EXCLUSIV | Rafinăria Petrotel Lukoil, interfața pentru ”spălarea” banilor rusești? Ce rol joacă firmele din Kazahstan în lanțul evazionist
Tribunalul Prahova menţine sechestrul asigurător pus pe acţiunile Petrotel Lukoil deţinute de Lukoil Holdings BV Olanda, iar rușii de la Lukoil doresc reactivarea circuitului de ”spălare de bani” din Kazahstan prin cedarea activelor din Romania. Rompetrol KazMunayGas ar avea, prin această achiziție, o poziție dominantă în piață, dar și un monopol interzis inclusiv de legislația Uniunii Europene.
Gândul a prezentat, în exclusivitate, informații-șoc care pot duce la repercusiuni grave pe piața din România, dezvăluind că există un plan în urma căruia compania kazahă de petrol și gaze KazMunayGas – proprietar al Rompetrol – ar putea achiziționa activele Lukoil în România. (toate informațiile AICI)
Supusă embargoului impus de Uniunea Europeană, din cauza războiului de agresiune dus împotriva Ucrainei -, Federația Rusă caută ”portițe” de ieșire din acest impas, scopul final fiind obținerea unor sume uriașe de bani din exportul de petrol.
În scenariu apare Kazahstanul, țară-prietenă a Rusiei, fost stat-membru al URSS, iar compania KazMunayGas joacă un rol-cheie (mai multe detalii AICI).
Petrotel Lukoil, pierderi de aproape 2 miliarde de lei în România
Dosarul “Evaziunea Lukoil în România” are un rechizitoriu de peste 120 de pagini și este instrumentat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, fiind împărțit în patru capitole care detaliază modalităţile prin care Petrotel Lukoil, cea de-a treia rafinărie ca mărime din ţară, a fost decapitalizată și folosită că interfață pentru spălarea banilor rusești.
Este binecunoscut faptul că firmele rusești folosesc în tranzacțiile petroliere companii off-shore, dar și firme paravan din țări care sunt subordonate geopolitic intereselor rusești și în care Justiția Europeană are acces limitat, iar spălarea banilor este facilitată de legislațiile interne permisive, subjugate de influențele politice și de reglementările bancare extrem de permisive.
În perioada analizată de procurori – 2011-2014 -, rafinăria Petrotel a generat pierderi de aproape 2 miliarde de lei în România, dar de fapt profiturile erau exportate în alte ţări, către firme controlate direct sau indirect de către Lukoil.
O simplă analiză a datelor oficiale depuse de Petrotel Lukoil la Registrul Comerțului și la Ministerul de Finanțe din România, în perioada menționată, dezvăluie amplitudinea îngrijorătoare a fenomenului infracțional.
Petrotel Lukoil, pierderi de aproape 2 miliarde de lei în România
Anchetatorii au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri deţinute de Lukoil Europe Holding BV Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind puse sub sechestru conturi bancare şi acţiuni.
”În cauză, în urma extinderii certărilor faţă de Lukoil Europe Holdings BV Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings BV Olanda, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro (…), precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni, deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti”, s-a precizat în comunicatul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Având în vedere evoluția nefavorabilă a dosarului LUKOIL, în data de 07.12.2020 Grupul Lukoil a decis “reorganizarea intra-grup a portofoliului de societăți”, mutând benzinăriile și restul activelor Lukoil România de la acționarul majoritar Lukoil Europe Holding BV Olanda la Litasco SA, altă firmă din grupul Lukoil (publicată în Monitorul Oficial nr. 0245/20.01.2021).
Grupul Lukoil a decis “reorganizarea intra-grup a portofoliului de societăți”
Lukoil, manevre intra-grup pentru a pune Fiscul în fața faptului împlinit
Prin aceste manevre intra-grup, compania Lukoil a încercat să se asigure că firma Lukoil România SRL va fi ferită de eventuale extinderi asigurătorii în dosarul Petrotel Lukoil, protejând astfel patrimoniul și activitățile comerciale valoroase ale Lukoil în România: benzinăriile, depozitele angro, active care au fost dezvoltate în timp prin acumularea de capital pe aceasta firmă, în detrimentul prejudiciului de peste 2 miliarde de lei generat la Rafinăria Petrotel Lukoil, cea care furnizează produsele petroliere comercializate de Lukoil în România.
Având în vedere evoluția nefavorabilă pentru Lukoil a dosarului ”Rafinăria Petrotel”, strategia Lukoil de protejare a Lukoil România a fost dublată de schimbarea modului de lucru al rafinăriei din Ploiești, aceasta devenind – începând cu anul 2021 – o prestatoare de servicii a Litasco -Lukoil, care aduce țițeiul la Petrotel, plătește factura de procesare rafinăriei și vinde toate produsele obținute către Lukoil România.
Prin această schimbare de fluxuri de procesare – Petrotel lucrând de la preluarea de către Lukoil și până în anul 2020 pe sistemul în care lucrează toate rafinăriile din Romania, respectiv import de țiței, procesare și comercializarea produselor obținute -, Lukoil s-a asigurat, practic, că ulterior pierderii procesului și stabilirii prejudiciului final să nu fie executate de către Fisc eventuale produse care ar fi fost găsite în rafinărie sau stocuri din conductele CONPET (n.red. – operatorul sistemului național de transport țiței și derivate prin conducte din România) sau portul Constanța, singurii bani în contul Petrotel fiind aferenți facturilor de procesare.
Compania Lukoil a încercat să se asigure că firma Lukoil România SRL va fi ferită de eventuale extinderi asigurătorii în dosarul Petrotel Lukoil
KazMunayGas a reușit, în 2018, să scape de procesele intentate de statul român
Compania de petrol și gaze KazMunayGas se bazează pe “experiența” acumulată de la achiziția Rompetrol din 2007, atunci când s-a angajat să achite către România datoriei de 600 milione de dolari, dar nu a achitat niciun ban din aceasta sumă pe care a ”convertit-o”, în anul 2018, în altă promisiune.
Prin influențe politice și șantaj privind iminenta închidere a rafinăriei Midia, KazMunayGas a reușit, în 2018, să scape de procesele intentate de statul român, angajându-se la investiții de 1 miliard dolari până în anul 2025, prin intermediul Fondul kazah-român creat special.
Aceste promisiuni au fost făcute pentru a determina România să renunțe la acțiunile în instanță pentru recuperarea 600 de milioane de dolari datorați de Rompetrol, dar – deși mai sunt doar 2 ani până la scadența investițiilor KazMunayGas de 1 miliard de dolari – până acum au fost alocați aproximativ 200 milioane dolari, bani împrumutați din sistemul bancar românesc.
Recentele negocieri între Lukoil și KazMunayGas pentru cedarea activelor rusești din România către compania KMG din Kazakhstan ”se încadrează în tiparele infracționale folosite și în cazul celui mai mare dosar de evaziune fiscal din România, dosarul Petotel-Lukoil, în care cea mai mare parte a prejudiciului a fost create pe filiera ruso-kazahă”, conform referatului procurorilor:
”Din cele expuse, în baza documentelor existente, se desprinde concluzia că pe circuitul economic al operaţiunii de import ţiţei, de regulă de origine Republica Kazakhstan – SC… SA – SC Petrotel Lukoil SA, se interpun şi alte societăţi pe lanţul de tranzacţionare din ţări membre U.E., având ca efect cert achiziţionarea de către SC Petrotel Lukoil SA a ţiţeiului provenit din import la preţuri mai mari“, au mai stabilit procurorii.
KazMunayGas ”vânează” monopolul pe piața din România
Principalul producător de petrol din Kazahstan este compania de stat KazMunayGas, companie cu care Lukoil are relații foarte strânse, prin care s-au derulat în timp multe afaceri controversate, foarte greu de verificat de către procurorii din UE, datorită piedicilor exercitate de autoritățile celor 2 state Ex-Sovietice, între care există o solidaritate impenetrabilă.
În România, KazMunayGas este cel mai mare rafinor prin intermediul rafinăriilor Petromidia şi Vega, dar și al doilea cel mai mare jucător din vânzarea de carburanți prin intermediul stațiilor Rompetrol.
Prin achiziția activelor Lukoil din România, KazMunayGas va putea să-și exercite poziția dominantă și monopolul asupra produselor petroliere în piață internă (acaparând 70% din capacitatea de rafinare a celor 4 rafinării din România prin cele 3 rafinării Midia, Vega și Petrotel, dar și prin poziția dominată generată în piața retail-benzinării și vânzări angro prin operarea stațiilor Rompetrol și Lukoil.
Petrotel Lukoil, Metoda 1 de evaziune fiscală: ” Import scump, vânzare produse sub prețurile de cost”
Pentru o cât mai bună înțelegere a activităților infracționale prezentate anterior, Gândul prezintă informații în exclusivitate din dosarul ”Petrotel-Lukoil” de evaziune fiscală, așa cum sunt descrise în referatul procurorilor, cu precizarea că rechizitoriul este anonimizat pentru a proteja actul de justiție.
Una dintre metodele care au dus rafinăria Petrotel Lukoil în acest dosar a fost ”stabilirea, acceptarea şi practicarea de preţuri de vânzare inferioare preţurilor de cost, preţuri în care sunt incluse costurile cu materia primă achiziţionată la preţuri defavorabile societăţii, scopul final al acestei politici de preţuri fiind acela de a externaliza profitul, de a nu achita sume sub formă de impozit pe profit către bugetul de stat“, se arată în rechizitoriu.
Cert este că, atât în procesul de achiziţie a materiilor prime, cât şi în cel de vânzare a produselor finite, apare mai de fiecare dată o anumită societate al cărei sediu era la aceeaşi adresă la care îşi are sediul social Lukoil România – prin aceasta fiind administrate cele 300 de benzinării prin care grupul este prezent în România.
”Din cele expuse, în baza documentelor existente, se desprinde concluzia că pe circuitul economic al operaţiunii de import ţiţei, de regulă de origine din Republica Kazakhstan – SC… SA – SC Petrotel Lukoil SA, se interpun şi alte societăţi pe lanţul de tranzacţionare din ţări membre U.E., având ca efect cert achiziţionarea de către SC Petrotel Lukoil SA a ţiţeiul provenit din import la preţuri mai mari“, precizează procurorii în rechizitoriul întocmit.
Procurorii mai spun că ”practicarea de preţuri de vânzare inferioare preţurilor de cost a fost efectuată cu intenţie, motivat de faptul că circa 84% din vânzări au fost efectuate către societăţi comerciale din cadrul grupului, scopul final al acestei politici de preţuri fiind acela de a externaliza profitul, de a nu achita sume sub formă de impozit pe profit către bugetul de stat“.
Ca urmare a acestei politici, compania este obligată să se împrumute pentru a-şi continua activitatea, iar apoi plăteşte dobânzi pe credite care se reflectă în costuri financiare.
Petrotel Lukoil, Metoda 2 de evaziune fiscală: ”Majorări de capital fictive”
Cea de-a doua metodă de evaziune fiscală descoperită de procurori în dosarul ”Petrotel Lukoil” s-a concretizat prin ”majorări de capital fictive”.
Potrivit referatului procurorilor, devalizarea Petrotel Lukoil se făcea și prin majorările de capital fictive. Practic, acţionarul majoritar al rafinăriei – Lukoil Holding BV Olanda – simula infuzii de capital pentru ca în aceeaşi zi rafinăria să vireze înapoi în contul companiei din Olanda banii primiţi, la care era adăugată și o dobândă.
Pe scurt, rafinăria transforma majorarea de capital într-un credit pe care-l înapoia, în aceeaşi zi, plătind și dobândă.
”În cadrul acestui carusel fiscal, S.C.Petrotel Lukoil SA n-a avut niciun avantaj fiscal sau o rezultantă comercială profitabilă, aşa cum în mod normal ar fi trebuit să producă un ajutor bănesc venit din partea acţionarului majoritar, ci a generat doar obligaţii contractuale, respectiv dobânzi plătite în contul creditelor accesate, toate acestea contribuind la generarea de pierderi fiscale repetate şi care, dacă nu ar fi fost susţinute de repetabilitatea acordării în condiţii nefavorabile împrumuturilor de către acţionarul majoritar, ar conduce la blocarea activităţii“, se arată în rechizitoriu.
Petrotel Lukoil, Metoda 3 de evaziune fiscală: ”Împrumuturi de la compania mamă la dobânzi supraevaluate ilegal”
În timpul anchetei, procurorii au descoperit că Petrotel Lukoil lua împrumuturi de la acţionarul său majoritar din Olanda, dar banii se plăteau înapoi acţionarului majoritar la o dobândă mult peste piaţă, ceea ce este ilegal.
Spre exemplu, în anul 2012 rafinăria ia un credit de 320 de milioane de euro de la Lukoil Europe Holding.
”Creditul contractat este în valoare de 320 de milioane de euro şi are prevăzut ca termen de rambursare 1 decembrie 2022. Rata dobânzii prevăzută în contract este de 6% plus Libor pe an, iar pentru neefectuarea plăţii la scadenţă se percepe o dobândă de 8% plus Libor pe an“, se arată în rechizitoriu.
Dobânda este dublă faţă de nivelul practicat în piaţă. Deşi banii erau destinaţi investiţiilor, aceştia erau utilizaţi cu alte scopuri.
”SC Petrotel Lukoil SA a accesat şi primit de la acţionarul majoritar un credit pentru efectuarea de investiţii, pe care acesta l-a folosit pentru stingerea unui împrumut aflat în derulare şi a dobânzilor aferente acestuia, rămânând debitor în cadrul noului contract cu o sumă mare generatoare de dobânzi mari şi fără a efectua investiţiile necesare îmbunătăţirii indicatorilor de performanţă ai societăţii, producând prin aceste manopere un real beneficiu acţionarului majoritar ce avea calitatea de creditor“, susțin procurorii.
Petrotel Lukoil, Metoda 4 de evaziune fiscală: ”Simularea de investiții”
Procurorii au mai stabilit că cea de-a patra metodă de evaziune fiscală pusă în practică de Petrotel Lukoil a fost simularea de investiții.
Așa au apărut transferuri bancare importante, numai că aceste transferuri nu s-au regăsit în activul SC Petrotel Lukoil SA.
”O altă modalitate de folosire cu rea-credinţă a creditului sau bunului societăţii o constituie simularea unor operaţiuni de creditare pentru investiţii, prin acordarea de către acţionarul majoritar Lukoil Europe Holdings BV Olanda a unor împrumuturi, ce au luat forma unor transferuri bancare ce nu s-au regăsit în activul (mijloace fixe, instalaţii etc) SC Petrotel Lukoil SA şi care au fost restituite sub forma unor rambursări de credite“, se mai arată în rechitoriul întocmit de procurori.
Traian Băsescu, semnal de alarmă în 2014: ”Cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti”
Traian Băsescu, președinte al României la data respectivă, trăgea un semnal de alarmă încă din anul 2014, după ce Vladimir Nekrasov – vicepreşedintele pe rafinare, marketing şi distribuţie din grupul rus Lukoil – declara că a fost încheiată o înţelegere cu procurorii români (dar nu au fost oferite detalii suplimentare), iar conducerea grupului petrolier va decide dacă va închide sau nu rafinăria Petrotel.
La acel moment, stocurile strategice de ţiţei şi produse petroliere ale Petrotel, respectiv 100.000 tone ţiţei şi circa 60.000 tone de benzină şi motorină – plus patrimoniul rafinăriei și debitul pe care Lukoil îl avea către Petrotel – se aflau sub sechestru. Totodată, directorul general al Petrotel Lukoil – Andrey Bogdanov – fusese plasat sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.
În același dosar fuseseră efectuate percheziţii la sediile Petrotel Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy & Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti. Prejudiciul estimat era de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro, la acel moment), din care 112 milioane de euro din ”evaziune fiscală”, iar restul din ”spălare de bani”.
Traian Băsescu a considerat inacceptabilă o astfel de presiune exercitată de Lukoil asupra statului român, cerând Guvernului României să preia rafinăria de la Ploiești. Nu este loc pentru ”abordări dâmbovițene”, spunea președintele României.
”O astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă mâine stabileşte (n.red. – conducerea Lukoil) să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti, pentru că asta depăşeşte limitele unei companii. (…) La constatarea finală a ilegalităţilor comise de Lukoil, să discutăm în contrapartidă suma constatată a fi fraudă cu sumele investite de Lukoil în această rafinărie”, declara Traian Băsescu.
Deputatul PNL Andreea Paul, întrebări de interes național
În luna iunie a anului 2014, deputatul PNL Andreea Paul a adresat ”patru întrebări de interes național” care vizau datoria de 600 de milioane de dolari de la Rompetrol, companie preluată de KazMunayGas.
Andreea Paul a transmis că România va mai vedea acești bani la ”Sfântul Așteaptă”.
- De ce statul român nu a încasat niciun leu din datoriile Rompetrol sub Guvernul Ponta?
- Cum au votat reprezentanții statului roman în AGA a Rompetrol când s-a luat decizia intrării în insolvență?
- Care sunt companiile îndatorate statului român care vor beneficia de același tratament și mecanism de ștergere a datoriilor?
- De ce prim-ministrul Victor Ponta nu a salvat Oltchim și un oraș întreg, Râmnicu Vâlcea, în același fel în care a procedat cu Rompetrol?
”Oltchim are o poziție strategică și e o industrie aducătoare de profit. Cele 600 de milioane de dolari datorii încă neîncasate de la Rompetrol ar fi fost suficiente pentru salvarea Oltchim”, preciza Andreea Paul în 2015.
- În septembrie 2003, datoriile Rompetrol către statul român se ridicau la 570 de milioane de euro din neplata impozitelor și taxelor. Prim-ministrul Adrian Năstase a luat decizia să transforme aceste datorii în obligațiuni, în 2003, prin lege.
- În august 2010, cu 20 de zile înainte de împlinirea termenului de 7 ani pentru răscumpărarea obligațiunilor sau pentru conversia lor în acțiuni, Rompetrol a înțeles să achite o tranșă de 54 de milioane euro din datoria inițială. Astfel, a rămas în discuție o datorie nerăscumparată de statul român de 516 milioane euro, adică aproape 600 de milioane dolari.
- Pe baza Codului de procedură fiscală, în septembrie 2010, ANAF a impus măsuri asiguratorii pe bunurile și acțiunile societății. Rompetrol a atacat decizia în instanță la Tribunalul Constanța.
”O strategie foarte periculoasă pentru siguranța energetică a României”
Primele semne de întrebare referitoare la anumite ”acțiuni de culise” ale kazahilor de la KazMunayGas – fiind scos în evidență potențialul ajutor oferit Rusiei, țară vizată de embargoul UE – au apărut după o schimbare intempestivă a… denumirii țițeiului.
Țițeiul kazah este livrat prin conductele CPC cu ieșire la portul Novorossisk-Rusia-Marea NeagrĂ.
Astfel, KazMunayGas a schimbat denumirea țițeiului exportat și folosit inclusiv în Rafinăria Rompetrol Midia din România. Denumirea REPCO (Russian Export Blend Cruse Oil) a devenit, dintr-o dată, noul produs KEPCO, respectiv Kazakhstan Export Blend Crude Oil.
”Această strategie este foarte periculoasă pentru siguranța energetică a României, pentru că desi în actele de proveniență țițeiul KEPCO vă fi originar din Kazakhstan, în piață piață petroliera internațională se cunoaște că țițeiul procesat de rafinăria Midia și furnizat de Kazmunai Gaz prin conducta CPC s-a tranzacționat până acum sub numele de REBCO, fiind un țiței tip URAL.
De asemenea, este binecunoscut faptul că rafinăria Rompetrol Midia este conceputa tehnologic pentru a procesa țiței rusesc URAL – REBCO (după cum se poate vedea și în programul de producție al rafinăriei din anii anteriori), iar orice schimbare de țiței este foarte greu de realizat și costisitoare, cu efecte foarte grave asupra randamentelor și costurilor”, avertizează sursele Gândul.
Patru foşti membri ai conducerii Rompetrol, trimiși în judecată
Compania KazMunayGas poate câștiga o poziție dominantă pe piața din România, ceea ce înseamnă și riscul unui monopol care să ducă, într-un final, nu numai la eventuala încălcare a embargoului impus de UE, prin rafinarea petrolului importat din Rusia, dar și la prețuri mult mai mari pentru carburanții cumpărați de români.
De-a lungul timpului, KazMunay Gas s-a aflat în centrul mai multor scandaluri în România.
Patru foşti membri ai conducerii Rompetrol, dintre care doi sunt cetăţeni kazahi, au fost trimişi în judecată de către procurorii DIICOT pentru evaziune fiscală. Prejudiciul? Peste 37 de milioane de lei.
”(…) În intervalul ianuarie 2010 – octombrie 2013, trei dintre inculpaţi împreună cu alte persoane, au constituit, respectiv au sprijinit, un grup infracţional organizat, în scopul comiterii infracţiunilor de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălarea banilor. În vederea obţinerii unor sume de bani, provenind din comiterea infracţiunii de trafic de influenţă (constând în pretinderea unor sume de bani pentru menţinerea sau plata contractelor, derularea în condiţii avantajoase sau încheierea de noi contracte de către societăţile beneficiare cu grupul din industria petrolieră), au fost create două circuite fictive de tranzacţionare (dezvoltate în jurul unui nucleu comun de societăţi/persoane)”, a transmis DIICOT prin intermediul unui comunicat de presă.
Rompetrol Rafinare, în atenția procurorilor DIICOT
În luna aprilie a anului 2022, un dosar instrumentat de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti care avea ca obiect presupuse infracţiuni comise de angajaţi ai companiei Rompetrol Rafinare şi ai unui contractor al acesteia a fost trimis în judecată.
Reprezentanții KazMunayGas s-au arătat ”surprinși” de acțiunea DIICOT.
”Grupul KMG International a fost surprins de acţiunea DIICOT Ploieşti din acestă dimineaţă, privind proiectul de ecologizare a batalelor istorice de la rafinăria Vega Ploiești, parte a companiei Rompetrol Rafinare. Menţionăm că Rompetrol Rafinare a răspuns imediat solicitării de informaţii a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti şi, ca de fiecare dată, a cooperat cu autorităţile judiciare şi a furnizat toate documentele şi informaţiile necesare soluţionării investigaţiei. Până în acest moment, niciunul din angajaţii Rompetrol Rafinare nu a fost citat anterior pentru a furniza detalii suplimentare privind derularea acestui proiect”, au transmis oficialii KMG International prin intermediul unui comunicat de presă.
În anul 2015, Rompetrol SA și-a ceut insolvența în instanță
Potrivit informațiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor, Rompetrol SA – firmă de foraj parte a KazMunayGas International – avea, în anul 2013, datorii de 159 de milioane de lei.
Mai mult, compania a înregistrat o pierdere de 53,2 milioane de lei, la vremea respectivă, veniturile fiind de 66,4 milioane de lei.
”La sfârşitul anului trecut, societatea a fost obligată, în solidar cu alte persoane fizice, de către Curtea de Apel Bucureşti la plata sumei de 58,5 milioane USD, la care se adaugă dobânda legală calculată începând cu data de 05.01.2001. Aspectele avute în vedere de Curtea de Apel Bucureşti privesc fapte săvârşite în perioada 1999 – 2001, cu mult înainte de anul 2007, când KazMunayGas a devenit acţionarul majoritar al grupului de societăţi din care face parte şi Rompetrol SA. După pronunţarea deciziei respective, societatea şi-a arătat toată deschiderea în cursul procedurilor legale demarate de autorităţile fiscale pentru identificarea şi evaluarea activelor sale, acestea instituind un sechestru asiguratoriu asupra bunurilor sale”, transmiteau reprezentanții Rompetrol SA la data respectivă.
Rompetrol, o privatizare controversată
Omul de afaceri Dinu Patriciu decidea, în anul 2007, să vândă 75% din grupul Rompetrol către compania kazahă KazMunayGas. Patronii kazahi ai Rompetrol au primit atunci promisiunii din partea lui Dinu Patriciu că orice alte datorii ale Rompetrol SA către statul român vor fi suportate de el, și nu de către noii proprietari majoritari.
Prin această vânzare către compania kazahă, Patriciu a urmărit trei scopuri (mai multe detalii AICI).
- Se asigura că Rompetrol nu va fi afectată de ”mâna lungă” a justiției și nu va reintra, eventual, prin confiscare, în posesia statului român.
- Dinu Patriciu a obținut din vânzarea pachetului de 75% din acțiunile companiei Rompetrol 3 miliarde de dolari. Cu acești bani, Patriciu se gândea că poate achita eventuale daune stabilite de justiția din România și că îi mai rămân suficienți bani să se lanseze în alte afaceri, printre altele, în mass-media. Patriciu a fost deseori catalogat unul dintre cei mai influenți ”moguli de presă” din România.
- Prin vânzarea Rompetrol către compania KazMunayGas, omul de afaceri român se asigura că cea mai importantă companie petrolieră românească va rămâne sub controlul Rusiei, prin intermediul mandatarilor săi kazahi.
Din diverse investigații de presă a rezultat că adevăratul patron care stă în spatele celor de la KazMunayGas ar fi, de fapt, Rusia.
Citește și: