EXCLUSIV VIDEO | De ce nu ține cont OUG 125/2022 de practica europeană?

Schimbarea momentului când se raportează cantitățile ajunse la reciclator pentru a fi luate în considerare la realizarea obiectivelor ne întoarce în urmă cu 5 ani. 

Intenția Administrației Fondului pentru Mediu de a modifica momentul în care cantitățile raportate se iau în considerare pentru realizarea obiectivului de reciclare ar duce legislația în domeniu în urmă cu 5 ani. Afirmația îi aparține lui Geanin Șerban, președinte Asociația OIREP Ambalaje, cel care a susținut, la Gândul Green că practica europeană este diferită față de intenția AFM.

OUG 125/2022 a fost explicată de Geanin Șerban, președintele Asociația OIREP Ambalaje, în context european.

VIDEO S-a dat STARTUL la distracția pe zăpadă. Pârtiile pentru începători sunt pline de copii și adulți care vor să învețe să schieze sau să se dea cu placa

00:26

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu face apel la Procurorul General după campania PNL pe TikTok: „Nu au existat ingerințe, decât de tipul celor dâmbovițene”

00:03

“Dacă vorbim de Europa, de câțiva ani, provocările sunt foarte-foarte mari. Vorbim aici de mutarea punctului de calculare pentru cantitățile considerate ca fiind reciclate, asta presupune creșterea cantităților colectate astfel încât aceeași cantitate de deșeu să fie considerată ca reciclată și este o creștere considerabilă, se estimează undeva la 10%, vorbim în același timp, și știți foarte bine de acea taxă pe tona de plastic nereciclat, care este de 800 de euro pe tonă, și vorbim de creștere, așa cum ați precizat și dvs, de creșterea considerabilă a obiectivelor de reciclare, cu praguri în 2025 și 2030”, a explicat Șerban.

Comisia Europeană a stabilit aceste intervale de cinci ani, astfel încât, și pe bună dreptate, statele membre să-și analizeze situația în care se află, să identifice soluții, să le implementeze, și acestea să producă efecte. Este un lucru absolut firesc și ne așteptam ca acest mod de a trata să se întâmple și în România.

Conform lui Geanin Șerban, prioritatea Ministerului Mediului a fost sistemul garanție-returnare.

“În ultimii trei ani, de pildă, ministerul s-a ocupat cu prioritate sau exclusiv de sistemul garanție-returnare care, într-adevăr, este un proiect major și ar putea rezolva o parte din aspectele cu care ne obișnuim astăzi să spunem că nu funcționează în România. Dar mai există celelalte 75% din cantitățile de ambalaje introduse de producători în piața din România care rămân în continuare și după intrarea în vigoare a sistemului garanție-returnare în gestionarea sistemului clasic, să spunem, și s-a dovedit eficient inclusiv în România, al OIREP-urilor”, a susținut, la Gândul Green, președintele Asociației OIREP Ambalaje.

În acest sens, organizația pe care o reprezintă a venit și cu soluții.

“Pregătindu-ne pentru aceste creșteri majore, ne-am dus spre Ministerul Mediului cu soluții gen clearing house care ar putea să îmbunătățească din punctul nostru de vedere colaborarea cu autoritățile publice locale, știm foarte bine că acolo avem un handicap, și, dacă vom găsi soluții pentru a crește cantitățile venite în sistemul de reciclare din zona fluxului municipal, încă o parte din problemele pe care le aveam ar putea fi rezolvate”, a explicat Șerban.

Numai că dialogul a fost sistat până se finalizează dezbaterea OUG 125/2022.

“Toate aceste discuții au fost blocate pe termen nedeterminat, nu avem nicio explicație, în schimb a apărut ordonanța 125 care practic de peste un an de zile, cum spun eu, ne ține ocupați, ea având din punctul nostru de vedere două modificări majore și încă una, o consecință a uneia din primele două.

Mă refer aici la intenția AFM-ului de a modifica momentul în care cantitățile raportate se iau în considerare pentru realizarea obiectivului, se schimbă și se întoarce practic în urmă cu cinci ani legislația din România, în sensul în care răspunderea nu mai este în zona celui care este identificat ca fiind făptuitorul, ci cel care realizează o activitate mai mult sau mai puțin legală și se mută undeva mai sus, la OIREP-uri, dar mai ales la producători în scopul evident de a se lua bani în situația în care, v-am spus, altul face o acțiune sau o raportare fictivă, iar urmare a acestei modificări de responsabilitate, considerăm noi incorectă, a apărut și propunerea de garanție pe care colectorii și salubriștii ar trebui să o depună în beneficiul AFM-ului. Deci acestea ar fi cele trei modificări cu impact atât operațional cât și de principiu în gestionarea deșeurilor de ambalaje în România”, a mai continuat Geanin Șerban.

Cât de grave sunt consecințele

Odată intrată în vigoare la 1 ianuarie 2023, OUG 125/2022 produce deja efecte iar cei din industrie încearcă modificarea prevederilor, în parlament, pentru a se stopa, susțin ei, consecințele negative ale aplicării actului normativ.

Încă se dezbate în Parlament această ordonanță. Din punct de vedere operațional, noi, ca și OIREP-uri considerăm că impactul major îl are prevederea prin care sintagma «încredințat în vederea reciclării se remodifică» și spun se remodifică pentru că ea a fost modificată acum 5 ani, tot de Parlamentul României, în «efectiv reciclate».

“Concret, ce înseamnă? Astăzi, în România colectorii, salubriștii, își fac treaba, colectează deșeurile ca acestea să nu ajungă să fie depozitate la așa numitele gropi de gunoi, fac efortul de a le duce în instalațiile de reciclare, toată această acțiune este finanțată de producători prin noi, OIREP-uri, și în momentul în care reciclatorul confirmă primirea acestor cantități, colectorul, respectiv salubristul, transmit OIREP-urilor un dosar de trasabilitate, conform legii, cu toate documentele care atestă proveniența și întregul traseu al acestor deșeuri, OIREP-urile le analizează și fac plata celui care a prestat deja serviciul. Prin noua propunere se dorește ca, dincolo de acest moment bine definit în timp, reciclarea, cantitățile să fie raportate doar după ce acest reciclator le ia în considerare și le introduce în instalație”, susține Geanin Șerban.

Geanin Șerban mai susține că, aparent, ar putea exista o logică.

“Noi venim și spunem da, suntem de acord să fim penalizați pentru ceea ce trebuie să facem dar și pentru ceea ce putem să facem. Operatorii economici pe care noi îi numim generic reciclatori, de fapt, sunt firme cu obiecte de activitate diferite, ei practic produc bunuri. Un operator de acest gen poate să-și desfășoare activitatea folosind materie primă virgină sau din deșeuri, este o decizie pur și simplu a managementului acelei firme. Acest lucru, că nu putem să influențăm o decizie a respectivului operator economic, este consfințit inclusiv de modul în care ministerul și AFM-ul nu ne-au răspuns la toate demersurile noastre prin care am încercat să-I întrebăm ”, a mai spus G. Șerban.

El susține că din 26 ianuarie, respectiv 6 februarie, nu a mai primit niciun răspuns la solicitările adresate Ministerului Mediului, respectiv Administrației Fondului pentru Mediu.

Avem ultima adresă dată ministerului în dată de 26 ianuarie.

“Întrebăm și spunem noi că întrebarea este pertinentă, «spuneți-ne, pentru îndeplinirea acestei obligații, ce documente sunt necesare și suficiente astfel încât să considerăm că obligația noastră este stinsă». Sunt peste trei luni de zile în care nu am primit niciun răspuns și într-adevăr suntem convinși că ministerul realizează că este foarte complicat să impui unui operator economic care nu face parte dintre noi și colectori, respectiv autorități publice locale, să emită un document care să confirme această raportare”, a completat președintele Asociației OIREP Ambalaje.

Riscuri majore

În aceste condiții, colectarea din România are foarte mult de suferit.

“Prin această prevedere se poate întârzia, dacă nu putem spune că se blochează întreaga colectare din România. La ce mă refer? Dacă până acum, așa cum am explicat, exista un moment bine definit în timp la care colectorul, salubristul putea să-și facă calculul, 30 de zile, 45 în funcție de contractele negociate, să-și primească contravaloarea serviciului mai ales că au avut cheltuieli și sunt cheltuieli substanțiale, acum, practic, acest moment este nedefinit. Și noi, și colectorii, stăm într-o zonă în care depindem de un reciclator care și de bună credință poate să introducă aceste cantități într-o săptămână, în trei luni sau în șase luni”, spune Geanin Șerban.

Primul aspect important este că finanțarea colectării nu va mai avea o fluiditate absolut necesară, mai ales știind cu toții că avem probleme pe parte de colectare. Un alt aspect deloc de neglijat este tocmai pentru a îndeplini, și mai ales colectorii, salubriștii să-și îndeplinească această obligație legală, vor fi tentați, ca să nu spun obligați, să transfere deșeurile care sunt pentru reciclatorii români materie primă, să le transfere în străinătate.

“Deci practic, între cei din România și cei externi vor alege varianta de a exporta pentru că acolo nu poate o instituție din România să impună unei firme din străinătate să recicleze într-un anumit interval”, a completat Geanin Șerban, care a și exemplificat situația:

“Din nefericire, în momentul în care se adună în timpul anului cantități colectate ajunse la diferiți reciclatori din România și se apropie sfârșitul anului, OIREP-urile nu vor ști cât din 1.200.000 de tone de deșeu care se reciclează în România vor putea să fie luate în calcul la realizarea obiectivelor. Și atunci, este posibil să fim nevoiți ca spre sfârșitul anului să ne îndreptăm spre producători într-un mod absolut incorect să le spunem, neavând certitudinea că se vor închide și vor fi luate în considerare aceste cantități, , lăsându-i pe aceștia mai ales pe sfârșitul anului cu o singură soluție și anume să plătească 2 lei pe kilogram AFM-ului”.

În plus, există și posibilitatea ca toate costurile suplimentare să fie suportate de noi toți, prin prețul produsului de la raft.

“Nu credem că acesta este și ar trebui să fie interesul statului român și în plus este o problemă de nuanță, cei din domeniu o cunosc, tocmai pentru că acești reciclatori sunt operatori economici de sine stătători în momentul în care le soliciți o activitate suplimentară, să confirme – nu este deloc ușor de urmărit și de confirmat, repet, vorbim de sute dacă nu mii de transporturi în fiecare zi care ajung în curtea reciclatorilor -, vor solicita costuri pentru această confirmare, costuri care bineînțeles se vor transfera pe lanț și vor ajunge în prețul produsului de la raft”, a conchis Geanin Șerban, președintele Asociației OIREP Ambalaje.

Din punctul nostru de vedere, dacă vorbim operațional de această dorință a AFM-ului de a reîntoarce legislația în urmă cu 5 ani când, înțelegând, Parlamentul a tranșat acest aspect, considerăm că, într-adevăr, într-un an în care obiectivele de reciclare ale României au fost decalate, deci nu vor crește în anul 2025 să fim pregătiți să facem diferite activități care trebuie să ne ușureze să ne atingem aceste obiective, tocmai într-un an foarte complicat, vom avea o nouă condiție, suplimentară stabilită doar în sarcina producătorilor din România.

Ministerul Mediului a decis ca ținta de reciclare a deșeurilor de ambalaje să crească din acest an si nu din 2025. Producătorii și generatorii de ambalaje care nu ating țintele au o obligație fiscală de 2 lei/kg între ținta de reciclare și cantitatea raportată.

România trebuie să reducă până la 10% cantitatea de deșeuri municipale depozitate, în condițiile în care în prezent, gradul de depozitare este de 70%, aproape de trei ori mai mare decât media europeană.

VEZI AICI EMISIUNEA INTEGRALĂ „GÂNDUL GREEN”:

Autor

Bogdan Pavel

Senior editor Are o experiență de aproape trei decenii în mass media românească, în care a ocupat, pe rând, aproape toate funcțiile într-o redacție de știri. Deși a terminat ... vezi toate articolele

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele