Groapa de gunoi Mestecăniș și „interesele” lui Gheorghe Flutur, pe filiera Valeriu Stoica. SCANDAL după decizia CJUE: „Bătălia nu s-a terminat, mergem până-n pânzele albe”
O groapă de gunoi „amenajată” în vârful unui munte din județul Suceava a dat naștere unor prelungite controvese legate de mediu, iar scandalul a ajuns până la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Proiectul construcției gropii de gunoi de la Pojorâta, în vârf de munte (Pasul Mestecăniș), a început în 2007 și a beneficiat de fonduri europene în valoare de peste 7 milioane de euro.
Groapa de gunoi de pe Mestecăniş se întinde pe aproape 6 hectare de teren. Un munte transformat, practic, în spațiu de depozitare a deșeurilor, ceea ce i-a nemulțumit și îi nemulțumește pe localnici. Consiliul Județean Suceava a fost reprezentat în acest proces de Casa de Avocatură Stoica & Asociații, iar în întreg scenariul apare numele lui Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava.
Astfel, războiul dintre cetăţenii din Pojorâta și Consiliul Judeţean Suceava a intrat deja într-o nouă „zodie”, cea hotărărilor date de către forurile juridice europene.
Pasul Mestecăniș se află la o altitudine de 1096 metri, în nordul Carpaților Orientali, în zona Bucovina. Administrativ, aparține de Județul Suceava și face legătura între Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc. Totuși, această zonă pitorească din inima Bucovinei a fost aleasă, în anul 2007, pentru construcția unei gropi de gunoi ecologice.
Curtea de Justiţie a UE a declarat că, cel puţin în privinţa gropii de gunoi de acolo, un astfel de proces nu trebuie să fie unul costisitor, aşa cum cerea, ca daune Casa de Avocatură Stoica şi Asociaţii, din partea locuitorilor comunei sucevene.
- Însă ceea ce nu spuneau avocaţii lui Valeriu Stoica – fost ministru al Justiției – era faptul că, mare atenţie!, ei erau plătiţi tocmai cu bani proveniți din bugetul judeţean, adică din banii contribuabililor, respectiv cetățenii din Pojorâta.
- Nu cumva miroase – ca să păstrăm contextul – a „conflict de interese” și a ”reciclare” de bani albi (fără de miros) pentru zile negre?!
- Prin această decizie a CJUE, Consiliul Județean Suceava are „verde” pentru exploatarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniș, groapă de gunoi plasată într-una dintre cele mai frumoase zone ale României.
Pentru a descâlci ițele atât de încurcate ale acestui scandal, Gândul s-a adresat direct unuia dintre liderii cetăţenilor din pasul Mestecăniş, Aristide Maxim Samoilă, activist de mediu – Asociația Bucovina Curată.
„Domnul Gheorghe Flutur, partizanul vehement al acestui proiect integrat de mediu, l-a angajat pe «prietenul său de partid», nimeni altul decât domnul Valeriu Stoica”
În exclusivitate pentru Gândul, Aristide Maxim Samoilă, liderul de facto al contestatarilor gropii de gunoi din Mestecăniş, a comentat pe marginea deciziei CJUE, spunând că „bătălia nu s-a terminat”.
„În perioada când noi am câştigat, de acestea se ocupau comisia juridică a Consiliului Judeţean. Deci, acel aparat juridic era format dintr-un număr de 17 persoane, dintre care 11 erau jurişti, iar din aceştia 4 erau cu drept de reprezentare în instanţă direct. Şi care, bineînţeles, aveau mijloacele legale în a ne contracara.
Dar noi, tot cu mijloace legale, am reuşit a le face faţă. La început au pierdut procesele, până în 2017, mai exact între 2015 – 2018 au tot pierdut procesele cu noi; atunci aparatul acesta juridic nu a mai fost luat în seamă de către CJ şi atunci s-a apelat, în acel an, tocmai la Casa de Avocatură Stoica.
Şi uite cum se făcu că domnul Flutur (n.red. – Gheorghe), administratorul, dar şi partizanul vehement al acestui proiect integrat de mediu, l-a angajat pe “prietenul său de partid” nimeni altul decât domnul Valeriu Stoica. Iar acest lucru s-a făcut pe bani mulţi pentru a-i reprezenta şi a câştiga procesul cu noi…
La început, în 2018, totul a început de la 120.000 de lei noi, dar care a fost suplimentată prin mai multe hotărâri de Consiliu Judeţean; deci uite cum am fost puşi în situaţia irefutabilă ca acesta să fie tocmai împotriva cetăţenilor care au vreo problemă!
Au tot aprobat şi s-a ajuns la o sumă de aproximativ 525.000 de mii lei; iar în prezent suma este şi mai mare. Dacă nu mă înşel, de când au intrat şi cu nişte dosare de pretenţie împotriva noastră, suma a ajuns la vreo 705.000 lei, care e suma actuală.
Din ban public, dar împotriva bietului cetăţean, în fond împotriva a locuitorilor judeţului!”, acuză Aristide Maxim Samoilă, în exclusivitate pentru Gândul.
Aristide Maxim Samoilă
„Orice cetăţean al României poate ataca un act administrativ!”
Întrebat și care este rolul prefectului în întreg scenariul, Aristide Maxim Samoilă a oferit și alte explicații, în exclusivitate.
„Da, lucrurile stau cam aşa: cel care conducea aparatul juridic sau juristul şef al celor din CJ era nimeni altul decât actualul Prefect, domnul Al. Moldovan (n.red. – Gheorghe-Alexandru Moldovan).
Cred că deja are vreo 2 ani de când s-a constatat că acesta merită a fi “promovat”, deşi acesta nu prea câştiga, ci pierdea. Iar asta pentru că ei tot o “trăgeau” pe actul administrativ şi nimic altceva.
Susţineau sus şi tare că orice act administrativ este inatacabil, lucru complet greşit. Iar asta nu o spun eu, ci legea, care spune clar că orice cetăţean al României poate ataca un act administrativ!”, spune Aristide Maxim Samoilă.
Reamintesc că, în data de 13 mai 2021, procurorul ierarhic superior DNA a dispus redeschiderea urmăririi penale după ce a apreciat ca întemeiată plângerea împotriva soluției de clasare pe care am transmis-o către DNA în data de 26 martie 2020. De peste 7 ani încerc să conving instituțiile abilitate, organele de cercetare penală și intanțele de judecată că amplasarea gropii de gunoi în pasul Mestecăniș este o crimă împotriva naturii și oamenilor. Sunt mai bine de 13 ani de când mă lupt alături de comunitatea locală și apropiați împotriva construcției gropii de gunoi în pasul Mestecăniș. Dosarul de la DNA care a ajuns la Tribunalul Suceava are în spate ani de acțiuni dificile în justiție, și peste alte 9 dosare în instanță împotriva autorităților abilitate, locale și județene din Suceava, Iași și Bacău.
Aristide Maxim Samoilă
„Totul a fost făcut fără nici un discernamânt, doar aşa după ureche”
Pentru ca tabloul general să fie cât mai clar, Gândul l-a întrebat pe Aristide Maxim Samoilă:
- Cât de nocivă este groapa aceasta pentru mediul înconjurător?
- Este singura groapă de acest gen din judeţ iniţiată de către Gheorghe Flutur?
Mai mult, al treilea aspect ţine de faptul că actuala groapă de la Mestecăniş nu ar fi altceva decât o „cârdăşie politică PNL-PSD, via PNG”, prin persoana primarului Bogdan Codreanu, iar acesta s-ar afla sub”pulpana” aceluiaşi domn Flutur.
„Da, chiar sunt aspecte pe care simt nevoia a le lua din anul 2008. Noi, locuitorii, am contestat locaţia acelei gropi de gunoi, aşa cum fusese ea aleasă. Totul a fost făcut fără nici un discernamânt, doar aşa după ureche. Deci, atunci, a ajuns a fi primar în comuna Pojorâta domnul Bogdan Codreanu, pe atunci la partidul domnului Becali, defunctul PNG. Iar asta, în dauna fostului primar Raia…
Tot atunci a câştigat, la concurenţă cu candidatul PSD, domnul Gheorghe Flutur. Pe atunci, domnia sa era la PDL. Aşa era atunci. Noi, pe atunci, de ce să vă mint ne-am pus mari speranţe în acesta, deoarece se erija într-un susţinător al comunităţilor de genul nostru. Dar, în mod tacit, pe partea întunecată, acesta a lucrat cu primarul Codreanu la implementarea acestui proiect, cu tot aceea ce ţine.
Gheorghe Flutur, președintele CJ Suceava
Adică aici, în satul nostru, pe păşunea comunală, ca să realizeze acest depozit, într-o zonă total nepotrivită. Şi, când afirm toate acestea, mă refer la toate caracteristicile: geotehnice, climatice. Nu mai vorbesc şi de faptul că terenul pe care aceştia s-au hotărât a-l face nu mai era unul liber, ci unul cu «sarcini», ocupat de asociaţia noastră, «Bucovina Valea Putnei». Eu pe acesta îl văd şi-l notific ca fiind un prim ABUZ împotriva noastră, a locuitorilor. Efectiv nu au ținut cont de opinia colectivităţii de aici”, acuză Aristide Maxim Samoilă.
„Acelaşi domn Flutur a trimis documentaţia, întocmită la modul pe repede înainte”
A sosit și anul 2012, mai spune Aristide Maxim Samoilă, „perioadă până la care domnul Flutur, nimeni altcineva, dimpreună cu domnul Codreanu, au anulat vechile hotărâri ale Consiliului Local, cele din 2007, prin care se dădeau 5 hectare, dar în altă locaţie decât cea actuală, situate mai sus cam cu 1,5 Kilometri”.
„Între timp, CJ-ul domnului Flutur a cerut suplimentarea suprafeţei de teren existente, iar domnul Codreanu s-a executat şi a mai pus încă 4 hectare. Şi uite cum au adus amplasamentul pe locul unde se află acum, pe Drumul European E 58, la doar 40 de metri de drumul auto.
Apoi, între 2012-2016, s-a schimbat conducerea CJ Suceava şi a venit reprezentantul PSD, pe atunci Cătălin Nechifor. Dar până atunci, în 2011, acelaşi domn Flutur a trimis documentaţia, întocmită la modul pe “repede înainte”, cu un studio de fezabilitate care nu fusese aprobat de către Consiliul Judeţean, undeva în decembrie 2010.
Noi am reuşit afla tot ceea ce acuma vă spun abia în 2017… Ori asta spune multe, dacă nu chiar totul, despre cum vedea acelaşi domn Flutur problema transparenţei decizionale, iar în 2019 am intrat în posesia lui. Până atunci, noi nu am avut acces direct la documentele acestea. Aşa se face că, în aprilie 2011, transmite la Comisia Europeană documentaţia, dar fără a face vreo consultare cu populaţia din zonă.
Ca un detaliu să-l numesc “picant” ar fi că o aşa zisă primă consultare a populaţei a fost undeva în 2007… şi care a fost un fiasco clar.
Apoi în 2009, la Suceava, la Consiliul Judeţean, a fost o “consultare publică” în care se chinuiau să ceară acordul cetăţenilor din cele 2 comune arondate: cel de la Moara, dar şi cel de la Pojorâta”, dezvăluie Aristide Maxim Samoilă, în exclusivitate pentru Gândul.
„Sunt de acord cu voi, dar pe de altă parte, nimic nu se mai poate opri”
Numai că astfel de „proiecte” s-au dovedit a fi falimentare, concluzionează Aristide Maxim Samoilă. Sunt depășite moral. adaugî acesta. Acesta își amintește cum, prin 2016, fostul președinte al Consiliului Județean îi dădea, cu ipocrizie, dreptate.
„Păi cum aţi vrea a fi? Sunt nişte proiecte falimentare, pentru că, din punct de vedere etnic, acest tip de gropi de deşeuri… aşa-zis ecologice, de tip pahar, mai ordonate un pic… Ţările dezvoltate sunt ţări care nu mai folosesc astfel de tipuri de depozite pentru deşeuri… Ele au dezvoltat o cu totul altă politică de depozitare şi sortare a deşeurilor.
În perioda 2012 – 2016… Avem de a face cu perioada domnului Nechifor care, cu o mare ipocrizie, a spus ca nu trebuia a fi acolo aşa ceva. Dar ce să vezi, acesta a fost cel care a început şi a continuat lucrările acelui depozit acolo! Deci, nu ai cum să-l poţi a mai crede.
El este “artizanul” direct al celor care atunci lucrau… s-a săpat un munte, de pe un versant la altul. Ciudată amnezie, caracteristică doar politicianului român. Cam 13 hectare de pământ s-au adus din excavaţii… A reuşit ca până în 2015 să cheltuie jumătate din fondurile destinate acestei gropi şi a dus lucrarea până la jumătate.
În 2015 au fost sistate lucrările, iar Curtea de apel Cluj – în ianuarie 2016 – a dat o sentintă definitivă şi executorie, prin care se anula hotarârea Consiliului Local de a ceda terenul Consiliului Judeţean.
Atunci, practic, am câştigat anularea acelei hotărîri. În acelaşi timp, stoparea tuturor lucrărilor… Ei, atunci, conform actelor juridice, domnul Nechifor trebuia să spună «STOP… GATA», dar nu. Acesta a continuat. Iar în luna februarie, profitând şi de vremea de afară, acesta a “mobilizat” forţe numai de el ştiute. Paradoxal sau nu, tot în acea perioadă, comisarul European al României, de atunci, pe fonduri europene, doamna Corina Creţu, a vizitat zona; dar nu a dorit a sta de vorbă şi cu noi… Şi azi, dacă nu mă înşel, sunt colegi la acelaşi partid!
Apoi, înainte de aceasta, prin 2015, luna iunie, am avut o conferinţă mediată de către domnul Dărămuş, la Suceava, iar acelaşi domn Nechifor s-a exprimat aşa, când a venit vorba de groapă: «Sunt de acord cu voi, dar pe de altă parte, nimic nu se mai poate opri». Apoi a urmat perioada 2016-2020, în care a început bătălia din nou”, își amintește Aristide Maxim Samoilă.
„O altă minciună marca Gheorghe Flutur”
În luna august a anului 2016, Gheorghe Fluturu a dat „nas în nas” cu Aristide Maxim Samoilă, deși cei doi se mai întâlniseră și în trecut. Era anul 2009, atunci, și s-au întâlnit la biserică.
„Dar el a dat cu mine, «nas în nas», mai demult, nu doar în 2016. Era undeva prin 2009, atunci când se făcuse strămutarea. Ţin minte că ne-am întâlnit intempestiv la biserică, aci, la noi.
I-am spus de acea problem ivită. Dar m-am ales doar cu promisiuni deşarte. Revenind la perioada 2016 – 2020, în 2016 am făcut o petiţie şi am strâns cam 120 de semnături, în care ne-am exprimat împotriva proiectului.
La o întrunire la Valea Putnei, acelaşi personaj a putut afirma că el nu era atunci când s-au semnat actele acelea… o altă minciună marca Gheorghe Flutur.
Dacă el, în perioada 2008-2012, a semnat toate documentele, atunci de ce vrei a ne mai minţi?! Totul s-a dat şi înregistrat la postul national de televiziune pe programul 2, sub genericul «Dale lui Mitică». (n.red. – ulterior, Gheorghe Flutur a fost invitat la groapa de la Mestecăniș și a venit, cum se spune, „cu alai”).
Da, aceia nu au fost invitaţi, ci au venit cu scopul efectiv de a ne convinge de necesitatea gropii de deşeuri. Iar eu i-am luat pe toţi la rând, în cel mai mic amănunt.
Au plecat, dar au venit din nou, tot cu încercări de a ne convinge. Am schimbat strategia şi le-am spus să-mi demonstreze că acesta poate funcţiona, în condiţii de siguranţă a mediului. Au existat şi nişte discuţii cum că ar fi nişte «şerpi în zonă». Şi am replicat că şi aceştia pot face şi copii şi nepoţi, şi chiar şi aceştia pot avea de suferit de pe urma acestui depozit”, mai spune Aristide Maxim Samoilă, în exclusivitate pentru Gândul.
„Eu nu sunt de vânzare”
O problemă foarte gravă pe care o prezintă Aristide Maxim Samoilă este cea a eforturilor lui Gheorghe Flutur de a-i câștiga „bunăvoința” prin diferite promisiuni.
După momentul conferinței de presă din 2016, organizată la Primăria din Câmpulung Moldovenesc, are loc o dezbatere organizată la Vatra Dornei cu noul prefect de Suceava, ex-jurist-şef la Consiliul Județean. Acolo, Aristide Maxim Samoilă „le-a bătut obrazul”, din cauză că folosesc banii comunităţii tocmai împotriva acesteia.
„Aici a fost o chestie mult mai gravă, pe care eu unul am tratat-o cu o formă de iertare; pe principiul creştin: «Iartă-l, Doamne, că nu ştie ce face-zice».
În şedinţa tehnică care am avut-o cu ei, mi se propusese a-mi da o funcţie ceva… de genul «şef de depozit»; ceva cu un salariu motivant. Şi atunci, le –am zis: «Voi ce poveste îmi spuneţi mie?! Că, doar nu dumneavoastră le veţi zice operatorilor pe cine să angajeze şi pe cine nu… Eu nu sunt de vânzare».
Dezbaterea (n.red. – de la Vatra Dornei) a avut loc în 2022, cu opoziţia noastră continua la gesturile lor. Acea dezbatere a fost una abuzivă, din punctul nostru. A avut loc în plină pandemie de COVID, cu tot ceea ce trebuia a ţine cont – testE şi alte lucruri prin care încercau a obţine o prezenţă redusă.
În primul rând, consultarea trebuia să aibă loc la Pojorâta. A fost pe data de 2 februarie. Cu toate acestea, sala a fost plină, iar sus, pe scenă, erau toate cele 30 şi ceva de persoane, de la judeţ.
Şi, după ce am făcut un istoric, eu am ajuns de a le zice că: «Aţi ajuns în situaţia de a folosi banii publici împotriva noastră. Aţi folosit foarte mulţi bani, o casă de avocatură… împotriva noastră. Cu puţinul nostru, dar şi cu bonitatea celor care ne-au ajutat cu onorarii mici. Am fost câştigători, dar acuma, folosindu-vă de aceşti bani, susţineţi că ne-aţi învins…»
Şi am concluzionat că: «Bătălia nu s-a terminat; mergem până în pânzele albe». Atunci, m-a uimit reacţia fostului vicepreşedinte al CJ Suceava, Seredenciuc, care nu a găsit nimic mai bun de făcut decât a ne ameninţa: «Să vedeţi ce o să urmeze!».
Bineînţeles că am ripostat şi am răspuns: «Ei, dar ce o să urmeze; noi ne-am apărat drepturile şi ni le vom apăra în continuare!»”, dezvăluie Aristide Maxim Samoilă.
„În cazul de faţă, domnul Flutur a cerut «ajutorul»… şi aceia nu l-au putut refuza”
Acest demers către Curtea de justitie era deja în lucru, din dosarul deja în lucru din dosarul 3665, de la Tg Mureş şi care bineînţeles că a stagnat o bucată de timp, „după ce a venit domnul Stoica a-i reprezenta”, mai spune Aristide Maxim Samoilă.
Potrivit acestuia, Valeriu Stoica „a venit la Târgu Mureş sigur pe el şi a plecat „cu coada între picioare”.
Valeriu Stoica
„Cei de acolo i-au spus clar că lucrurile nu se vor opri aici.
În opinia mea acest lucru reiese evident (n.red. – o presupusă „spălare de bani” între Flutur și PNL). În cazul de faţă, domnul Flutur a cerut «ajutorul»… şi aceia nu l-au putut refuza. Că doar…
Nu, nici pe departe (n.red. – mai existau și alte case de avocatură, ar a fost aleasă doar a lui Valeriu Stoica). În primul rând, din punct de vedere legal, doar în cazuri excepţionale poate apărea aşa ceva. Dacă erai un privat mai era cum era, dar tu, instituţie publică cu un aparat numeros şi plătit tot din banii noştri… Cei care, teoretic, cel puţin, «nu ar trebui să fie stăpânii noştrii», ci sunt strict angajaţii noştri, care sunt puşi acolo spre a ne rezolva problemele.
În 2016, în luna iulie, am făcut plângere penală împotriva lor; exact pe procedura pe care ei au pornit-o împotriva noastră. Plângerea a fost instrumentată de către Parchetul de pe lângă Curtea de de apel Suceava şi a fost dusă apoi la DNA. Au primit-o, după care au făcut ancheta lor şi au făcut câteva audieri sumare.
S-a dat această decizie (n.red. – a CJUE) şi urmează ca tribunalul din Tg Mures să-şi dea decizia finală, ţinând cont de această decizie”, a încheiat, în exclusivitate pentru Gândul, Aristide Maxim Samoilă.
Citește și: