EXCLUSIV | Premierul Marcel Ciolacu solicită Ministerului de Finanțe un plan de măsuri pentru reducerea cheltuielilor. Care este impactul bugetar
Premierul Marcel Ciolacu a solicitat Ministerului de Finante un plan de măsuri urgente pentru reducerea cheltuielilor, mai multe componente fiind deja structurate, printre acestea aflându-se reducerea aparatului de stat, dar și reducerea sporurilor sau reducerea cheltuielilor cu bunurile și serviciile.
Surse guvernamentale au precizat, în exclusivitate pentru Gândul, că impactul bugetar pentru anul 2023, indus de acest plan de măsuri urgente cerut de premierul Marcel Ciolacu, este unul substanțial – 8 miliarde de lei.
În ceea ce privește reducerea aparatului de stat, planul de măsuri urgente prevede creșterea normativelor de personal alocate unei funcții de conducere, dar și deducerea numărului de posturi vacante cu 200.000, rezultând o reducere a numărului de funcții de conducere cu cel puțin 20.000.
”Totodată, este vorba despre reducerea numărului de membri în Consiliile de Administrație / Supraveghere în companiile de stat, plafonarea indemnizațiilor – componenta fixă și variabilă – pentru membrii CA/ CS și Directorat din companiile de stat;, dar și comasarea / desființarea unor instituții / agenții cu sarcini suprapuse.
Planul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor mai prevede diminuarea sporurilor, prin reducerea plafonului lunar de venituri neimpozabile care nu se cuprind în baza de calcul a CASS, de la 33% la 20% din salariu”, au transmis surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul.
”Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunuri si servicii”
Aceleași surse guvernamentale au mai precizat, pentru Gândul, că o componentă esențială din planul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor, solicitat de premierul Marcel Ciolacu, este ”Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii”, cu mențiunea că nu sunt incluse cheltuielile pentru medicamente sau spitale, respectiv cele pentru buna funcționare a statului.
”Se dorește reducerea cu 10 % a cheltuielilor cu bunuri și servicii (altele decât cele pentru medicamente și spitale) și a cheltuielilor de funcționare a statului.
Totodată, creditele de angajament și creditele bugetare reținute, în proporție de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepția cheltuielilor de investiții, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat și de mobilizare și a cheltuielilor aferente despăgubirilor civile.
Nu în ultimul rând, este vizată prioritizarea proiectelor de investiţii publice în funcție de efectul de multiplicare (economic și social) și trecerea celor eligibile pe finanțare din fonduri europene”, au mai transmis surse guvernamentale, în exclusivitate pentru Gândul.
Citește și: