Opinia publică a fost cutremurată după ce au apărut primele informații terifiante despre ororile petrecut în ”azilele groazei” din Voluntari și Afumați. O anchetă a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a dezvăluit o realitate halucinantă, în care pacienții unor așa-zise ”centre de îngrijire” au fost abuzați ani de-a rândul și tratați ca niște animale de angajații azilelor.
Gândul a prezentat informații care pot părea incredibile în anul 2023, dar referatul de arestare întocmit de procurorii DIICOT nu lasă loc niciunei interpretări. –
Cei internați în ”azilele groazei” au fost bătuți, jigniți și înfometați – alte informații AICI -, iar cei care manageriau o astfel de activitate au reușit, lipsiți de scrupule, să pună la punct un carusel infracțional prin care obțineau profituri imense (citește AICI și alte amănunte).
A fost creată, acuză procurorii DIICOT, o ”aparență de legalitate”, astfel că acuzații ”au încheiat contracte de prestări servicii cu personal de specialitate și medici specialiști”. În teorie, urmau a fi prestate servicii de consultație clinică în regim ambulatoriu pentru ”beneficiari”. În practică, au constatat anchetatorii, totul era doar o ”perdea de fum”.
”În vederea creării unei aparențe de legalitate și îndeplinirii formale a obligațiilor legale pe care asociația le avea față de beneficiari pe linia asigurării asistenței medicale de specialitate, există suspiciunea că membrii grupului infracțional, prin asociație, au încheiat contracte de prestări servicii cu personal de specialitate și medici specialiști care ar fi evidențiat în registrele de consultații prestarea unor servicii de consultație clinică în regim ambulatoriu pentru beneficiari (la căminele unde sunt adăpostiți), fără ca, de multe ori aceste activități să fie efectuate, în fapt, de acești specialiști sau medici”, se arată în referatul de arestare DIICOT, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
Din cei 24 de suspecți duși la instanță cu propunere de arestare preventivă, patru au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, restul fiind plasați în arest la domiciliu:
În timpul investigațiilor au fost audiați foarte mulți martori, aceștia prezentând, punctual, atmosfera terifiantă din ”azilele groazei”.
Pe de altă parte, persoanele acuzate că au abuzat fizic și psihic ”beneficiarii” internați în azile au încercat să-și minimalizeze greșelile, existând și cazuri în care ”realitatea” prezentată trimitea către un adevărat ”rai” la respectivele căminele de îngrijire.
Totuși, informațiile acumulate în timpul anchetei au contrazis astfel de declarații, iar dramele prin care au trecut pacienții au fost dezvăluite.
”Am observat pe parcursul turei mele să pacienta I. a strigat de mai multe ori după ajutor, am ajutat-o să își mute picioarele. Menționez că am ajutat-o pe pacienta I., am văzut că aceasta avea niște escare și faptul că aceasta la un moment dat defecase și astfel la sfârșitul programului am curățat-o, am examinat escarele și am văzut că acestea erau pline de excremente dar și faptul că acestea erau foarte adânci.
Am văzut că avea și pe spate, dar și la picior aceste escare. Conducerea căminului mi-a spus că acele escare ar fi fost făcute de I. înainte de a fi adusă în centru, însă într-un moment când am fost singur cu pacienta I. aceasta mi-a spus că a făcut acele escare în cămin, întrucît nimeni nu se ocupă să îi schimbe poziția în pat.
M-am ocupat de o femeie aflată într-o stare foarte gravă, subnutrită, care mirosea foarte rău, fiind neschimbată, pe nume C.I., pe care am încercat să o ajut cât am putut.
Aceasta nu primea mâncare și nici apă, aceasta nu se putea hrăni singură și nu era ajutată de nimeni. Nu este paralizată, dar în schimb este foarte slăbită…”, a mărturisit unul dintre martori, în fața procurorilor DIICOT.
A observat că aceștia (n.red. – pacienții) erau înfomentați și că la masa de seară aveau o felie de pâine de dimensiuni mici cu o felie de salam. A întrebat dacă aceea era doar o gustare sau dacă urma să vină și altă mâncare pentru cină, răspunsurile fiind neclare, precizându-se că au fost ceva probleme cu aducerea mâncării, fără a se oferi o explicație și lăsând să se înțeleagă că acea felie de pâine cu salam era toată cina pe care o primeau beneficiarii”Martor
În luna septembrie a anului 2022, o vizită de monitorizare efectuată la Centrul ”Sfîntul Gabriel cel Viteaz” a scos la iveală alte informații care au ridicat semne de întrebare.
Potrivit informațiilor din referatul DIICOT cu propunerile de arestare pentru 24 de suspecți, centrul nu beneficia de serviciile vreunui asistent social sau psiholog, managerul centrului spunând doar că asistentul social urma să vină. În conformitate cu prevederile legii, două persoane – asistent social și psiholog – trebuiau să fie în acel moment la cămin, fiindcă, având în vedere domeniul de activitate pe care este licențiat centrul, era necesar să aibă acest personal specializat, angajat pe o durată de 8 ore.
La un moment dat, unul dintre martori a observat că exista o cale de acces către subsol.
”Conform protocolului, trebuie să vizităm întregul spațiu, astfel că (n.red. – persoanele însărcinate cu vizita de monitorizare) au solicitat să meargă către subsol, angajații afirmând că acolo se află o cameră tehnică.
Au coborât către acest subsol împreună cu angajații căminului, între timp a venit și asistenta socială și acolo au observat că era o ușă albă pe care era un afiș pe care scria IZOLATOR, spațiu pe care l-au găsit deschis și în interior nu se afla nicio persoană.
În interior, camera nu avea niciun pat sau alt obiect de mobilier, era prevăzută cu o gură de aerisire prin care pătrundea lumina, de formă pătrată, care nu era mai mare decât o palmă.
Martorul a arătat că a întrebat-o pe asistenta socială (n.red. – care venise între timp) dacă există și un registru în care să consemneze persoanele care erau introduse în izolator și cine a semnat eventualele izolări ale persoanelor, precum și dacă s-au menționat duratele de timp în care persoanele au fost închise acolo”, le-a spus martorul procurorilor DIICOT.
Asistenta medicală și asistenta socială au încercat să se completeze reciproc pentru a da răspunsurile, spunând că respectiva încăpăre nu ar fi ”izolator, în sensul legii sănătății mintale”, ci doar ”un izolator conceput pentru situații epidemiologice sau pentru situații în care o persoană era nou admisă în cămin, aceasta era supusă unei perioade de carantină”.
Afirmațiile nu au putut fi argumentate și, conform celor declarate de persoanele care au făcut această vizită de monitorizare, realitatea era, din păcate, cu totul alta. ”Izolatorul” era o cameră ”de pedeapsă”.
”Din discuțiile și răspunsurile primite, martorul a tras concluzia că acest izolator era folosit în scopul resticționării libertății de mișcare a unor beneficiari care manifestau anumite probleme de comportament, însă nu a putut afla câte persoane au fost supuse la astfel de tratamente sau pe ce perioade de timp, pe de-o parte din cauza lipsei oricăror mențiuni scrise și pe de alta din cauza reticenței personalului în a oferii detalii.
(…) Nu a putut stabili din discuțiile cu vreun beneficiar dacă acesta a fost introdus la izolator, comunicarea cu aceștia neputând fi realizată într-un mod neviciat din pricina faptului că personalul de îngrijire se afla prezent.
Singurele referințe pe care le-a putut afla de la aceștia, și prin prisma dizabilităților intelectuale grave de care aceștia sufereau, au fost acelea în care aceste persoane indicau ușa izolatorului ca fiind încăperea unde puteau ajunge dacă nu erau ascultători, fiind întrebați pe limbajul lor ce se întâmpla dacă nu erau cuminți”, se precizează în referatul de arestare DIICOT.
În dreapta încăperii folositre drept izolator se afla o altă încăpere cu trei paturi, slab iluminată, în care nu se aflau obiecte personale ale celor cazați acolo. Tot în subsol se afla un spațiu deschis, tip living, în care erau amplasate trei sau patru paturi, unul din aceste paturi fiind unul fără cadru, salteaua fiind așezată pe un suport improvizat.
Pe toate saltelele am văzut că era o folie de plastic, probabil aplicată pentru a preveni murdărirea cu fecale și urină a saltelelor. Nu existau perne sau pături. Acolo, au găsit un rezident pe care atunci când L.C. l-a văzut a rămas șocată, fiind foarte surprinsă cât de slab era acesta”
Declarație martor – extras din referatul de arestare DIICOT
Astfel de orori au fost posibile, au stabilit procurorii DIICOT, pentru că întregul păienjeniș pus la cale de acuzați a fost ”țesut” cu o abilitate demnă de o cauză mai bună.
Pacienții internați în ”azilele groazei” au fost, practic, rupți de aparținătorii lor, încetul cu încetul, iar pretextul folosit de acuzați erau unul ”epidemiologic”. Astfel, aparținătorii pacienților au fost induși în eroare, în mod repetat, nu au cunoscut condițiile inumane în care erau ținute rudele lor, iar mușamalizarea a funcționat fără a ridica suspiciuni care să ducă la rezilierea contractelor încheiate.
”Totodată, din administrarea mijloacelor de probă a rezultat faptul că D.C.M. și D.I. (n.red. – ”Casa Cora), mâna dreaptă a acesteia, dar și ceilalți membri exponenți ai grupării, au operaționalizat un mecanism de limitare a contactului aparținătorilor cu beneficiarii prin folosirea pretextului epidemiologic, dar mai ales a unor metode de inducere în eroare a aparținătorilor cu privire la condițiile reale în care erau ținute rudele acestora, menit să mușamalizeze situația și să nu ridice suspiciuni pentru aceștia, care ar fi condus la rezilierea contractelor și sesizarea autorităților”, se mai menționează în referatul de arestare întocmit de DIICOT.
CITEȘTE ȘI: