România, în baza Green Deal, s-a angajat să mute cel puțin 30% din transportul rutier pe calea ferată, până în anul 2030, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55%.
Însă, și acesta este semnalul de alarmă tras de reprezentanții Grampet Group, „este nerealist să vorbim astăzi în România despre fluxuri de mărfuri transportate preponderent pe calea ferată sau despre așa-zisele soluții green, integrate și door-to-door, de transport și logistică, pentru reducerea amprentei de carbon”, spune Casandra Tecșa-Cozma, consilier al președintelui Grampet Group, Gruia Stoica.
“Țara noastră și-a asumat respectarea pachetului de măsuri din cadrul Green Deal, precum și obiectivul ca până în 2030 să avem cel puțin 30% din transportul rutier actual mutat pe calea ferată. Totuși, pentru atingerea acestor obiective, sunt necesare măsuri interne ferme, precum și sprijin extern din partea Comisiei Europene”, a precizat, la rândul său, Radu Balcu, consilierul președintelui Grampet.
Datele europene arată că 70% din emisiile de gaze cu efect de seră din transport provin din transportul rutier, care reprezintă principala cauză a poluării urbane.
Conform lui Radu Balcu, grupul „a remarcat cu îngrijorare introducerea schemei de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină, care sprijină doar transportul rutier, în condițiile în care România este singurul stat european fără o strategie coerentă în ceea ce privește echilibrarea modurilor de transport, ca măsură prevăzută de Pactul verde european.”
Casandra Tecșa explică faptul că, în ciuda lipsei acestei strategii coerente privind transportul feroviar, “România are la îndemână soluția de a trece treptat, prin investiții susținute, la o rețea feroviară intermodală, care să permită practicarea transportului feroviar pe distanțe lungi și a transportului rutier pe distanțe scurte, last mile.
În linii foarte mari, soluția presupune trasarea la nivelul României a unei rețele de terminale multimodale, amplasate la distanțe strategice, de 200-300 km, optim conectate, care să facă posibil ca mărfurile să fie diseminate pe tot teritoriul țării pe cale feroviară și descărcate apoi în aceste puncte strategic amplasate. Odată descărcate, mărfurile pot fi distribuite pe distanțe scurte pe cale rutieră, prin transport pe camion.
Este o strategie pe cât de ambițioasă, pe atât de anevoios de implementat, care are nevoie, dincolo de un plan comun agreat la nivelul României, și de sprijin financiar guvernamental și european”, mai spune Casandra Tecșa.
“Grampet dispune, la acest moment, de 5 astfel de terminale, toate amplasate în poziții strategice, iar la începutul acestui an au fost finalizate investițiile în cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Europa, în Dornești, Suceava, la granița cu Ucraina”, a adăugat consiliera președintelui Grampet.
La nivel european, este general acceptat că mobilitatea trebuie să se bazeze pe un sistem de transport multimodal eficient și interconectat, consolidat de o rețea feroviară de mare viteză, iar măsurile de sprijin includ furnizarea de stimulente pentru schimbarea modurilor de transport cu emisii mai reduse, cum ar fi transport feroviar și fluvial sau maritim.
Îmbunătățirea managementului infrastructurii feroviare nu este suficientă pentru a vorbi despre viitorul acestei industrii în România. Este nevoie de condiții echitabile de concurență între transportul feroviar și alte moduri de transport, prin stimularea activității operatorilor feroviari, așa cum se întâmplă în transportul rutier.
„Grupul Grampet consideră că este necesar ca România să ia de urgență măsuri specifice pentru a sprijini mobilitatea multimodală și investițiile în transport durabil și inteligent”, a adăugat Balcu.
Grupul Grampet susține, totodată, o serie de propuneri pentru sprijinirea sectorului feroviar:
“Gândul Euro Industry Summit”, găzduit la Parlamentul European de la Bruxelles, a fost considerat un eveniment cu adevărat util în care problemele operatorilor economici au fost cunoscute direct de reprezentanții forurilor europene, implicate direct în partea de legiferare și decizie.
“Salutăm toate inițiativele care aduc mediul de business din România aproape de legiuitorii și decidentii europeni și aplecarea reală asupra nevoilor şi provocărilor industriilor grele, cum este și industria noastră, a transportului feroviar.
Devine tot mai clar că numai prin dialog continuu şi susținut pot fi adresate și înțelese cu adevărat neajunsurile acestei industrii, și identificate, apoi, prin aportul ambelor părți, soluții care să contribuie în mod real la eficientizare. Grupului Grampet îi revine, prin chiar poziția de lider de piață, rolul să repornească motoarele acestui dialog. Rol pe care ni l-am asumat pe deplin”, a declarat Casandra Tecșa.
„Credem că prin inițiativele de conștientizare pe care le derulăm, inclusiv prin acest ultim proiect Grampet – Value in Motion, putem ajuta la crearea unui cadru legislativ coerent, a unei strategii europene integrate și, mai ales, la adecvarea lor la realitatile piețelor de transport feroviar din sud-estul Europei.
Ne bucurăm de inițiativa Gândul, în parteneriat cu dnul. Cristian Bușoi, rămânem susținătorii cooperării strânse dintre transportatorii feroviari și Parlamentul European și credem că este momentul potrivit să trecem de la dezbatere și planificare, la acțiune și implementare”, a completat consiliera lui Gruia Stoica.
Conferința „Gândul EURO Industry SUMMIT” – Valorificarea potențialului României, Oportunități pentru industria românească în Uniunea Europeană a avut ca teme:
„GÂNDUL Euro Industry Summit – Valorificarea potențialului României”, care a fost găzduită de Parlamentul European, la Bruxelles, a fost onorată de prezența europarlamentarilor Cristophe Grudler, Dan Nica, Jens Geier și Cristian Bușoi, reprezentanți ai instituțiilor europene, reprezentanți ai companiilor multinaționale.
Partenerii „Gândul EURO Industry SUMMIT” – Valorificarea potențialului României de la Parlamentul European, Bruxelles, au fost: GRAMPET Group, LIBERTY Galați, ALRO, Vodafone, Electrica, Hidroelectrica, Alpha Bank.
Citește și: