EXCLUSIV VIDEO | România riscă să plătească milioane de euro pentru depozitele de deșeuri neînchise. Fechet: ”Mă tem că va fi o condamnare în toamnă”

România a fost condamnată, încă din anul 2018, pentru că nu a închis și ecologizat 101 gropi de gunoi, iar în 2020, Curtea Europeană de Justiție a constatat că măsurile dispuse nu fuseseră luate, așa că țara noastră se află în procedură de infringement. Comisia Europeană a dat din nou în judecată România, în 2022, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că nu și-a închis toate depozitele de deșeuri, unele periculoase, și cere inclusiv plata unor penalități, o decizie fiind posibil să fie dată chiar în toamna acestui an.  

Sunt încă 33 de depozite industriale care n-au fost ecologizate, situație pentru care, în această toamnă, România riscă să fie penalizată de forurile europene.

“Sper să fie o amendă mica și să nu impacteze bugetul”, a spus, la Gândul Green, Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

VIDEO S-a dat STARTUL la distracția pe zăpadă. Pârtiile pentru începători sunt pline de copii și adulți care vor să învețe să schieze sau să se dea cu placa

00:26

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu face apel la Procurorul General după campania PNL pe TikTok: „Nu au existat ingerințe, decât de tipul celor dâmbovițene”

00:03

La Ministerul Mediului, prioritățile se schimbă de la o zi de alta, în funcție de evenimente și probleme, pentru că pot fi urgențe legate de vreme severă, de poluare, de schimbări climatice, de păduri sau de ape.

“Ori de câte ori discut cu colegii din direcțiile ministerului, fie că discut de colegii de la schimbări climatice, că discut cu cei de la biodiversitate, că discut cu cei de la controlul poluării, că discut cu cei de la deșeuri, de la păduri, de la ape, în fiecare oră, dacă nu în fiecare minut apare câte o problemă nouă, care pare că e prioritatea zero a ministerului.

Și, din acest punct de vedere, trebuie să fiu foarte atent atunci când îmi aleg anumite subiecte preferate sau când consider că anumite lucruri sunt mai importante decât altele, pentru că, de fapt, această întrebare mi-o pun de câteva ori pe zi.

Când constați că ai probleme pe amenajările hidrotehnice, în momentul ăla îți dai seama că ăla e cel mai important lucru pentru minister. Atunci când ANM-ul îmi dă alerte cod roșu, două într-o săptămână pe aceeași zonă, constat că, de fapt, fenomenul schimbărilor climatice ar trebui să fie gestionat cu prioritate. Când discutăm de păduri, când discutăm de deșeuri, mereu am același sentiment că trebuie să le lăsăm pe toate celelalte în hold și să ne ocupăm de de anumite chestiuni”, a spus Mircea Fechet.

Însă, indiferent de subiectul la zi, există o constantă care s-a transformat în prioritate absolută.

“Lucrul care mă macină cel mai mult, în acest moment, se referă la o procedură de infringement în care România a fost deja condamnată în 2018. Se referă la închiderea și ecologizarea a 101 depozite de deșeuri municipale și industriale, unele dintre ele chiar deșeuri periculoase.

Din păcate, în anul 2020, Curtea Europeană de Justiție a constatat că, deși fusesem condamnați doi ani mai devreme, statul român nu a luat măsurile necesare pentru a remedia cele hotărâte în dispozitivul hotărârii de condamnare. De atunci facem obiectul unei noi proceduri de infringement”, a explicat situația ministrul Mediului.

”Îmi este teamă că statul român va fi condamnat în toamna acestui an”

Deși s-au făcut pași înainte pentru rezolvarea problemelor, nu toate au ajuns la finalul dorit.

“Am închis mare parte din acele depozite, dar mai sunt încă 33 dintre ele, toate industriale, care din motive tehnice, unele dintre ele, altele din motive juridice, nu sunt încă ecologizate și în legătură cu care îmi este teamă că statul român va fi condamnat în toamna acestui an.

Iar din acest punct de vedere, obiectivul meu principal la minister este de a mă asigura că, și în situația unei condamnări, valoarea amenzii să fie suficient de mică încât să nu impacteze foarte tare bugetul de stat, la care țin extraordinar de mult”, a conchis ministrul Mediului Apelor și Pădurilor.

Ce penalități vrea Comisia Europeană de la România pentru gropile de gunoi neînchise

După aderarea la Uniunea Europeană, România era obligată să închidă și să ecologizeze 109 depozite de deșeuri neconforme – municipale și industrial – până în iulie 2009. Pentru că doar o parte a acestora au fost închise, în 2017, Comisia Europeană a deschis o acțiune la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), pentru 68 de gropi de gunoi care mai erau de închis și reabilitat.

În 18 octombrie 2018, CJUE a pronunțat hotărârea prin care se constata că România nu și-a îndeplinit obligațiile, dar atunci, judecătorii europeni nu au stabilit și penalități pentru România.

”Având în vedere toate considerațiile precedente, trebuie constatat că, prin faptul că nu s‑a conformat, referitor la cele 68 de depozite de deșeuri în cauză, obligației de a lua toate măsurile necesare pentru a închide cât mai repede posibil, în conformitate cu articolul 7 litera (g) și cu articolul 13 din Directiva 1999/31, acele depozite de deșeuri care, în conformitate cu articolul 8 din directiva menționată, nu au primit autorizația care să le permită să funcționeze în continuare, România nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 14 litera (b) din Directiva 1999/31 coroborat cu articolul 13 din aceasta”, potrivit hotărârii CJUE din 2018.

În urma deciziei Curții Europene de Justiție, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de notificare, pentru că la acel moment încă erau neînchise peste 40 de depozite de deșeuri neconforme.

După mai bine de trei ani de la decizia CJUE, Comisia Europeană a dat din nou în judecată România, arătând că această a doua sesizare a Curții poate duce la ”aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformității”.

”La trei ani de la pronunțarea hotărârii (din 18 octombrie 2018 – n.r.), România a închis și a reabilitat 24 de depozite de deșeuri. Așadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor”, arăta CE când anunța că va trimite din nou România în fața CJUE.

În acțiunea introdusă la CJUE în 15 februarie 2022, Comisia Europeană solicită:

• ”să constate că, prin faptul că nu a luat toate măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Curții în cauza C-301/17, Comisia/România1 , România nu şi-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 260 alineatul (1) din TFUE;
• să oblige România, în conformitate cu prevederile articolului 260 alineatul (2) din TFUE, la plata unor penalități pe zi de întârziere pentru încălcarea obligației de a lua măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii în cauza C-301/17, Comisia/România, în cuantum de 29.781,3 euro pe zi de la data pronunțării hotărârii în prezenta cauză şi până la adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru a se conforma hotărârii în cauza C-301/17, Comisia/România;
• să oblige România, în conformitate cu prevederile articolului 260 alineatul (2) din TFUE, la plata unei sume forfetare, bazate pe un cuantum zilnic de 3.311,5 euro, înmulțit cu numărul zilelor care s-au scurs începând din ziua următoare pronunțării hotărârii în cauza C-301/17, Comisia/România până la data luării tuturor măsurilor necesare de către România pentru a se conforma acestei hotărâri, sau, în lipsa luării acestor măsuri, până la data pronunțării hotărârii de către Curte în prezenta cauză, sub rezerva depășirii sumei forfetare minime de 1 643 000 euro;
• să oblige România la plata cheltuielilor de judecată.

Dacă CJUE va accepta cererea Comisiei Europene privind plata unei sume forfetare de 3.311,5 euro pe zi de întârziere în conformarea deciziei din 18 octombrie 2018, calculate din a doua zi a hotărârii, și luând în calcul că România ar închide până la finalul anului 2023 toate depozitele de deșeuri neconforme, tot ar trebui să plătească peste 6 milioane de euro.

Interviul integral cu ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor poate fi urmărit AICI:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Scapă de împușcare cei 426 de urși, așa cum a semnat Tánczos Barna? Fechet: ”Nu sunt de acord cu vânătoarea la urs pentru trofeu”

VIDEO | Dan Tudose: „Nu avem altă direcție mai bună de urmat decât a investi în energie regenerabilă”

VIDEO | Dan Tudose, despre mixul energetic: „În România avem suficiente zone de producere a energiei fotovoltaice onshore”

VIDEO | Dan Tudose, expert în energie: „Companiile producătoare de energie trebuie să investească”

EXCLUSIV VIDEO | Expertul Paul Harfaș: ”Fabricile din România sunt digitalizate doar la un sfert față de Europa”

Autor

Bogdan Pavel

Senior editor Are o experiență de aproape trei decenii în mass media românească, în care a ocupat, pe rând, aproape toate funcțiile într-o redacție de știri. Deși a terminat ... vezi toate articolele

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele