EXCLUSIV | Siguranța energetică a României, în pericol: KazMunayGas urmărește preluarea activelor Lukoil România și o POZIȚIE DOMINANTĂ în piață
Compania kazahă de petrol şi gaze KazMunayGas (KMG), proprietarul Rompetrol, pregătește o lovitură de proporții pe piața produselor petroliere din România, ”ținta” fiind activele Lukoil România. O astfel de achiziție, în contextul conflictului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei, ar deschide drumul KMG către un monopol pe piața din România, dar în spatele întregii afaceri se află un scenariu cu foarte multe ramificații, pe care Gândul îl devoalează punctual.
Pe data de 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, declanșând așa-zisa ”operațiune militară specială”, iar Uniunea Europeană (UE) și Alianța Nord-Atlantică (NATO) au fost puse în fața unui fapt împlinit – un nedorit război de agresiune s-a transformat în realitate pe continentul european.
În astfel de condiții, UE a impus sancțiuni economice dure Federației Ruse, în prim-plan aflându-se, firește, exportul de petrol al Moscovei. S-a dorit, de la bun început, o renunţare în etape la ţiţeiul şi produsele petroliere de origine rusă, numai că aceste restricţii nu se aplică achiziţiilor de petrol din terţe ţări şi livrate pe cale maritimă, dacă un astfel de ţiţei este încărcat în/sau tranzitează Federaţia Rusă.
”Bătălia” din culise și poziția-cheie a KazMunayGas
România s-a angajat să respecte și să aplice sancțiunile impuse Rusiei de UE, dar în culise se duce o altă ”bătălie”, a țițeiului.
Pe această adevărată ”tablă de șah” – unde fiecare piesă reprezintă ”jucători de calibru” în domeniul petrolier, iar fiecare mutare însumează miliarde de euro – KazMunayGas deține o poziție-cheie, motiv pentru care își permite să pluseze.
- Fondată în anul 2002 – prin fuziunea ”Kazakhoil” și ”Oil and Gas Transportation” – compania de petrol și gaze KazMunayGas (KMG) din Kazahstan a achiziționat, în anul 2007, 75% din acțiunile Rompetrol, contra sumei de 2,7 miliarde €.
- În anul 2014, Rompetrol Group NV a fost redenumită KMG International, ca parte a strategiei de integrare a tuturor activităților din cadrul NC KazMunayGas JSC – acționar al grupului și operator național de petrol și gaze din Kazahstan.
- Rompetrol este marca principală a KMG International, utilizată pentru activitățile de rafinare, petrochimie și retail din România, Moldova, Bulgaria, Georgia.
- Compania deține Petromidia, cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne rafinării din regiunea Mării Negre.
- Grupul operează o a doua rafinărie, Vega, cu o istorie de peste 110 ani, care a evoluat de la o unitate clasică de rafinare a petrolului la un producător și furnizor de produse speciale, obținute din materiale semifabricate livrate de Petromidia.
În România, piața petrolieră este împărțită în trei mari segmente controlate de OMV Petrom, Lukoil și Rompetrol (deținută de KMG), cele trei companii având afaceri – la nivelul anului 2021, de pildă – de peste 41 de miliarde de lei.
Numai că, potrivit surselor Gândul, compania kazahă de petrol şi gaze KazMunayGas (KMG), proprietarul Rompetrol, apasă pedala de accelerație și vrea să cumpere toate activele Lukoil în România.
Ce spune Consiliul Concurenței
Cumpărarea activelor Lukoil România de către KazMunayGas ar duce la o schimbare a ”puterii” pe piață, iar un astfel de demers în urma căruia kazahii vor deține o putere ”dominantă” ar putea duce la un ”NU” din partea Consiliului Concurenței.
Totuși, transmis aceleași surse, ”există semnale că reprezentanții KazMunayGas trag sforile pentru a obține acceptul, iar o astfel de întâlnire a avut loc pe data de 8 martie 2023. În perspectiva cumpărării activelor Lukoil au fost alocate deja bugete impresionante de PR și lobby. În condițiile unei asemenea preluări, România ar fi, realmente, un butoi cu pulbere”.
”Dacă demersul va fi transformat în realitate și kazahii vor prelua Lukoil, KazMunayGas (KMG) ar ajunge la o poziție dominantă pe piața din România, iar prețul carburanților ar putea să crească dacă vor dori asta. Deja, la Consiliul Concurenței, reprezentanții KazMunayGas (KMG) încearcă să tragă sfori pentru ca un astfel de scenariu să fie pus în practică.
Există și riscul ca, în contextul sancțiunilor impuse Rusiei, kazahii – ținând cont de relația strânsă pe care o au cu rușii – să facă, de fapt, jocurile Moscovei, astfel încât embargoul să fie fentat.
Având în vedere războiul din Ucraina, aplicarea embargoului UE asupra produselor petroliere rusești pune România într-o situație foarte complicată, care trebuie gestionată astfel încât dependența de țările aflate sub influența Rusiei să fie minimizată, iar Kazahstan face parte din categoria țărilor cu risc, aflate sub tutela Rusiei”, au declarat surse Gândul din piața petrolieră.
La solicitarea Gândul, Consiliul Concurenței, prin intermediul Biroului de Presă, a transmis că încă nu există nicio notificare din partea companiei KazMunayGas în legătură cu eventuala achiziționare a activelor Lukoil.
”Consiliul Concurenței nu a primit până în prezent nicio notificare privind o posibilă preluarea a activelor companiei Lukoil România de către KazMunayGas”, au precizat reprezentanții Consiliului Concurenței, în exclusivitate pentru Gândul.
”Manipularea pieței și creșteri incontrolabile ale prețurilor la pompă, cu efecte imediate asupra inflației și nivelului de trai”
Deja, compania KazMunayGas ar fi încălcat regulile de piață și a schimbat denumirea țițeiului pe care îl rafinează la Midia cu toate că îl cumpără din Rusia, în ciuda embargoului.
”În actele comerciale pentru vânzarea ţiţeiului kazah (certificatul de origine a mărfii), care este livrat prin conducta Atyrau – Samara şi încărcat în porturile ruseşti, se va menţiona denumirea de ţiţei «KEBCO» (Kazakh Export Blend Crude Oil). Acest lucru este necesar pentru diferenţierea pe piaţă a ţiţeiului de origine kazahă”, s-a precizat pe site-ul KazMunayGas International.
Pentru încălcarea convențiilor internaționale, România riscă la acest moment sancțiuni uriașe.
România are o capacitate de rafinare de 13.5 milioane tone țiței anual, această capacitatea de rafinare fiind împărțită intre OMV Petrom Brazi cu 4.5 milioane, Rompetrol cu 6 milioane în Midia și Vega și Lukoil 3 milioane.
”Achiziția Lukoil de către KazMunayGas ar genera un monopol major inacceptabil în legislația UE. De asemenea, eventuala achiziție a benzinăriilor Lukoil din România de către Rompetrol ar genera un monopol și o eliminare a concurenței, care ar genera manipularea pieței și creșteri incontrolabile ale prețurilor la pompă, cu efecte imediate asupra inflației și nivelului de trai”, au mai transmis aceleași surse Gândul.
Înainte ca UE să impună sancțiuni Rusiei, în țara noastră erau trei rafinării care importau petrol rusesc și pe care îl prelucrau:
- Petromidia – deținută de KMG Internațional (fostul Rompetrol);
- Petrobrazi – OMV Petrom;
- Petrotel (Lukoil).
În anul 2021, conform datelor făcute publice de Institutul Național de Statistică (INS), rafinăriile Petromidia, Petrobrazi și Petrotel au procesat 9,9 milioane de tone de țiței. Din această cantitate, 6,82 milioane de tone au fost din import, iar aproximativ 2,5 milioane de tone de țiței au provenit din Federația Rusă.
Embargoul există, dar petrolul rusesc continuă să curgă
Gândul prezintă informații îngrijorătoare despre un scenariu în urma căruia Rusia lui Vladimir Putin poate primi un ajutor esențial în urma căruia sancțiunile impuse de UE nu numai că nu o vor pune în genunchi, dar o vor și sprijini să-și alimenteze, pe termen nelimitat, ”mașinăria de război”.
Concret, sunt supuse sancțiunilor importurile de produsele și tehnologii de care Rusia are nevoie ca de aer pentru industria internă care susține invazia Ucrainei, iar pentru limitarea veniturilor a fost introdus embargoul pentru exporturile de petrol rusesc (începând cu data de 5 decembrie 2022), dar și pentru produsele petroliere obținute din petrolul rusesc (din data de 5 februarie 2023).
Orice acțiune atrage după sine o contraacțiune. Dacă UE a reacționat – după invadarea Ucrainei – prin sancțiuni economice și printr-un embargou care s-a dorit a fi decisiv, Rusia a contraatacat cu rapiditate. În consecință, au fost activate canale de evitare a embargoului impus de UE, ”pionii” fiind țări din fostul spațiu sovietic, iar rolul Kazahstan este uriaș.
Specialiștii vorbesc deja despre ”manevre” bine puse la punct prin care sancțiunile occidentale pot fi evitate de Rusia, nefiind vorba doar despre petrol și produse petroliere, ci și de piese de avion, rulmenți sau chiar metale rare. Trebuie precizat, de la bun început, că Rusia rămâne, în continuare, cel mai mare partener comercial al Kazahstanului. Anul trecut, de pildă, exporturile Kazahstanului către Rusia au crescut cu un 25%, ajungând la 8,8 miliarde de dolari.
Kazahstan și Rusia au una dintre cele mai lungi frontiere terestre din lume. Există peste 7.500 km și 51 de puncte terestre de trecere a frontierei, dar și interconectări și terminale petroliere. Între acestea, un rol esențial îl are Carspian Pipeline Consortium (CPC). Este una dintre cele mai mari conducte petroliere din lume, cu o lungime de peste 1.500km. Cea mai mare parte este pe teritoriul Rusiei, cea care deține acționariatul majoritar al CPC.
Tot pe teritoriul Rusiei se află și terminalul petrolier final de încărcare a navelor maritime, în portul rusesc de la Marea Neagra Novorossisk.
Kazahstan și Rusia au una dintre cele mai lungi frontiere terestre din lume. Există peste 7.500 km și 51 de puncte terestre de trecere a frontierei, dar și interconectări și terminale petroliere.
”Frăția” dintre Rusia și Kazahstan, revoltele din 2022 și germenii protestelor care au dus la intervenția Moscovei
”Frăția” dintre Rusia și Kazahstan nu poate fi șuntată de conflictul din Ucraina și nici de sancțiunile economice impuse Rusiei de UE. Fostă țară URSS, Kazahstanul și-a câștigat independența, însă a păstrat relații excelente, inclusiv la nivel politic și economic, cu Federația Rusă. O astfel de axiomă a fost întărită în luna ianuarie 2022, atunci când în Kazahstan au avut loc revolte masive.
Aceste revolte și proteste sociale ar fi putut duce chiar la schimbarea regimului pro-rus din Kazahstan, dar Rusia a trimis trupe și tehnică militară care au păstrat la putere regimul Tokayev, generând sute de morți și răniți. Ulterior, trupele rusești au fost retrase și trimise pentru a deveni parte integrantă a așa-zisei ”operațiuni militare speciale” a Kremlinului, invadarea Ucrainei.
Interesant este că revoltele din Kazahstan au fost generate, în mare parte, potrivit analiștilor, chiar de scumpirile nejustificate ale produselor petroliere de pe piață internă.
În Kazahstan, compania KazMunayGas – care este și acționar majoritar al Rompetrol România și care dorește să ”înghită” Lukoil – are o poziție dominată și a impus prețuri mai mari, ceea ce a dus la o nemulțumire crescândă a populației și la protestele din luna ianuarie 2022.
Ținând cont de ”asediul” pe care l-a declanșat KazMunayGas pe piața din România, dar punând în ecuație și dorința Rusiei de a ”fenta” sancțiunile impuse de Uniunea Europeană, compania din Kazahstan pare a se fi transformat într-un ”paravan” prin care Moscova încearcă să beneficize, în continuare, de sumele uriașe de bani provenite din exportul de petrol.
Gândul va prezenta, în episoadele următoare, informații în premieră despre o posibilă ”preluare aparentă” a companiei Lukoil, dar și ”cazierul” KazMunayGas, compania kazahă fiind recidivistă în privința politicilor comerciale și fiscale neconforme, devoalate și cercetate de DIICOT.
Citește și: