EXCLUSIV VIDEO | S-a prăbușit plaja de la Mamaia! Inginerii olandezi, învinși de furtunile iernii de la Marea Neagră: ”Intervenția umană asupra profilului plajei a creat un dezechilibru inițial”

Compania olandeză Boskalis a semnat Contractul proiectare și execuție LOT NR. 2 – Protecția și reabilitarea litoralului românesc al Marii Negre în zona Mamaia din cadrul investiției ”Reducerea Eroziunii Costiere, faza II (2014-2020)” în luna septembrie a anului 2020. Dar reabilitarea acestei plaje și lupta cu eroziunea continuă s-a transformat, se pare, într-o muncă de Sisif, iar plaja de la Mamaia oferă, acum, o imagine deplorabilă.

Întregul proces de reabilitare și extindere a plajelor litoralului românesc, dar și de reducere a eroziunii costiere are o valoare de aproape 1 miliard de euro, dar nisipul de la Mamaia nu se ridică, se pare, la nivelul celui din Dubai, spre exemplu (granulometrie, greutate specifică etc.), sunt prea multe cochilii de scoici, iar furtunile nemiloase ale iernii de la Marea Neagră au ”mușcat”, la propriu, din plajă.

Dincolo de explicațiile inginerilor, ale meteorologilor și ale altor specialiști mai mult sau mai puțin cunoscuți, în acest proiect de amploare a fost investită o sumă uriașă. Totuși, dacă iubitorii mării doresc să se apropie de apă – acum, în luna martie a anului 2023, cu doar câteva luni înaintea sezonului estival -, trebuie să aibă grijă să nu-și rupă picioarele.

Diferența de nivel, pe unele porțiuni ale plajei din Mamaia, reabilitată de compania olandeză Boskalis, ajunge – halucinant – până la 1,75 m.

În luna octombrie a anului 2020, Consiliul Judetean Constanța a emit autorizația de construire și, potrivit contractului semnat de firma olandeză Boskalis, cifrele proiectului au fost următoarele:

• Lungime plajă: 7 km
• Extindere epiu: 65 m

O astfel de prăbușire a plajei din Mamaia a avut loc și în luna ianuarie a acestui an. Urmează a se interveni, din nou, cu utilaje, astfel încât – la începerea sezonului estival – lucrurile să reintre în normalitate. Firește, toți cei care au observat acest fenomen misterios și îngrijorător au ridicat câteva semne de întrebare:

• Este vorba despre o execuție ratată de compania olandeză?
• Ne aflăm în fața unui fenomen natural?
• Se va întâmpla un astfel de fenomen și în perioada următoare?
• Cum va fi afectat sezonul estival din această cauză?
• Va fi plaja din Mamaia (re)nivelată?
• Cine va executa aceste lucrări?

Gândul prezintă informații lămuritoare despre acest ”eveniment” nedorit care a născut polemici, acuzații și un întreg lanț al întrebărilor.

”Acest fenomen s-a mai întâmplat în Mamaia, fiind o plajă nou creată”

Hristu Uzun, directorul general al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea–Litoral, a explicat ce înseamnă fenomenul de ”cliffing” în zona Mamaia și ce se va întâmpla, în continuare, în această zonă.

Factorul declanșator al acestui fenomen de ”surpare/prăbușire” a plajei au fost furtunile din luna ianuarie a acestui an.

”În urma furtunilor din luna ianuarie a anului 2023, s-a observat în Mamaia, în anumite zone, cum nisipul de pe plaja emersă a fost preluat de valuri și transportat către zona submersă.

Acest fenomen s-a mai întâmplat în Mamaia, fiind o plajă nou creată. S-a pus și nisip suplimentar, astfel încât furtunile de la Marea Neagră, chiar dacă vor eroda din plajă anumite porțiuni, ele vor crea o linie de echilibru a liniei Mării Negre, astfel încât plaja submersă și emersă vor conlucra foarte bine. Se va crea o plajă submersă, astfel încât intrarea în mare să nu fie atât de abruptă”, a spus Hristu Uzun.

Apele Române Dobrogea-Litoral: ”Profilul de plajă din Mamaia funcţionează aşa cum s-a anticipat de la etapa de proiectare”

Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă (ABA) Dobrogea-Litoral – beneficiar al proiectului ” Reducerea eroziunii costiere” – au explicat, în luna ianuarie a acestui an, că surparea plajei de la Mamaia nu este un fenomen îngrijorător, ci unul care a fost luat în calcul și anticipat.

Este vorba, în ultimă instanță, de un ”inconvenient temporar” – cliffing -, fiindcă ”intervenția umană asupra profilului plajei a creat un dezechilibru inițial”, însă un astfel de fenomen va scădea în intensitate în anii următori.

”Profilul de plajă din Mamaia funcţionează aşa cum s-a anticipat de la etapa de proiectare.  Încă din iulie – august 2021, în proiectul pentru zona Mamaia se prevedea un profil stabilit la etapa studiului de fezabilitate (profilul final dorit de beneficiar) și un profil de execuție (care este extins față de cel final, cu până la 60 m, diferența reprezentând un volum «de sacrificiu»).

În imagini se poate vedea că iarna (winter profile) se estimează preluarea nisipului din plaja uscată și antrenarea acestuia în zona submersă, unde fundul apei se va aplatiza și în anul următor vom regăsi o situație mult mai bună.

La finalul execuției am observat cu toții o plajă mult extinsă și au fost indicate câteva probleme temporare, una dintre acestea fiind progresia rapidă în adâncime a zonei de îmbăiere. Acest inconvenient temporar, așa cum menționam anterior, se va stabiliza în anii următori (în special în sezonul rece, acesta fiind caracterizat de furtuni marine mai puternice), iar modalitatea de stabilizare este erodarea unui volum tampon de nisip din plaja emersă”, au precizat reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.

În continuare, specialiștii au menționat că sezonul rece este propice dezvoltării unor astfel de fenomene, dar, înaintea debutului sezonului turistic 2023, va fi ”analizată situația profilului plajei și corectată”.

”Ceea ce putem observa astăzi pe o parte din lungimea plajei noi din Mamaia este manifestarea acestui fenomen și formarea în zona de interfață (la linia țărmului) a unei zone asemănătoare unei mici faleze. Denumirea fenomenului este de cliffing și se produce și pe plajele naturale, însă la o scară mai mică. Intervenția umană asupra profilului plajei a creat un dezechilibru inițial, care se va corecta natural prin acțiunea valurilor asupra plajei. În anii următori, fenomenul va scădea în intensitate, până la atingerea stabilității, când acesta nu se va mai manifesta semnificativ.

Pe parcursul sezonului rece, acesta va progresa și va suferi noi modificări, urmând ca, înainte de debutul sezonului turistic 2023, să fie analizată situația profilului plajei și corectată, dacă este necesar, astfel încât, activitățile specifice sezonului turistic să se desfășoare în condiții optime.

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Constanța, va asigura intervenția mecanizată necesară începând cu finalul lunii februarie 2023, astfel încât până în luna mai, plaja să fie pregătită pentru sezonul turistic”, au transmis reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral.

ANAR: ” Echipele de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Constanța vor interveni mecanizat”

Reprezentanții Administrației Naționale ”Apele Române” (ANAR) au confirmat, la rândul lor, informațiile transmise de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, confirmând că ”inconvenientul” este unul temporar și că ”echipele de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Constanța vor interveni mecanizat”, pentru remedierea acestei situații.

”Pe o parte din lungimea plajei noi din Mamaia, asistăm și astăzi la manifestarea acestui fenomen – început de la sfârșitul lui ianuarie și anunțat de colegii de la Apele Române Dobrogea-Litoral -, prin formarea în zona de interfață (la linia țărmului) a unei zone asemănătoare unei mici faleze. Acesta se produce și pe plajele naturale, dar la o scară mai mică.

Intervenția umană asupra profilului plajei realizată în timpul lucrărilor de eroziune costieră din zona Mamaia Nord a creat un dezechilibru inițial, care se va corecta natural prin acțiunea valurilor asupra plajei.

Vorbim, practic, despre un inconvenient temporar, care se va stabiliza în timp, prin erodarea unui volum tampon de nisip din plaja emersă, unde fundul apei se va aplatiza. Astfel, în anii următori, fenomenul va scădea în intensitate, până când manifestarea acestuia va fi una nesemnificativă”, au explicat reprezentanții ANAR, contactați de Gândul.

Echipele de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Constanța vor interveni mecanizat, prin lucrări de nivelare, astfel încât, până în luna mai, plaja să fie pregătită pentru primirea turiștilor, iar sezonul turistic să se desfășoare în condiții optime”

ANAR

Proiectul ”Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)” – 841.118.740 euro

În luna septembrie a anului 2016, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru proiectul ”Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)”. Proiectul a avut o durată de realizare a investiției de 36 de luni, fiind împărțit în două etape.

• În prima etapă, cu o valoare de peste 1 miliard de lei – lucrări în zonele Stăvilare (Edighiol, Periboina), Mamaia, Tomis, Agigea și Eforie.
• În cea de-a doua etapă – lucrări în zonele Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn și zona 2 Mai.

Potrivit acestui proiect, plajele nou create sunt rezultatul lucrărilor de combatere a eroziunii costiere, a căror execuție și implementare a fost aprobată și finanțată de Uniunea Europeană, în cadrul unuia dintre cele mai mari proiecte de infrastructură derulate de statul român în ultimii 50 de ani, prin instituțiile sale abilitate – Ministerul Mediului, AN “Apele Romane”, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.

Beneficiarul proiectului este Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.

”Zona costieră a României, în lungime de 244 km, este formată din țărmuri cu altitudine joasă – plajele (80%) și țărmuri relative înalte – falezele (20%).

În același timp, această zonă cuprinde atât țărm natural (plaje și faleze – circa 84%), cât și țărm «construit» (porturi, construcții hidrotehnice de protecție – circa 16%). În zona costieră sunt concentrate activități socio-economice intense și există o puternică bază de resurse naturale. Monitoringul multianual al litoralului a evidențiat tendința generală de degradare prin eroziune, chiar dacă intensitatea fenomenului variază de la an la an”, au precizat reprezentanții Administrației Naționale ”Apele Române”.

Obiective specifice:

• Pe termen scurt: FAZA I 2012 – 2015 (perioada de finanțare prin programul POS MEDIU cu fonduri  UE);
• Pe termen mediu: FAZA II 2014 – 2020 (perioada de finanțare a UE prin programul POIM);
• Pe termen lung: 2021 – 2041.

”Prin implementarea proiectului se va realiza protecția litoralului Mării Negre pe teritoriul României de efectele eroziunii costiere, prin dezvoltarea unui program de lucrări specifice, care au în vedere reabilitarea și protejarea liniei țărmului, a terenurilor adiacente și a ecosistemelor de uscat și marine. De asemenea, se urmărește protejarea infrastructurii economice și a obiectivelor sociale periclitate de procesele de eroziune marină. Totodată, se va implementa un program integrat de monitorizare a zonei costiere care să vină în sprijinul operațiunilor și lucrărilor de întreținere, pe termen mediu și lung (30 de ani)”, s-a specificat pe site-ul Guvernului, după aprobarea Programului de reducere a eroziunii costiere.

În data de 09.11.2018, a fost semnat contractul de finanțare nr. 223, între Ministerul Fondurilor Europene și Administrația Națională ”Apele Române”, pentru implementarea proiectului major: “Reducerea eroziunii costiere FAZA II (2014 – 2020)”, cu finanțare din Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), la valoarea totală de 3.805.641.720 lei / 841.118.740 euro, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Administrația Națională ”Apele Române”, în calitate de beneficiar, alături de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, având delegare de competențe, implementează proiectul ”Reducerea eroziunii costiere Faza II (2014-2020)” (…) – Obiectiv specific 5.1 Reducerea efectelor și a pagubelor asupra populației cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundații și eroziune costieră.

• Perioada de implementare a Contractului de finanțare nr.223 din 09.11.2018, prin Programul Operațional Infrastructura Mare, este: 26.02.2015 – 30.12.2023.
• Valoarea totală a contractului de finanțare este de 3.805.641.721,67 lei.
• Valoarea cofinanțării UE este de 2.722.170.915,77 lei, s-a precizat pe site-ul Administrației Naționale ”Apele Române”.

Citește și:

EXCLUSIV | Urbanistul Alexandru Pânișoară, denunț la DNA împotriva lui Nicușor Dan: ”Deturnare de fonduri și abuz în serviciu” (DOCUMENT)

După dezvăluirile GÂNDUL, PNL Sector 1 cere Clotildei Armand să-l demită urgent pe consilierul Dragoș Constantin

VIDEO | Nicușor Dan, prima reacție după ce Tribunalul București a anulat suspendarea PUZ-urilor Sectoarelor 2 și 4: ”Sunt bulversat!”

EXCLUSIV VIDEO | Am intrat în posesia IMAGINILOR care îl dau de gol pe consilierul Clotildei Armand. S-a urcat, fără permis, la volanul unei mașini a Poliției Locale cu ITP-ul expirat!

EXCLUSIV | Andrew Tate a aflat înainte de a fi arestat că are o boală gravă. Ce DIAGNOSTIC i-au pus medicii și cum a vrut să convingă instanța să-l lase să plece în Dubai