Radiografia cazului „Sfântul PANTELIMON”, cu psihiatrul Gabriel Diaconu: „Povestea cu IML este un TERTIP, o chichiță care să le acrediteze referatul”
This browser does not support the video element.
În urma scandalului de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, a anchetei care a dus la arestarea preventivă a medicilor ATI Maria Miron și Mirela Păiuș, eliberate recent în urma deciziei definitive a Curții de Apel București, mulți dintre colegii acestora au început să facă, așa cum afirmă psihiatrul Gabriel Diaconu, într-un interviu la Gândul Exclusiv, un pas înapoi. Unii și-au luat concediu, alții au refuzat funcția de director medical, cu greu s-a găsit un medic ATI de la acest spital să preia funcția de șef de secție după ce dr. Florina Pompilian și-a dat demisia ca urmare a imensei presiuni media și a comentariilor publice pe acest caz.
Potrivit datelor existente la Ministerul Sănătății, din 2020 – primul an de pandemie – până în 2021 au plecat din țară 2.173 de medici. Chiar dacă au salarii mari de câțiva ani, totuși, medicii – mai ales cei tineri – preferă să plece și acum, motivațiile fiind altele decât situația financiară. La ce va duce acest scandal legat de acuzarea medicilor de la Spitalul Clinic de Urgență ”Sfântul Pantelimon”? Cât de grave vor fi rănile sistemului sanitar și cine le va trata?
“Sunt medici care refuză să ocupe posturi de terapie intensivă în țară”
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu explică ce fel de “afecțiuni” imediate va avea sistemul medical din România în urma acestei anchete și de ce impactul punerii celor două doctorițe ATI sub una dintre cele mai grave acuzații – omor calificat – este foarte puternic și a alimentat temerea că medicii pot fi oricând încătușați pentru deciziile pe care le iau în tratarea pacienților din spitale.
“Sunt medici care refuză să ocupe posturi de terapie intensivă în țară. Sunt secții care nu pot să funcționeze pentru că nu se angajează nimeni. Asta pentru că medicii se simt lăsați de izbeliște, în derivă, în spitalele județene, în spitale orășenești. Ce arătăm noi, România? Ce le arătăm medicilor de terapie, reanimare, anesteziștilor ș.a.m.d.? Că sunt piele de prepuț, scuze pentru obscenitate, că reprezintă mai puțin decât salahorul ăla care îți ia gunoiul de pe stradă, în momentul în care tu ai făcut ani de școală, în momentul în care știi că practici o meserie de risc, în momentul în care știi că o să ai mortalitate mare, n-o să ai buchete de flori la aniversări, cum se întâmplă cu unele tovarășe din medicină. O să ai sânge, fluide corporale, resuscitări, bolnav cadaveric, rupturi de organe și toate nebuniile. Știi că te duci într-un orășel în care ești la doi pași distanță de procuror și de cătușe. Zici: «Știi ce, sărut mâna, nu, mulțumesc!» Mă duc în orășelul ăla din sudul Franței sau mă duc în landul ăla mititel de nu a auzit dracul de el, în Germania. Îmi fac frumușel meseria, pentru că acolo există lege, nu care îmi dă mie impunitate ca doctor.
Nu ne trebuie impunitate, ci garanții. Garanții că n-o să mă scalpeze ăștia și n-o să mă ia de brăcinar toți costeii. Și să mă întrebe pe mine: «Dar de ce ai scăzut noradrenalina, dar ce căuta prospectul ăla la tine?» Băi, știi care e treaba? Și dacă-ți explic, tot nu pricepi. Ar trebui să-i explic procurorului și procurorul ar trebui să aibă benevolență, cu legistul lângă el, și să nu mă ia de criminal. Pentru că, vezi tu, asta e o chestie care mă enervează, prin ce au făcut procurorii, ți-am zis mai devreme, că au îngreunat procesul și accesul la un proces echitabil.
Dar mai e un lucru pe care l-au făcut. În primul și în primul rând au negat dreptul la apărare al celor două persoane arestate, pentru că au judecat fapta in rem. Nu le-au informat că sunt, le-au pus mandate de ascultare vreme de niște luni. Asta înseamnă că au plecat ei pe high ground. De ce? Pleacă de la realitatea că te uiți la un malpraxis medical. Foarte bine. Au uitat să treacă în foaie, am înțeles. Au uitat la un moment dat să comunice corect cu alții. Ia-o pe neglijență. Uneori, neglijența duce la moartea prematură a unor persoane.
Avem cazuri de malpraxis în care într-adevăr greșeala medicală sau eroarea medicală, că nu sunt același lucru, au dus, din păcate, la exit. Dacă tu, ca procuror, ieși și zici: «Băi, Vasile este acuzat de malpraxis, lui Vasile i-a murit un pacient în îngrijire și vrem să discutăm posibilitatea că se face vinovat de un malpraxis». Bun, dar tu ce faci? Tu pleci de la început, plecând de la un denunț, că asta este o practică, vezi Doamne, cu sânge rece, cu precumpănire, da, cu organizare de asta tip Dexter, seriale Netflix, luni înainte ș.a.m.d. și după care pici în paradoxul…
Judeci pe in rem, nu le legi pe astea dacă erau așa pericol public, le asculți. Două luni, bă băiatule, timp în care femeile alea au văzut pacienți, au tratat pacienți zi și noapte, au salvat pacienți, ăsta e adevărul. Și după care ieși în fața României și scuipi la propriu în curcubeu. Ani de practică, ani de trudă, ani de grijă”, a spus Gabriel Diaconu.
„Aveau palmares, erau cunoscute de SRATI. Nu și-au luat examenele pe bărbi, erau mândrețea pepinierei de Terapie Intensivă”
În urma punerii sub acuzare, doctorițele Maria Miron și Mirela Păiuș, de la Secția ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon”, au intrat în concediu fără plată. După ce au fost eliberate din arest, cele două doctorițe au făcut cereri pentru concediu de odihnă. Nu au revenit în spital, deși judecătorii de la Curtea de Ape București nu a dat nicio măsură restrictivă, mai ales că multe voci comentau că acestea vor reveni la muncă și vor continua “să omoare oameni “.
Totuși, prea puțini cunosc adevărata activitate a celor două doctorițe care vor avea un lung drum de parcurs pentru a se apăra de acuzațiile aduse. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a dat detalii legate de munca lor și a explicat de ce România e văduvită, de ani buni, de cadre medicale cu pregătire profesională solidă, iar tinerii absolvenți au plecat în străinătate.
”O doctoriță are 32 de ani, o doctoriță are 37 de ani. Da, eu fac 45. Media doctorilor din terapie intensivă în România este trecută de 50, că de asta mă apucă într-un fel sau altul. Păi, o fată are 33, o fată are 37. 33 în condițiile în care noi știm – ăștia care am făcut medicina – că tu, ca să ajungi specialist, de la 18 la 30 de ani, tu nu exiști. Ele erau scoase de pe banda de adunare medicală, una de trei ani și una de șapte ani.
Ba mai mult decât atât – deși n-ar trebui să facă nicio diferență, dar o să spun -, fetele astea aveau palmares, aveau palmares medical. Fetele astea erau cunoscute în SRATI (Societatea Română de Anestezie-Terapie Intensivă – n.r.), erau cunoscute pentru faptul că și-au luat examen european, erau cunoscute pentru faptul că au contribuit la lucrări științifice, nu și-au luat examenele pe bărbi. Nu erau nepoatele nu știu cărui fost general de securitate și erau, dacă vrei, mândrețea pepinierei de Terapie Intensivă. Întreabă-l pe Bubenek, pe Săndesc, pe Orban, care e tot ATI-ist. Nu prea vin oameni tineri din urmă și, bucuria noastră, ca atunci când faci copii la bătrânețe, ești un pic mai protectiv cu ei.
Comunitatea noastră de doctori e un pic mai protectivă cu tinerii, pentru că în egală măsură ne-am și bătut joc de mulți alții. Generație după generație, doctori tineri au plecat. Abia au terminat rezidențiatele, și-au depus dosarul pentru certificat de conformitate și zbâr în Franța, Germania, Anglia. Spitale dezgolite, medici care nu au cui să-și vândă practicile în provincie, reumatologi care se uită stânga-dreapta pentru că au drag de pacientii lor. Și mie îmi scriu de o săptămână, am zeci, dacă nu sute de mesaje. Medici, majoritatea sunt mai în vârstă decât mine, adică eu am fost tânăr odată pentru ei, și sunt absolut năuci. Absolut năuci. Sunt oameni care au slujit România asta medicală, unii între ei 30 de ani, 40 de ani. Sunt oameni care erau doctori la Revoluție”, a adăugat Gabriel Diaconu.
Despre „autismul profesional al Justiției” și opinia expertă a INML
Societatea Română de Anestezie-Terapie Intensivă (SRATI) a explicat de ce este imposibil să se vorbească despre omor în cazul anchetat de procurori la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, iar somități din lumea medicală au detaliat, procedural, cum se folosește noradrenalina și care sunt situațiile în care doctorul decide scăderea acestei substanțe.
Întrebat cum este posibil să se fi ajuns la aceste încadrări juridice în cazul doctorițelor acuzate de procurori că instituiseră “o practică în spital de a ucide pacienți prin scăderea dozei de noradrenalină” ca să elibereze mai repede paturi de la ATI și “să facă pe placul conducerii” (n.r.- cum reiese din declarația unei asistente), psihiatrul Gabriel Diaconu a pus în discuție, la Gândul Exclusiv, “autismul profesional al justiției”, dar și opinia expertă a Institutului Național de Medicină Legală, care a apreciat că există o legătură cauzală între faptă și decesul pacientului pentru care Maria Miron și Mirela Păiuș au fost acuzate de omor calificat.
Nu cred că e corect democratic să contești (n.r. – posibilitatea existenței faptei), dar ceea ce dispută este autismul ăsta profesional și asta disput și eu, autismul profesional al justiției. Faptul că are «ochelari de cal». Faptul că, la sfârșitul zilei, și-a folosit, între ghilimele, magia ilustră și chichițele, și tertipurile, inclusiv tertipul cu IML. Povestea cu IML este un tertip, este o chichiță care să le acrediteze referatul, ca judecătorul pe literă să zică: «Băi, n-am nimic de comentat, ați respectat procedura».
IML a dat un răspuns expertizat. O expertiză poate să fie făcută pe acte, pe hârtii. Sigur, dar, la fel de bine, dacă te întreabă procuratura: «Are ochi albaștri», tu dai un răspuns de expert: «Da, avea ochii albaștri». Da, dar nu este tot una cu expertiza.
Sunt sigur că apărarea va eviscera aprecierea, o va eviscera până la punctul la care … Hai să ne înțelegem, inclusiv medicul legist nu trăiește sub impunitate. E o chestie iarăși despre care am scris. Asimetria în România, de sorginte sovietică vizavi de părerea sa, opinia expertală, că la noi vine comisia de experți. Da, INML-ul cu expertiza medico-legală și cu litera de lege. Dar tot ce are dreptul partea, adică adversarul în proces, este un expert parte?! Știi cam cum se duce oaia la discuția cu lupii? Bine, acum sunt un pic în caricatură, dar ca să înțeleagă omul, e ca și cum s-ar duce oaia la o conversație cu lupii despre ce mâncăm diseară, nu? Evident, legiștii nu sunt lupi și ai putea să spui: «Băi, expertul parte este și el legist». Uite unde intervine buba! Expertul parte este angajat al aceluiași institut, nu este independent. Aici e buba, da, aici este buba.
Îți dau un exemplu, unde a fost buba asta cea mai vizibilă. Eu am fost implicat în moartea Aurei Ion, la nivelul consilierii familiei. N-am fost implicat direct în moarte, ca să fie clar, după incidentul din Apuseni, dar am consiliat familia. În moartea Aurei Ion, s-a exprimat public, s-a antepronunțat Vladimir Beliș, care, din punctul meu de vedere, a făcut o mare gogomănie, anticipând de fapt și de drept expertiza medico-legală, apropo de cauza morții Aurei Ion, lucru care iarăși e o parte foarte tristă în istoria României. Dar prima mare dificultate pe care a avut-o familie Aurei a fost să găsească un expert care să intervină în dosarul penal privind moartea suspectă a Aurei Ion. De ce niciunul dintre oamenii din INML n-a vrut? N-au vrut pentru că se pronunțase Vladimir Beliș (n.r.- fostul director al INML și profesor de medicină legală). Acum, de asta zic că vor eviscera avocații apărării opinia asta expertală”, a afirma Gabriel Diaconu.
„Tinerii ATI-iști o să se ducă oriunde, numai în România nu. O să rămânem cu o pătură care e deja obosită”
Concluzia psihiatrului Gabriel Diaconu, fin cunoscător al lumii medicale, este că, după acest scandal și pe parcursul derulării acestui dosar privind morții de la Spitalul ”Sfântul Pantelimon”, ar putea urma un nou exod al medicilor.
Uite ce se va întâmpla, din punctul meu de vedere, oamenii înțelepți din ATI, unii dintre ei, se vor retrage în privat, s să-și simplifice viața. Drept urmare, n-o să mai avem leadership și mentorat în anumite lucruri unde avem nevoie și medicii la început de drum, tinerii ATI-iști o să se ducă oriunde, numai în România nu. O să rămânem cu o pătură care e deja obosită. Eu știu cifrele de pe studiu făcut de Colegiul Medicilor pe pandemia de COVID și știu cât de psihologic obosiți, erodați, consumați sunt ATI-iștii și periodic, ca în Sala Cazanelor, o să mai fie câte o victimă tăcută, pentru că nu e ca și cum când moare un ATI-ist…
Și, apropo, în pandemia de COVID am avut cea mai mare mortalitate de ATI-iști. Au avut mortalitate de 25 de ori mai mare decât în populația generală și astăzi îi luăm cu pietre. O să rămână niște oameni care, când o să expire, nu o să-i mai întrebe de sănătate decât ceilalți. O să aducem ca la curierat ATI-iști, la un moment dat, fără nicio ofensă, din țări unde putem să-i cumpărăm mai ieftin decât am băgat noi bani în ai noștri, dar i-am pierdut după aia pentru Occident”, a avertizat Gabriel Diaconu.
“Noi nu suntem dușmani naturali, justiția și medicina, medicina și legea. Noi suntem frați. Acum vedem un război fratricid!”
Până la finalizarea anchetei procurorilor, mai e cale lungă. Și mai lungă va deveni dacă cei doi medici și asistenta pusă sub acuzare pentru mărturie mincinoasă – întrucât procurorii consideră că “nu a spus tot ce știe” – vor fi trimise în judecată. Până atunci, medicul Gabriel Diaconu, fostul consilier onorific al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, care a demisionat recent din funcție, consideră că nu este Justiție, dar va fi în ziua verdictului final.
„Adevărul juridic, în mod obligatoriu, va fi pronunțat. Doamne ferește să fie un trio, Doamne ferește! Va trebui ca, în ziua în care justiția se pronunță, oamenii să plângă. Nu se bate din palme, că nu e aterizare de avion.
Admițând că femeile astea două au încălcat nu doar etica profesională, dar și că, la sfârșitul probatoriului, dincolo de o îndoială rezonabilă și cu toată apărarea legală, etică, un judecător va pronunța o sentință senin, eu am să plâng. O să fie justiție. Până în ziua respectivă nu e justiție. Până în ziua respectivă, e o crimă de intenție și împotriva lor. Este împotriva lor! N-ar trebui să faci asta nimănui. N-ar trebui să faci asta unui om ca ultimul dușman. De ce? Tu îți imaginezi? Pentru că falsifici justiția. Oamenii care dau în mine, dau în tine, dau în fabrici și uzine…
Pe mine nu mă pot lovi pentru că sunt oameni care, în timp ce mă lovesc pe mine, își bat joc de justiție. Tu-ți dai seama? Își bat joc de procesul judiciar, trivializează procesul judiciar. Eu am respect, ca și tine, de altfel, pentru actul de justiție. Și oamenii care aplică legea, și oamenii care aplică mai mult, mai puțin manualul de medicină sunt de aceeași parte, a umanității.
Noi nu suntem dușmani naturali, justiția și medicina, medicina și legea. Noi suntem frați, suntem gemeni într-o formă sau alta. Or, acum vedem un război fratricid, până la urmă, dintr-un anumit unghi, dintr-o anumită optică. Standardele trebuie să fie impecabile, ireproșabile, altfel vor suferi tot pacienții care vor rămâne fără medici în România. Exact ăsta este adevărul, gol-goluț și definitiv. O să rămânem într-un fel sau altul mai săraci decât eram înainte să începem să facem dreptate. Or asta este nedreptate pe fond”, a mai spus Gabriel Diaconu.
Interviul integral cu medicul psihiatru Gabriel Diaconu:
CITEȘTE ȘI: