După Revoluția din 1989, în România a fost abolită pedeapsa cu moartea. În anul 1993, judecătorii de la Tribunalul București l-au condamnat pe Remus Tudor la închisoare pe viață, după ce a ucis cu un cuțit o colegă de serviciu. A stat însă închis 20 de ani, până în 2012, când a fost eliberat condiționat. Libertatea s-a dovedit a fi o piatră de încercare mult prea grea pentru el.
Atunci când a fost eliberat condiționat, judecătorii au ținut cont de conduita „ireproșabilă” din penitenciar a lui Remus Tudor, astfel încât i-au acordat șansa unui nou început.
În 13 septembrie 2019, tânăra, care avea atunci 17 ani, a depus o plângere la poliție împotriva lui Remus Tudor, care a ajuns să fie arestat în 21 ianuarie 2020. Acuzat inițial de viol, Remus Tudor a fost în final trimis în judecată și condamnat la 2 ani de închisoare pentru șantaj.
Declanșarea urmăririi penale împotriva lui Remus Tudor – septembrie 2019
Judecătorul a revocat eliberarea condiționată din 2012 și a decis ca bărbatul să execute pedeapsa la închisoare pe viață, decizie care a devenit definitivă în 11 martie 2021, prin sentința dată de Curtea de Apel București (CAB).
Gândul prezintă informații de ultimă oră despre o nouă cerere de eliberare condiționată pe care a făcut-o criminalul Remus Tudor, dar și decizia definitivă a judecătorilor de la Tribunalul București din luna ianuarie a acestui an.
Remus Tudor, zis și „Pictoru” – pentru că în penitenciar și-a descoperit pasiunea pentru pictură -, a ieșit din penitenciar, condiționat, în anul 2012, a petrecut câțiva ani în libertate, iar în luna mai a anului 2019 a cunoscut, într-un mall din București, o tânără de 17 ani.
Două zile mai târziu, Remus Tudor s-a întâlnit cu fata la o terasă, iar apoi a convins-o să meargă în apartamentul lui din Drumul Taberei. Potrivit celor declarate la Poliție, fata a întreținut relații sexuale cu Remus Tudor. Relația a continuat până în luna iulie, atunci când fata l-a anunțat pe Remus Tudor că nu dorește continuarea relației.
Din acest moment, potrivit informațiilor obținute de anchetatori, Remus Tudor a început să pună „presiune” și să o amenințe prin mesaje WhatsApp.
„Până la 18:00, ora României, atât aștept, îi iau pe toți, chiar pe toți, lovesc în plin, tac-to, mă-ta, frac-tu, bunică-ta. Apoi rudele urmează”, „Păpușică, eu cred că tu ți-o cauți urât de tot, am spus să răspunzi niște minute că vreau să îți comunic ceva, câteva minute”, „Fără milă am să te distrug, fără milă” – sunt câteva dintre mesajele pe care anchetatorii le-au descoperit, la percheziția informatică, în telefonul lui Remus Tudor.
Plângerea tinerei șantajate de Remus Tudor
În martie 2024, Remus Tudor – care se află încarcerat la Penitenciarul de Maximă Siguranță Giurgiu – a făcut o nouă cerere de eliberare condiționată, dar o instanță de la Judecătoria Giurgiu, după ce a analizat argumentele invocate de deținut, a respins-o.
La acel moment, Remus Tudor era considerat în continuare un deținut periculos, ținut sub pază strică, în același regim de executare ”închis” în care era din momentul reîncarcerării din 2021.
„Respinge, ca fiind neîntemeiată, cererea de liberare condiţionată formulată de petentul-condamnat Tudor Remus.
Fixează termen de reiterare a cererii de liberare condiţionată la data la care se va dispune în mod definitiv executarea pedepsei în regim semideschis, dar nu mai târziu de un an de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri”, a decis un magistrat de la Judecătoria Giurgiu, în 13 noiembrie 2024.
Deținutul Remus Tudor a fost obligat și la plata a 500 de lei cheltuieli judiciare. Decizia Judecătoriei Giurgiu nu a fost, însă, definitivă.
”Pictoru” s-a grăbit cu cererea de eliberare condiționată, în condițiile în care el nu obținuse de la Penitenciarul Giurgiu schimbarea regimului de executare a pedepsei din ”închis” în ”semideschis”, practic o condiție care deschide drumul spre o posibilă punere în libertate, prin decizia instanței.
Acesta a fost, de altfel, și „detaliul” pe care deținutul l-a ”scăpat” din vedere atunci când a făcut cererea de eliberare condiționată. Prin decizia instanței Judecătoriei Giurgiu i s-a transmis clar deținutului Remus Tudor că trebuie să treacă la executarea pedepsei în regim ”semideschis” înainte de a face o nouă cerere de eliberare condiționată.
„Regimul închis constă în asigurarea unor măsuri de pază, escortare, însoţire şi supraveghere care să permită deţinuţilor să desfăşoare, în grupuri, activităţi lucrative, educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, moral-religioase, instruire şcolară şi formare profesională, pentru a da posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate”, se arată în art. 64 din Hotărârea nr. 157/2016 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Pentru ca o cerere de eliberare condiționată să fie viabilă, deținutul care o solicită trebuie să își desfășoarea pedeapsa cel puțin în regim semideschis.
„Regimul semideschis conferă deţinuţilor posibilitatea de a se deplasa neînsoţiţi în zone din interiorul locului de deţinere pe traseele stabilite de către administraţia penitenciarului şi de a-şi organiza timpul liber avut la dispoziţie, sub supraveghere, cu respectarea programului stabilit de administraţie”, potrivit art. 73 din Hotărârea nr. 157/2016.
Deși, după decizia Judecătoriei Giurgiu, regimul de executare a pedepsei nu a fost schimbat, Remus Tudor și-a continuat acțiunea în instanță și a contestat decizia la Tribunalul Giurgiu.
Judecătorii de la această instanță nu au făcut însă altceva decât să constate că cererea lui Remus Tudor de eliberare condiționată la acest moment este ”nefondată”.
„Respinge, ca nefondată, contestația formulată de petentul condamnat Tudor Remus, deţinut în Penitenciarul Giurgiu, împotriva sentinței penale nr. 2396 din data de 13.11.2024, pronunţată de Judecătoria Giurgiu în dosarul nr. 4779/236/2024.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p., obligă petentul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 360 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei. Definitivă”, au decis magistrații de la Tribunalul Giurgiu.
Remus Tudor a încercat, în 2021, să își demonstreze nevinovăția, a susținut că nu ar fi șantajat-o pe fata de 16 ani și că, de altfel, infracțiunea de care a fost acuzat nici nu ar fi existat.
Magistrații au fost de o cu totul altă părere. L-au condamnat atunci pe Remus Tudor la doi ani de închisoare pentru șantaj, iar judecătorul a revocat eliberarea din 2012.
”Am fost condamnat la doi ani, pentru șantaj, infracțiunea constând în faptul că «am determinat-o să-mi răspundă la telefon sau să mă sune, să comunice cu mine». De altfel, chiar ea recunoaște în declarație că tatăl ei îi luase telefonul pe data de 10 septembrie 2019 și nu știa ce mesaje a primit de la mine pe 12 și 13 septembrie 2019. Astfel, judecătorul a revocat liberarea mea din anul 2012 și a hotărât să execut pedeapsa pe viață, deși chiar el ceruse Tribunalului Brăila – instanța de executare, să i se comunice situația mea juridică și nu a ținut cont de faptul că Tribunalul Brăila – Biroul Executări Penale a comunicat, de mai multe ori, că restul de pedeapsă de executat, urmare liberării din 2012, este de ZERO ZILE”, susținea deținutul Remus Tudor.
Remus Tudor se consideră nedreptățit și condamnat pe viață pentru a doua oară, prin ”încălcarea unui mandat de executare în care se menționează, clar, că am executat pedeapsa pe viață și cu încălcarea articolului 4 din Protocolul 7 CEDO”. (alte informații AICI)
CITEȘTE ȘI: