EXCLUSIV | Puiu Popoviciu, după ce CAB i-a suspendat pedeapsa din dosarul ”Băneasa”: ”Normalitate, sper să am în sfârșit o judecată dreaptă”
Curtea de Apel București (CAB) a suspendat – vineri, 26 mai 2023 – pedeapsa de 7 ani de închisoare primită de Gabriel ”Puiu” Popoviciu în dosarul ”Băneasa”, iar procesul se va rejudeca de la zero. Gândul a obținut, în exclusivitate, prima reacție a omului de afaceri, acesta precizând că speră la o judecată dreaptă.
Gabriel ”Puiu” Popoviciu fusese condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în data de 2 august a anului 2017, la 7 ani de închisoare, în dosarul “Ferma Băneasa”.
Omul de afaceri a fost dat în urmărire internațională după ce a plecat din România, în data de 3 august, ajungând în Marea Britanie, iar ulterior a fost cerută extrădarea sa, numai că justiția din Regatul Unit a respins – în anul 2021 – această cerere (toate detaliile AICI).
”Eu am fost acuzat de corupție, dar comisarul anticorupție a declarat în fața instanței că nu a primit nimic de la mine”
În exclusivitate pentru Gândul, omul de afaceri Puiu Popoviciu a declarat că această decizia a Curții de Apel București înseamnă, practic, o ”normalitate” pe care și-o dorește de mai mulți ani în care a fost victima unor ”abuzuri judiciare”.
Retrimiterea dosarului spre rejudecare îl determină pe Puiu Popoviciu să spere într-o ”judecată dreaptă, corectă”, acesta insistând în a preciza că acuzația de corupție care i-a fost adusă este una nefondată.
”Aș avea multe de zis după atâția ani de abuzuri judiciare… Sper să am în sfârșit o judecată dreaptă, corectă și atât. Mi-am iubit și respectat țara necondiționat, chiar și când am fost în poziții antagonice din cauza unor abuzuri și nedreptăți judiciare. Prin toate mijloacele am continuat, chiar și în ultimii ani, să ajut la crearea unei imagini mai bune a țării în care m-am născut și am fost educat.
Eu am fost acuzat de corupție, dar comisarul anticorupție a declarat în fața instanței că nu a primit nimic de la mine, nici direct, nici indirect, scrie foarte clar. Alt revizuent din acest dosar, un alt ofițer implicat în cazul meu, este cel care a dat acea pungă cu materiale promoționale, care nu era de la mine. În cazul revizuirii lui, judecătoarea Curții de Apel a spus clar că acea pungă nu este de la mine, ci de la el, eu nici nu știam de existența acelui om, la acea vreme.
Nu-mi doresc decât normalitate”, a declarat omul de afaceri Puiu Popovici, în exclusivitate pentru Gândul.
Pe data de 27 noiembrie 2014, Ion Motoc, ofițer de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – cel menționat de omul de afaceri în declarația oferită, în exclusivitate, pentru Gândul – a recunoscut în declarația sa de martor că omul de afaceri Puiu Popoviciu nu i-a dat mită.
”Popoviciu nu mi-a oferit niciodată mită, în mod direct sau indirect”, a declarat Ion Motoc în anul 2014.
Băneasa Developments a adus până acum bugetului public peste 1,5 miliarde de euro, chiar și în condițiile în care a fost blocat
Inaugurat în aprilie 2008, centrul comercial Băneasa Shopping City a înregistrat cea mai mare investiție inițială din sectorul de retail din România, cu o valoare de aproximativ 150 de milioane de euro.
Centrul comercial Băneasa a fost dezvoltat de omul de afaceri Puiu Popoviciu – împreună cu un alt om de afaceri român – în urma unei investiţii totale de 256 milioane de euro – zona comercială, zona rezidenţială şi zona de birouri. Dezvoltarea a continuat cu adăugarea Grand Cinema Digiplex şi altele, investiţie de aproximativ 15 milioane de euro.
Băneasa Developments, operatorul celui mai mare centru comercial din Capitală – mallul Băneasa Shopping City şi galeriile comerciale aferente – a plătit salarii, taxe și impozite aferente de aproape 1,5 miliarde de euro la bugetul de stat, în perioada 2005-2021, potrivit unui studiu privind impactul companiei în economie, realizat de KPMG Advisory.
Salariile nete, impozitele și contribuțiile aferente rezultate ca urmare a efectului indus de dezvoltarea proiectului comercial, de birouri și rezidențial de pe platforma Băneasă reprezintă 1,46 miliarde de euro (1,79 miliarde de dolari).
Compania Băneasa Developments administrează mall-ul Băneasa Shopping City, precum și clădiri de birouri și rezidențiale în zona de Nord a Capitalei. Conform studiului, Băneasa Rezidential este zona cu cea mai mare suprafață alocată pe apartament din Nordul Bucureștiului.
CAB: ”Fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei, de natură a dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare”
Gândul prezintă, în exclusivitate, extrase din motivarea CAB în urma căreia a fost suspendată pedeapsa de 7 ani pe care omul de afaceri Puiu Popoviciu a primit-o în dosarul ”Băneasa”.
Instanța a admis cererea de revizuire formulată de Puiu Popoviziu împotriva sentinței sentinței CAB din 2016, rămasă definitiva la Înalta Curte în anul 2017.
”Curtea constată că pentru a reţine incidenţa cazului de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. civ. pen.. („s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză”), este necesar ca faptele sau împrejurările noi invocate să nu fi fost cunoscute de către instanţă la judecarea cauzei, iar acestea să ducă la dovedirea netemeiniciei hotărârii de condamnare atacate.
Nu se poate ajunge pe calea revizuirii la reinterpretarea probatoriului administrat în cauza sau la suplimentarea probațiunii pe aspecte de fapt avute în vedere de instanța sau instanțele care au judecat cauza, legea referindu-se la situații noi, in sensul ca, din diferite motive, acestea au ramas necunoscute instanței de fond, si nu la mijloace de probă, ca mod de completare a dovezilor pe împrejurari deja avute în vedere și verificate”, se arată în motivarea Curții de Apel București.
”Referitor la infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, Curtea reţine că înscrisurile la care face referire apărarea şi descoperite ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare constituie fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei, de natură a dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare”
Extras din motivarea Curții de Apel București – 26 mai 2023
”S-a reţinut fără niciun dubiu şi cu putere de lucru judecat că nu el este cel care a stabilit destinaţia de mită”
Referitor la infracţiunea de dare de mită, omul de afaceri Puiu Popoviciu a arătat că nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei ”fapte şi împrejurări noi care vizează ambele activităţi reţinute ca intrând în componenţa infracţiunii de dare de mită, dezvoltate în cele ce urmează, preexistente hotărârii atacate şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate”.
Astfel, ”referitor la activitatea din 24.12.2008, respectiv remiterea de către inculpatul Pitcovici Petru Daniel ofiţerului de poliţie judiciară delegat Motoc Ion (martor denunţător) a unor sticle cu băuturi alcoolice (palincă şi whisky) şi materiale promoţionale de sărbători (agende, calendare, pixuri, şapcă, tricou) cu scopul ca acesta să facă cercetări superficiale care să conducă la o soluţie de netrimitere în judecată, Puiu Popoviciu a solicitat să se constate că a fost condamnat pentru această infracţiune reţinându-se în sarcina sa forma autoratului, în timp ce activitatea lui Pitcovici Petru Daniel a fost calificată drept complicitate”, se precizează în motivarea CAB.
Aceasta presupune că Puiu Popoviciu – pe de o parte – ar fi cunoscut faptul remiterii respectivelor bunuri, iar pe de altă parte ar fi avut reprezentarea că scopul oferirii/remiterii acestor bunuri a fost acela ca Motoc Ion să îşi exercite într-un anumit fel atribuţiile de serviciu în legătură cu dosarul 206/P/2006.
”În realitate însă, revizuentul Popoviciu Gabriel Aurel nici nu a cunoscut faptul remiterii acestor bunuri şi nici nu a avut reprezentarea naturii coruptive a remiterii bunurilor de către Pitcovici Petru Daniel, aspect reţinut în cuprinsul sentinţei penale nr. 118/F/l 1.06.2021 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. 5476/2/2020* ANEXA9, respectiv a deciziei penale definitive nr.291A/02.12.2021 a ÎCCJ pronunţată în Dosarul nr. 1999/1/2021 ce a avut ca obiect cererea de revizuire a inculpatului Pitcovici Petru Daniel împotriva aceleiaşi hotărâri de condamnare.
Împrejurarea nouă pe care o introduc în discuţie Curtea de Apel Bucureşti, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (cu ocazia soluţionării cererii de revizuire a inculpatului Pitcovici Petru Daniel) este aceea că, în realitate, Pitcovici Petru Daniel este cel care a dat acestor bunuri destinaţia dorită de el, în condiţiile în care aceste bunuri proveneau de la alte persoane.
În atare situaţie, s-a reţinut fără niciun dubiu şi cu putere de lucru judecat că nu el este cel care a stabilit destinaţia de mită a bunurilor remise de Pitcovici lui Motoc la data de 24.12.2008, aceasta fiind decizia/contribuţia exclusivă şi personală a numitului Pitcovici Petru Daniel”, se specifică în motivarea Curții de Apel București.
”Va dispune rejudecarea cauzei în fond”
Regulile procesului echitabil obligă ca apărării omului de afaceri Gabriel Popoviciu să i se pună la dispoziţie posibilitatea combaterii caracterului verosimil al acuzaţiilor formulate împotriva sa, în condiţiile existenţei înscrisurilor antereferite ce constituie împrejurări noi în raport cu judecata anterioară şi care îl pot plasa în afara activităţii infracţionale, s-a mai arătat în motivarea CAB.
”Prin raportare la elementele de noutate mentionate și analizate mai sus, invocate de petentul POPOVICIU GABRIEL AUREL, sunt în opinia Curții de natură a duce la concluzia că sunt îndeplinite condiţiile impuse de dispoziţiile art. 459 alin. (3) C. proc. civ. pen.., cererea de revizuire fiind formulată în termen şi de o parte din proces, cererea respectă dispoziţiile art. 456 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. pen.., s-a invocat temeiul legal incident, faptele şi mijloacele de probă ce susţin cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire, iar faptele invocate conduc la stabilirea existenţei temeiului legal, sens în care apreciază că cerea de revizuire este admisibilă în principiu.
Totodată, Curtea reține că cele două infracțiuni pentru care revizuentul a fost trimis în judecată și condamnat se află într-o strânsă și indisolubilă legătură, astfel că se impune admiterea în principiu a cererii de revizuire pentru ambele infracțiuni pentru care petentul a fost condamnat. Curtea noteaza că legea trebuie interpretată în sensul său pozitiv, generator de efecte juridice, fiind necesar ca modalitățile juridice de interpretare a unei norme legale să aibă în vedere nu numai litera, ci spiritul legii, astfel încât rezultatul aplicării practice a normei juridice să fie cât mai aproape de finalitatea urmărită de legiuitor.
Prin urmare, în considerarea argumentelor de mai sus, în baza art.459 alin.7 Cod proc. pen coroborat cu art.453 alin.1 lit.a C.proc.pen va admite în principiu cererea de revizuire formulată de petentul-condamnat POPOVICIU GABRIEL AUREL împotriva s.p. nr. 115/F/23.06.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 9577/2/2012 definitivă prin d.p. nr. 266/A/02.08.2017 a I.C.C.J.
Va dispune rejudecarea cauzei în fond şi în baza art. 43 alin.1 rap. art 26 C.proc.pen trimite cauza la completul C 4 Fond al Secţiei I Penale a Curţii de Apel Bucureşti în vederea discutării reunirii laturii penale cu latura civilă a dosarului 46/1/2020 cu termen la 30.06.2023. Curtea are în vedere soluția de trimitere a cauzei la completul C4 aflat pe rolul Secţiei I Penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, având în vedere că prin însăşi sentinţa penală a fondului s-a dispus disjungerea laturii civile, constituindu-se astfel cauza penală la niveul acestei secţii sub nr.46/1/2020”, se mai arată în motivarea CAB din care Gândul a prezentat extrase, în exclusivitate.
”A suferit în România o încălcare a dreptului său la un proces echitabil şi o flagrantă negare a justiţiei”
Omul de afaceri Puiu Popoviciu a precizat, în apărarea sa, că toate aceste ”aspecte problematice privitoare la condamnarea sa” se coroborează cu o hotărâre fără precedent pronunţată de The High Court of Justice din Marea Britanie, care, la data de 11.06.2021, a refuzat să pună în executarea mandatul european de arestare emis în România pe numele său.
Gabriel Popoviciu a apreciat ”că este deosebit de relevantă împrejurarea că, pe lângă caracterul de noutate pe care hotărârea în sine îl prezintă pentru justiţia britanică, judecătorii au constatat că el a suferit în România o încălcare a dreptului său la un proces echitabil şi o flagrantă negare a justiţiei”, se mai arată în motivarea CAB.
”Astfel, revizuentul a apreciat că aceste considerente, deşi sunt relative doar la un anumit aspect al cauzei în care domnul Popoviciu Aurel Gabriel a fost condamnat (invocat în faţa instanţelor britanice), devin cu atât mai actuale cu cât elementele expuse mai sus evidenţiază suspiciuni rezonabile asupra existenţei în sine a faptelor calificate de instanţele române ca întrunind elementele constitutive al infracţiunii de dare de mită.
Având în vedere argumentele expuse, apreciind întemeiate motivele invocate, revizuentul Popoviciu Gabriel a solicitat admiterea în principiu a prezentei cereri de revizuire, anularea în parte a sentinţei penale nr. 115/F din 23.06.2016, definitivă prin decizia penală nr. 266/ 02.08.2017 a ÎCCJ în ceea ce priveşte soluţia de condamnarea sa pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu, în formă calificată, respectiv dare de mită şi rejudecarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. 9577/2/2012.
De asemenea, în temeiul art. 460 alin. (1) C.p.p., revizuentul a solicitat ca, odată cu admiterea în principiu a prezentei cereri de revizuire, să se dispună şi suspendarea executării sentinţei penale nr. 115 din 23.06.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 266/A/02.08.2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr. 9577/2/2012, reţinând că executarea acesteia «ar produce efecte negative iremediabile în ceea ce mă priveşte, întrucât Curtea Supremă a Regatului Unit a acordat Guvernului României permisiunea de a contesta hotărârea înaltei Curţi de Justiţie – Curtea Reginei (High Court of Justice, Queen’s Bench Division, Administrative Court”, Divisional Court) din 11.06.2021 prin care s-a respins cererea de extrădare în România, termenul de soluţionare urmând a fi stabilit în anul 2023»”, s-a mai menționat în motivarea CAB din data de 26 mai 2023, din care Gândul a prezentat extrase în exclusivitate.
Citește și: