Gândul prezintă, în exclusivitate, DOVEZI ZDROBITOARE care demonstrează că Nicușor Dan, actualul primar general al Capitalei, a dus o luptă acerbă și permanentă împotriva proiectului minier „Roșia Montană”, scopul său final, bine ascuns în spatele declarațiilor publice persuasive, fiind nu numai blocarea acestui proiect important, dar și crearea Uniunii Salvați România (USR). Suplimentar, Nicușor Dan a urmărit, asiduu, captarea atenției publice, metamorfozarea sa într-un adevărat „simbol” și trasarea unei linii directoare care avea la capăt, ca punct de destinație, accederea în Parlamentul României, într-o primă fază, iar apoi „confiscarea” funcției de primar general al Capitalei.
Tribunalul arbitral din Washington – Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile Bancii Mondiale (ICSID) – va da, vineri, 8 martie 2024, verdictul în mega-procesul „Roșia Montană”, după ce procedura de arbitraj a fost inițiată de Gabriel Resources – în baza tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, după ce compania s-a considerat prejudiciată de statul român prin refuzul de a autoriza proiectul minier – în data de 21 iulie 2015.
România ar putea fi obligată, astfel, să plătească daune de miliarde de dolari, iar pe o listă lungă a vinovaților pentru această situație dezastruoasă se află și Nicușor Dan.
Implicarea lui Nicușor Dan în blocarea proiectului Roșia Montană a început încă din anul 2011 și a continuat până cel puțin în anul 2016, anul fondării oficiale a mișcării Uniți Salvăm România.
De la bun început, Nicușor Dan a încercat să explice că implicarea lui nu este una destinată strict blocării proiectului minier, ci este parte dintr-o strategie mai amplă de coagulare a unei rețele mai mari.
Implicarea lui Nicușor Dan în blocarea proiectului Roșia Montană, ca și implicarea în protestele de la Pungești și blocarea Chevron, a fost mai degrabă un simbol destinat creării unei anumite imagini și construirii, treptate, a unui renume care să îi permită, apoi, crearea unui partid politic cu șanse de a intra în Parlament și chiar de a conduce România.
În subsidiar, Nicusor Dan a urmărit și obținerea unui renume personal, care i-a servit în accederea în funcția de deputat în Parlamentul României și apoi de primar general al Bucurestiului.
Totuși, trebuie menționat că Nicușor Dan nu a acționat singur în acest scenariu. A mobilizat în jurul lui diverse persoane și entități cu interese comune, care au acționat în paralel cu Nicușor. Acest lucru s-a întâmplat, pe de o parte, pentru a acționa pe mai multe planuri, iar pe de altă parte pentru a da impresia unei comunități multmai mari decât era ea de fapt.
Gândul prezintă și numele celor – persoane / entități – au fost în „tabăra” lui Nicușor Dan în acest război pe care l-a declarat proiectului „Roșia Montană”:
Gândul prezintă, în exclusivitate, o cronologie devastatoare pentru Nicușor Dan, informațiile prezentate demonstrând, fără echivoc, o implicare activă a actualului primar general al Capitalei, o luptă dusă cu o perseverență demnă de o cauză mai bună.
Nicușor Dan, prin Asociația Salvați Bucurestiul – al cărui președinte și fondator este – s-a implicat în mai multe litigii contra proiectului Roșia Montană, respectiv:
În luna iunie a anului 2012, Nicușor Dan a candidat la Primăria Municipiului București, unde s-a clasat pe locul 4, cu 8.5% din voturi. Nu a reușit să obțină nici mandat de Consilier General.
Pentru a-și creste notorietatea în vederea alegerilor din anii următori, începând cu vara anului 2012, Nicușor Dan s-a implicat activ în numeroase evenimente și proteste destinate blocării proiectului Roșia Montană și proiectelor de exploatare a gazelor de șist, ale Chevron, de la Pungești.
Unul din primele evenimente în acest sens a fost organizat în perioada 16-19 august 2012, la Roșia Montană, în timpul festivalului Fan Fest. Încă de atunci, Nicușor Dan a precizat că scopul implicării lui nu se restrânge la Roșia Montană, ci este „un proiect mult mai complex, interesant pentru oricine este interesat de implicarea în viața publică, indiferent de opinia în problema Roșia Montană” prefațând, practic, formarea mișcării Uniți Salvăm și a partidului politic Uniunea Salvați România.
Ulterior, imaginile postate de organizatorii FanFest îl înfățișează pe Nicusor Dan în mijlocul participanților.
Anul 2013 a fost unul de maximă implicare a lui Nicușor Dan în protestele contra proiectelor Roșia Montană, Certej și Pungești.
Încă de la început a fost evidentă apropierea sa față de diverse ONG uri, cum ar fi Fundația Soros. Fundația Soros era, la acel moment, unul din principalii opozanți ai proiectului Roșia Montană.
În acest context, după cum se poate observa mai jos, Nicușor Dan a organizat o conferință de presă chiar la sediul Fundației Soros. Practic, actualul primar general al Capitalei a acționat ca o unealtă a lui Soros, cel care dorea să pună mâna pe Roșia Montană și nu a reușit. De altfel, tot ceea ce se întâmplă acum în lume este și o dovadă că a sosit sfârșitul Fundației Soros, care, de zeci de ani, a încercat să își impună controlul la nivel mondial.
Nicușor Dan, iată, a reușit – pentru Fundația Soros – să distrugă proiectul minier de la Roșia Montană, iar statul român riscă să plătească despăgubiri uriașe, de miliarde de dolari.
În 2010, Gabriel Petrescu, Directorul Fundației Soros, a descris scopul Fundației că fiind „o organizație care susține persoanele care se opun proiectului minier Roșia Montană”.
Până în luna august a anului 2013, majoritatea pozițiilor publice ale lui Nicușor Dan erau legate de proiecte în București și de protejare a monumentelor istorice din Capitală.
Dar, începând cu luna august a anului 2013, recunoscând potențialul de expunere publică și mediatică, Nicușor Dan s-a implicat activ în organizarea protestelor contra proiectelor Roșia Montană și de exploatare a gazelor de șist.
Începând cu luna septembrie a anului 2013, majoritatea pozițiilor publice ale lui Nicușor Dan exprimate zilnic sau chiar de câteva ori pe zi, se referă la proiectele Roșia Montană și/sau Pungești.
Tot în luna septembrie a anului 2013, Nicusor Dan vorbește în numele Alburnus Maior și a altor ONG-uri care protestau impotriva Roșiei Montane, făcând apel la neparticiparea la consultările publice.
Implicarea lui Nicușor Dan în protestele Roșia Montană a continuat și în octombrie – decembrie 2013, împreună cu promovarea de acțiuni de gherilă / intimidare a politicienilor și oficialilor statului român.
De asemenea, au continuat și acțiunile legate de blocarea proiectelor Chevron și acțiunile în instanță împotriva proiectului de la Certej.
Implicarea lui Nicușor Dan a continuat în anul 2014, într o măsură mai redusă, având în vedere că proiectul Roșia Montană a fost definitiv blocat la finalul anului 2013.
Toate aceste informații punctuale prezentate, cronologic, de Gândul, arată că scopul implicarii lui Nicușor Dan in protestele Roșia Montană a fost expunerea mediatică mare, pentru a ajuta la formarea USR.
Nicușor Dan a explicat, în mai multe ocazii, că preferă să se focalizeze pe un singur subiect, Roșia Montană, deși mai sunt și altele importante în societate.
Scopul final, așa cum a reieșit din postările lui Nicușor Dan, actualul primar general al Capitalei care „vânează” un al doilea mandat la PMB, este acela de „a avea un cuvânt de spus”, în general, în toate subiectele, acest lucru fiind încă o indicație asupra mișcării politice care urma să se formeze în 2015-2016.
Citește și:
Bucureștenii primesc apă caldă cu țârâita, Nicușor Dan trăiește într-o „TERMOFICARE PARALELĂ”
Nicușor Dan preferă dușurile calde, nu reci, și a scăpat ”porumbelul” la TV: ”Spune-i că-l bag în…”