Morminte celebre din Cimitirul Père Lachaise din Paris. Ce suveniruri lasă fanii lui Jim MORRISON și cu cine împarte cavoul Edith PIAF

Cu o istorie de peste două secole, Cimitirul Père Lachaise din Paris își datorează popularitatea nu doar celor 70.000 de morminte, ci și faptului că aici își dorm somnul de veci o mulțime de celebrități. Cel mai vizitat cimitir din lume și-a deschis porțile pe 21 mai 1804, în perioada în care Parisul nu mai avea suficiente locuri pentru a-și îngropa morții. Cimitirul a devenit popular abia în 1817, când prefectul din Paris a avut ideea ca aici să fie transferate rămășițele lui Molière și cele ale lui La Fontaine.

• Printre multe alte personalități, la Père Lachaise a fost înhumată și Edith Piaf, care își doarme somnul de veci în același cavou cu  tatăl său, ultimul soț și fiica ei, Marcelle, acesta fiind printre cele mai vizitate monumente funerare din legendarul cimitir.
• Un alt monument funerar care a contribuit semnificativ la reputația internațională a Cimitirului Père Lachaise și la amploarea fenomenului de turism funerar este cel al lui Jim Morrison.
• Asaltat de fanii care își omagiau idolul prin obiceiuri neobișnuite, în 2004, administrația cimitirului a decis să monteze un gard de jur împrejurul cavoului solistului de la The Doors.

Istoria celui mai popular cimitir din lume, Père Lachaise, datează de aproximativ 220 de ani. De-a lungul timpului, în cimitirul din Paris au fost înhumate unele dintre cele mai de seamă personalități ale lumii din diverse domenii. Deși avea o grădină imensă, alei nou construite și arbori proaspăt plantați, cimitirul nu a trezit de la început interesul familiilor bogate. Asta nu doar pentru că era situat în afara orașului, ci și din cauza faptului că se afla și în vecinătatea unui cartier sărăcăcios.

Abia în anul 1817, cimitirul a început să devină popular, iar asta cu ajutorul unei strategii puse la punct de prefectul din Paris. Acesta a avut ideea ca rămășițele lui Molière și cele ale lui La Fontaine să fie transferate în Cimitirul Père Lachaise.

Inițiativa prefectului s-a dovedit a fi una inspirată, pentru că, în 1830, în cimitir erau deja 30.000 de monumente funerare concepute de cei mai apreciați arhitecți ai epocii.

Printre multe alte nume importante, aici a fost înhumată și Edith Piaf, mormântul acesteia fiind printre cele mai vizitate din cimitir.

Edith Piaf, condusă pe ultimul drum de 500.000 de oameni

Pe cavoul negru pe care se regăsesc fotografii înrămate cu artista, dar și o sculptură a lui Isus, este inscripționat ”Familia Gassion-Piaf”, aici dormindu-și somnul de veci nu doar artista, ci și tatăl său, Louis-Alphonse Gassion, fiica sa, Marcelle, care a murit în 1935, și ultimul soț al cântăreței, Théo Sarapo, care era cu 20 de ani mai tânăr decât ea.

Însăși artista, poreclită ”Vrăbiuța”,  i-a găsit pseudonimul de Théo Sarapo, când l-a ajutat să se lanseze în muzică, numele său real fiind Theophanis Lamboukas. Acesta a murit într-un accident de mașină, la 7 ani după dispariția lui Edith Piaf.

Moartea lui Édith Piaf, la doar 47 de ani, a provocat o emoție fără precedent în Franța, în anul 1963. Artista a fost condusă pe ultimul drum de 500.000 de oameni, care au mers în urma convoiului mortuar de la locuința cântăreței până la cimitirul Père-Lachaise. Odată ajunși la locul de înmormântare, aproape 40.000 de persoane au intrat în cimitir pentru a-i aduce un ultim omagiu artistei.

Cântăreața suferea de artrită reumatoidă și lua pastile în exces pentru a putea dormi, iar de câteva ori a fost la un pas de moarte. În urma unui accident de mașină pe care l-a avut în 1957, a rămas cu dureri insuportabile care au aruncat-o și mai mult în patima medicamentelor, dar și a alcoolului.

Întâlnirea cu Théo Sarapo, pe care l-a angajat ca secretarul ei, apoi l-a ajutat să se lanseze în muzică, după care s-a și căsătorit cu el, i-a readus pofta de viață, dar pentru scurt timp. Edith Piaf nu respecta regimul alimentar recomandat de medici, iar excesele de tot felul și-au pus amprenta asupra organismului său: a făcut comă hepatică și a fost operată la ficat.

”Vrăbiuța”, adusă la Paris în secret

Ulterior, s-a îmbolnăvit de pneumonie și s-a refugiat în orașul Grasse, situat pe Coasta de Azur, unde starea i s-a agravat brusc și a fost nevoită să-și anuleze un concert din America. Artista s-a stins din viață pe 10 octombrie 1963, în urma cancerului la ficat.

Impresarul său, Louis Gassier, și soțul ei, Théo, au decis atunci să-i aducă trupul neînsuflețit la Paris, în mare secret. Au găsit o ambulanță și i-au pus chiar o perfuzie falsă, pentru orice eventualitate. În dimineața de 11 octombrie, trupul neînsuflețit al lui Edith Piaf a fost dus la Paris. La sosirea ambulanței, medicul Bernay de Laval a întocmit un certificat de deces fals, pe care a scris ca dată a morții artistei 11 octombrie 1963. Abia când toate formalitățile au fost gata, vestea tristă a morții ei a fost transmisă către agenția AFP:

Edith Piaf a murit în patul său, la domiciliul din bulevardul Lannes, unde a sosit ieri după-amiază”, a fost comunicatul transmis publicității.

Una dintre ultimele dorințe ale lui Edith Piaf a fost aceea de a cânta până la moarte, iar o alta, de a muri la Paris, însă niciuna dintre ele nu i s-a împlinit.

Mormântul lui Jim Morrison, împrejmuit de un gard

Mormântul legendarului Jim Morrison, cofondatorul trupei The Doors, a contribuit semnificativ la reputația internațională a Cimitirului Père Lachaise și la amploarea fenomenului de turism funerar. În primăvara anului 1971, Morrison decide să se stabilească la Paris, împreună cu partenera sa de viață, Pamela Courson.

Pe 3 iulie, în același an, este găsit mort în cada din locuința sa, situată în centrul Parisului, în condiții care nu au fost elucidate în întregime nici în ziua de azi.

Jim Morrison a fost înhumat în Cimitirul Père Lachaise, în prezența a doar cinci persoane, printre care s-au numărat partenera sa de viață, Pamela Courson, și cineasta Agnès Varda.

Bustul original de pe mormântul solistului a dispărut de mult timp. De atunci, mormântul este marcat doar de un simplu bloc de granit. Pe piatra funerară comandată în 1981 de tatăl lui Jim Morrison, ofițer în marină, care era în relații reci cu fiul său, se poate citi un text în greacă, „KATA TON DAIMONA EAYTOY”, care se traduce prin ”Fidel propriului său demon”.

Prin moartea sa prematură, Jim Morrison a intrat în așa-numitul ”Club 27”, care grupează legende din lumea muzicii care au pierit la aceeași vârstă, respectiv 27 de ani, ca Janis Joplin, Jimi Hendrix, Kurt Cobain și Amy Winehouse.

Admiratorii lipeau gumă de mestecat pe copacul de lângă mormânt

Mormântul lui Morrison a fost dintotdeauna un adevărat loc de pelerinaj și este și astăzi unul dintre cele mai vizitate din Cimitirul Père Lachaise.

Pentru a-și saluta idolul care se revolta contra societății represive, admiratorii săi obișnuiau să lase la mormântul lui țigări, sticle de bere și de whisky, prezervative și lenjerie intimă, care ajungeau și pe mormintele învecinate. În plus, aceștia executau și multe desene graffiti, care trebuiau curăţate anual. Cel mai ciudat obicei al fanilor săi era însă acela de a lipi gumă de mestecat pe copacul din fața mormântului.

În 2004, după ce monumentul funerar a fost degradat în urma numeroaselor acțiuni ale admiratorilor săi, administrația cimitirului a decis să monteze un gard de jur împrejurul cavoului.

CITEȘTE ȘI:

FOTO EXCLUSIV | Pantheonul Bellu. Tezaurul României, obiectiv turistic, academie de artă, istorie, litere, ştiințe politice sau sociologie în aer liber și la picioarele oricărui trecător

Ce persoane publice din România și-au făcut morminte din timpul vieții. „Sunt un om gospodar. Să n-aibă grijă copiii când n-o să mai fiu”