Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pronunța, în urmă cu aproximativ șase săptămâni, o decizie definitivă într-un litigiu ce viza una dintre celebrele case din Sibiu ale familiei președintelui Klaus Iohannis, litigiu aflat pe rolul instanțelor timp de aproape opt ani. Prin această hotărâre a instanței supreme, statul român se află mai aproape de trecerea proprietății pe numele său și de recuperare a banilor obținuți din chirii de cuplul prezidențial. Oficialii Agenției Naționale de Administrare Fiscală au transmis, la solicitarea Gândul, ce demersuri au făcut după ce au aflat că au avut câștig de cauză.
Instituțiile abilitate prin lege pentru intabularea dreptului de proprietate al statului și recuperarea datoriilor au început deja să parcurgă pașii procedurali în urma celei mai recente decizii a judecătorilor supremi în cazul unei case din Sibiu pierdute de familia Iohannis în instanță.
Agenția Națională de Administrare Fiscală – prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, care are în subordine Agenția Județeană a Finanțelor Publice Sibiu – a transmis oficial, la solicitarea Gândul, măsurile luate după pronunțarea deciziei ICCJ din 24 septembrie.
La întrebarea privind demersurile Administrației Finanțelor Publice Sibiu privind intabularea dreptului de proprietate al statului și recuperarea/executarea sumelor obținute din cedarea folosinței bunurilor, ca urmare a soluționării definitive a Dosarului nr. 939/85/2016 înregistrat la Tribunalul Hunedoara, în urma deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție din 24 septembrie 2024, Mihai-Adrian Hârlab, directorul general al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Braşov a detaliat statutul celor două imobile menționate, de pe strada Gheorghe Magheru nr. 35 și strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu.
„Asupra imobilului situat administrativ în Sibiu, str. General Gheorghe Magheru nr. 35, județul Sibiu, Statul Român a devenit proprietar în temeiul unui certificat de moștenitor, urmat de întabularea dreptului de proprietate al Statului Român în cartea funciară”, a explicat Mihai-Adrian Hârlab.
Acest imobil a făcut obiectul dosarului soluționat definitiv la Înalta Curte, decizia care deblochează drumul pentru intabularea celuilalt imobil care a a aparținut familiei președintelui Klaus Iohannis și de pe urma căruia a încasat venituri consistente, conform datelor oficiale.
„Referitor la imobilul situat administrativ în Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr. 29, jud. Sibiu, precizăm că, în urma pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a deciziei nr. 1943/24.09.2024 în Dosarul cu nr. 939/85/2016, prin care s-a dispus respingerea recursului declarat de reclamanta Baștea Rodica, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a solicitat instanței supreme comunicarea hotărârii judecătorești în urma motivării hotărârii”, a precizat șeful Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Braşov.
„După obținerea hotărârii judecătorești amintite, AJFP Sibiu va continua demersurile legale în vederea întabulării dreptului de propritate al Statului Român pentru imobilui situat în Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr. 29, jud. Sibiu”, a subliniat Mihai-Adrian Hârlab.
Instanța supremă a respins, pe 24 septembrie, ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Rodica Baştea împotriva deciziei civile nr. 1973 din 15 iunie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi statul român, reprezentat de primarul Sibiului şi statul român prin Ministerul Finanţelor, iar decizia este definitivă.
Este vorba de un litigiu inițiat în 2016 privind moștenirea unui imobil din Sibiu, de pe strada Gheorghe Magheru 35, litigiu care a fost astfel pierdut de Rodica Baștea, o prietenă din Miami – Florida a familiei Iohannis. Până la decizia ICCJ, aceasta pierduse procesul și la Tribunalul Hunedoara, și la Curtea de Apel Alba.
Rodica Baștea solicitase anularea unui certificat din 2008, prin care statul român a fost declarat moștenitorul legal al imobilului din Gheorghe Magheru 35. Între 1999 și 2008, casa a aparținut lui Ioan Baștea, soțul femeii, decedat între timp, Georgetei Lăzurcă, soacra președintelui, și lui Carmen Iohannis, soția acestuia.
Acest proces de moștenire, care a durat opt ani, bloca recuperarea de către stat a altui imobil din Sibiu pierdut în instanță de familia Iohannis, în noiembrie 2015, respectiv spațiul comercial de pe strada Nicolae Bălcescu 29 (artera pietonală cu terase care duce spre Piața Mare) potrivit unui răspuns al ANAF pentru G4Media. Succesiunea pe numele statului a fost suspendată de către notarul public din Avrig, astfel că, din 2016, spațiul comercial nu putea fi valorificat prin închiriere sau vânzare.
Mai mult, explica ANAF, în cazul spațiului comercial de pe strada Nicolae Bălcescu 29, statul nu putea recupera nici banii obținuți din chirie de familia prezidențială.
„În situația în care cauza din Dosarul nr. 939/85/2016 (privind casa din Gheorghe Magheru 35 – n.r.) va fi soluționată definitiv, prin respingerea acțiunii privind anularea certificatului de moștenitor legal emis pe numele Statului Român, se va putea uza de prevederile art. 109 alin. (4) din Legea nr. 36/1995 conform căruia: «La cererea părților, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricând, dacă se constată încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui»”, preciza Administrația Finanțelor Publice Sibiu, într-un răspuns din aprilie 2024.
Spațiul comercial de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 a aparținut familiei prezidențiale în perioada 1999 – 2016 și i-a adus venituri de peste 260.000 de euro din chiria către Raiffeisen Bank. Cu acești bani, președintele a cumpărat alte trei case, „căsuțe” cum le-a numit într-un interviu, care, de asemenea, i-au adus venituri din chirii, scria riseproject.ro.
În noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a decis că imobilul a fost deținut nelegal de soții Iohannis, iar în aprilie 2016, titlul de proprietate al familiei prezidențiale a fost radiat din cartea funciară.
Cu toate acestea, de atunci, statul român nu a putut să își înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului din pricina disputelor privind moștenirea, care s-au încheiat abia pe 24 septembrie 2024, prin decizia definitivă a ICCJ.
Statul, prin ANAF, nu poate să obțină certificatul de moștenitor al imobilului de pe strada Bălcescu nr. 29, așa cum a obținut deja pentru imobilul de pe strada Gheorghe Magheru nr. 35, act contestat în instanță de prietena familiei Iohannis, astfel că spațiul comercial stă nefolosit, ceea ce reprezintă o altă pierdere financiară pentru stat.
Potrivit ANAF, abia după ce își înscrie dreptul de proprietate asupra spațiului comercial, statul român poate cere soților Iohannis returnarea chiriei încasate în perioada 1999 – 2016, în care a deținut nelegal imobilul.
„Recuperarea sumelor reprezentând venituri din cedarea folosinței bunurilor se poate face numai de către proprietarul recunoscut de lege; Prin decizia Curții de Apel Brașov, statul nu a devenit proprietar, respectiva decizie nefiind translativă de proprietate prin ea însăși (…), chiar în cazul în care statul culege o moștenire vacantă, titlul de proprietate al statului este certificatul de moștenitor sau hotărârea judecătorească. Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu a efectuat toate demersurile legale, însă nu deține titluri definitive în temeiul cărora să procedeze la intabularea dreptului de proprietate al statului asupra imobilului”, preciza ANAF.
CITEȘTE ȘI:
Klaus IOHANNIS păstrează tăcerea asupra CASEI pierdute în instanță
Președintele Klaus Iohannis pierde una din cele șase case din Sibiu