Un palestinian (căruia îi vom proteja identitatea) – originar din Fâșia Gaza – a venit în România în anul 1989, cu puțin timp înainte de prăbușirea regimului comunist, decis să înceapă o viață nouă. Și-a deschis o afacere cu produse din carne, a terminat Facultatea de Farmacie în anul 1996, s-a căsătorit și a devenit tatăl a doi copii. În anul 2010, el a reușit să obțină cetățenia română, iar viața sa urma un curs absolut normal, departe de ținuturile natale, numai că, la un moment dat, a intrat în atenția Serviciului de Român de Informații și a fost pus sub urmărire informativă, fiind suspectat de legături cu temuta organizație teroristă Hamas.
Palestinianul a depus jurământul de credință față de România în data de 9 decembrie 2010, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, iar apoi a devenit cetățean român cu acte în regulă.
Numai că întreg scenariul s-a tensionat, gradual, după ce ofițerii SRI au obținut informații potrivit cărora imaginea de familist și om de afaceri cinstit a palestinianului nu ar reflecta realitatea, apărând ipoteza conform căreia totul ar fi doar un paravan care ar ascunde ”mutări periculoase” și conexiuni cu gruparea teroristă Hamas.
Gândul prezintă informații în exclusivitate dintr-un caz spectaculos în care s-au aflat, față în față, pe de o parte, lucrătorii de contraterorism ai SRI, iar de partea cealaltă cetățeanul român de origine palestiniană, obligat să își demonstreze, în instanță, nevinovăția.
Totuși, cum s-a ajuns într-o astfel de situație și care au fost informațiile în urma cărora SRI a cerut Curții de Apel să-l declare indezirabil pe palestinian? Gândul are toate detaliile, iar acestea par desprinse dintr-un film de spionaj.
SRI a cerut ca suspectul să fie declarat indezirabil pentru o perioadă de 15 ani, dezvăluind că acesta ar fi avut legături cu Hamas și chiar ar fi înlesnit pătrunderea în România a unor membri ai grupării teroriste.
În astfel de condiții, exista riscul ca în țara noastră să fie implementate ”puncte de sprijin” ale organizației teroriste Hamas, iar bărbatu a fost etichetat drept ”un pilon pe teritoriul României al activităţii pe care organizaţia Hamas o desfăşoară”.
”Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti (…) solicită admiterea cererii formulate privind declararea ca indezirabil a pârâtului pentru o perioadă de 15 ani, aşa cum s-a solicitat în cauză. (…) Acesta ar fi facilitat accesul pe teritoriul naţional al unor membri exponenţi ai grupării teroriste Hamas din Fâșia Gaza, din zona Palestinei istorice și a creat posibilitatea unor puncte de sprijin la nivelul României în beneficiul entităţii teroriste Hamas.
Aceste activităţi constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale şi pe cale de consecinţă, apreciază că sunt îndeplinite condiţiile pentru declararea pârâtului ca indezirabil.
În referire la acuzaţiile în concret, astfel cum rezultă din materialele clasificate, acestea nu pot fi dezvăluite dar, în esenţă, se reţine că pârâtul are legături de familie în Fâșia Gaza, aspect necontestat, membrii apropiaţi ai familiei pârâtului deţin poziţii importante în administraţia palestiniană din Fâșia Gaza, administraţie care este prezentată a fi a organizaţiei Hamas, catalogată ca organizaţie teroristă, şi nici acest aspect nu a fost contestat.
Ceea ce relevă, practic, materialul clasificat este faptul că există pericolul ca pârâtul să reprezinte un pilon pe teritoriul României al activităţii pe care organizaţia Hamas o desfăşoară şi de primire pe teritoriul ţării a unor exponenţi ai organizaţiei şi de sprijin al organizaţiei Hamas.
Ulterior, până la acest moment, pârâtul a avut o atitudine extrem de prudentă şi nu mai există în ultima perioadă elemente care să îl incrimineze, dar aşa cum a arătat, datele din documentele clasificate relevă faptul că este un punct de sprijin al organizaţiei Hamas în România care poate fi oricând (re)activat. Pentru aceste motive, apreciază că există o stare de pericol reţinută la adresa securităţii naţionale şi pe cale de consecinţă, se impune admiterea cererii Parchetului de declarare a pârâtului ca indezirabil”, se arată în motivarea instanței de judecată, din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
Ajuns în fața judecătorilor și acuzat de activități teroriste, suspectul s-a apărat spunând că este nevinovat, iar toate acuzațiile care îi sunt aduse nu au corespondent în realitate. Este familist, a spus acesta în instanță, suținut necondiționat de soția sa și nu a fost niciodată ”membru al grupării Hamas”.
Bărbatul a confirmat că este originar din Fâșia Gaza, precizând că întreaga zonă este controlată de gruparea teroristă Hamas și că în toate familiile care locuiesc acolo există membri care colaborează cu Hamas din cauză că sunt obligați. El a mai declarat că există printre rudele sale din Gaza simpatizanți și colaboratori ai Hamas, numai că el îi tratează ca pe niște rude, atât și nimic mai mult, fără a face vreo diferență și fără a interefera cu aceștia la nivelul unor activități extremiste.
Mai mult, acesta a dezvăluit că un văr de-al său a murit, în anul 2017, la un spital din Gaza, acesta fiind considerat de autoritatea palestiniană un ”colaborator al Israelului”.
Potrivit motivării instanței de judecată, pârâtul a spus că ”el nu a sprijinit niciodată organizaţia Hamas, nu a virat bani, doar câteva sute de euro a trimis pentru tatăl său sau pentru surorile sale, dar nu la un străin. (…) De 5 ani nu a mai trimis niciun ban, având o situaţie financiară foarte grea. Mai are doi fraţi în Gaza, dar are familie aici, locuieşte în România din anul 1989, nu a mai fost din anul 2004 acasă.
Familia sa este compusă din soţie, cu care este căsătorit de 18 ani, şi cei doi copii minori de 12 şi 7 ani. Aceştia nu au fost niciodată acolo (n.red. – în Gaza).
Nu a fost niciodată extremist şi aici (n.red. – în România) are o firmă cu produse de carne. A absolvit Facultatea de Farmacie în anul 1996 şi apoi s-a stabilit în Bucureşti. Este de 34 de ani în România şi niciodată nu s-a gândit că pleacă de aici. Consideră că România este ţara sa şi nici limba arabă nu o mai vorbeşte bine, vorbind limba română”, se menționează în motivarea instanței de judecată.
Totuși, potrivit informațiilor obținute de SRI, palestinianul ar fi derulat ”activităţi de suport pentru organizaţia teroristă Hamas”, existând și ”indicii temeinice” din care a rezultat ”suspiciunea rezonabilă că intenţionează să desfăşoare activităţi subversive”, pe linia implicării pe teritoriul naţional în activităţi de sprijin – logistic şi financiar – ”în mod susţinut”, în favoarea grupării Hamas, ”fapte care constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale”.
În fața judecătorilor, acuzarea a arătat că pârâtul ”este afiliat Hamas şi a derulat pe teritoriul naţional activităţi în beneficiul organizaţiei teroriste în cauză”, preocupându-se în mod activ de acordarea de sprijin pentru operativi Hamas, pe teritoriul României, şi ”a vizat identificarea unor mijloace prin intermediul cărora să dezvolte sprijinul acordat organizaţiei teroriste menţionate”.
”Acţiunile pârâtului au consecinţe directe asupra profilului de ţară al României prin raport cu organizaţia teroristă Hamas, creând premisele înfiinţării/consolidării unor puncte de sprijin funcţionale pentru respectiva organizaţie în ţara noastră.
Ameninţările la adresa securităţii naţionale care derivă din acţiunile bărbatului sunt:
Având în vedere aspectele prezentate, apreciază că activităţile derulate de pârât sunt elemente generatoare de ameninţări la adresa securităţii naţionale pe profil antiterorist”, a precizat acuzarea, așa cum se arată în motivarea instanței de judecată.
SRI – în baza informațiilor obținute în urma supravegherii operative a suspectului – a cerut ca acesta să fie expulzat din România și să fie ”!returnat sub escortă de pe teritoriul României”, acuzându-l pe palestinian că ”finanţează, sprijină, pregăteşte în orice mod sau comite acte de terorism”.
”În privinţa pârâtului a fost emisă decizia de returnare sub escortă de pe teritoriul României (…), iar motivul pentru care s-a dispus măsura de interzicere a intrării în România, menţionat în decizia de returnare, a constat în faptul că pârâtul a fost semnalat de instituţii specializate în combaterea terorismului că finanţează, sprijină, pregăteşte în orice mod sau comite acte de terorism.
Împotriva acestei decizii, pârâtul a formulat contestaţie, fiind înregistrat în acest scop, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, dosarul nr.(…), soluţionat prin sentinţa civilă definitivă nr. (…), în sensul admiterii acestei contestaţii şi anulării deciziei de returnare sub escortă de pe teritoriul României (…), inclusiv în ceea ce priveşte măsura de interzicere a intrării în România”, se precizează în motivarea instanței de judecată.
”În speţă s-a reţinut deja inconsistenţa elementelor prezentate de SRI şi reţinute în decizia de returnare contestată în sensul că reclamantul ar fi implicat în activităţi de finanţare, sprijinire, comitere de acte de terorism, nerezultând că măsurile returnării şi interdicției de intrare pe teritoriul României pe o perioadă de 15 ani ar fi necesare pentru salvgardarea securității naţionale, siguranţei publice, bunăstării economice a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora”
Extras din motivarea CAB
După ce bărbatul a intrat sub ”lupa” SRI, informațiile obținute despre el, în timpul urmăririi informative, au fost atât de grave încât Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) i-a retras cetățenia română în anul 2022.
”În privinţa pârâtului a fost emis de către autorităţile naţionale un act administrativ (ordinul emis de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie sub nr. 1088/20.10.2022) prin care a fost retrasă cetăţenia română acordată acestuia la data de 22.12.2010”, s-a arătat în motivarea instanței de judecată din care Gândul prezintă extrase în exclusivitate.
Totuși, confruntat cu acuzații extrem de grave, în contextul luptei – în plan internațional – împotriva terorismului, palestinianul a contestat această hotărâre a ANC în instanță, iar magistrații de la Tribunalul Ilfov i-au dat dreptate și au anulat ordinul prin care îi era retrasă cetățenia română.
”Soluția pe scurt: Admite cererea formulată de reclamant. Anulează Ordinul nr. 1088/P/20.10.2022 emis de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Definitivă. Pronunţată azi 28.04.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Document: Hotărâre 1134/2023 28.04.2023”, au decis magistrații Tribunalului Ilfov.
În data de 29 martie 2023, magistrații de la Curtea de Apel București au decis să respingă, ca neîntemeiate, ”excepţia autorităţii de lucru judecat” și sesizarea împotriva suspectului, cu termen de recurs în 10 zile.
”Soluția pe scurt: Respinge excepţia autorităţii de lucru judecat ca neîntemeiată. Respinge sesizarea ca neîntemeiată. Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi 29.03.2023 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. Document: Hotărâre 532/2023 29.03.2023”, au hotărât magistrații CAB.
”Curtea reţine că se impune a se analiza dacă în prezenta cauză autorul prezentei sesizări a dovedit, prin materialele ataşate (…), existenţa unor indicii serioase potrivit cărora pârâtul ar avea intenţia să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol securitatea naţională”
Extras din motivarea CAB
Parchetul a declarat recurs la Curtea de Apel București, dar ulterior și-a retras recursul, iar magistrații CAB au hotărât că încetează și ”măsura amplasării într-un spațiu închis special amenajat” a bărbatului, hotărârea fiind definitivă, iar omul de afaceri de origine palestiniană este scos, practic, de sub amenințătoarea etichetă de ”afiliat Hamas”.
”Soluția pe scurt: Admite plângerea. Anulează Ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București nr. 3134/II-5/2022 din 27.12.2022 privind luarea măsurii plasării într-un spaţiu închis special amenajat a reclamantului. Încetează măsura plasării într-un spaţiu închis special amenajat a reclamantului născut la data de ##.##.19## în Gaza, Palestina. Definitivă. Pronunțată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei azi, 30.12.2022. Document: Hotărâre 2449/2022 30.12.2022”, a decis Curtea de Apel București.
În ultimă instanță, magistrații de la Curtea de Apel București au apreciat că toate aceste împrejurări – prezentate de SRI – ”nu au natura şi consistenţa unor elemente convingătoare, în sensul invocat prin sesizare, de natură a justifica o ingerinţă maximă atât exerciţiului dreptul de şedere pe teritoriul României, cât şi al respectării vieţii de familie a pârâtului”.
Potrivit magistraților, ”nu au fost evidenţiate riscuri concrete, directe, grave şi actuale, întemeiate pe elemente de fapt concrete, individuale, dar şi obiectivate în mod corespunzător, care să prezinte gradul de pericol al şederii străinului pe teritoriul României, ci sunt exclusiv elemente cu caracter general şi necorelate, fiind situate temporal într-o perioadă care nu reflectă un pericol concret şi actual”.
Citește și: