să poată frecventa și cursurile clasei a XI-a. Pentru că nu au existat cel puțin șase cereri în acest sens, conducerea închisorii a decis să respingă solicitarea deținutului Clămparu.
- Ioan Clămparu a făcut apel, invocând încălcarea dreptului la instruire școlară, fapt care, cel puțin pe hârtie, ar trebui să contribuie la integrarea condamnatului în societate după liberarea din închisoare.
- Judecătoria Aiud a respins, însă, solicitarea deținutului după ce instanța a arătat faptul că, după absolvirea a minimului de zece clase obligatorii, statul nu mai are nicio obligație față de persoana condamnată, care își poate continua restul studiilor după liberare.
În motivarea deciziei, judecătorul a menționat că Ioan Clămparu a afirmat faptul că terminarea studiilor ar fi „singura cale prin care acesta poate să se reintegreze cu adevărat în societate, redevenind un membru onest și de bună credință al acesteia”.
”De asemenea, contestatorul arată că intenționează să se axeze pe activități de agricultură care să îi permită să își asigure traiul. De altfel, studiile pe care le derulează în prezent sunt strâns legate de agricultură, acesta fiind și motivul pentru care acesta a optat pentru această variantă educațională (deține un teren agricol pe care dorește să îl exploateze ulterior eliberării)”, s-a arătat în motivarea redactată de magistrații Judecătoriei Aiud. (mai multe informații AICI)
Citește și: