Cum a ajuns scenariul ”fuga lui Hayssam” din nou la judecători. DECIZIA care ar putea răsturna condamnarea lui Tartousi este amânată de nouă luni

Mustafa Tartousi, acuzat că în 2006 a fost complice la fuga teroristului Omar Hayssam din România și condamnat definitiv în urmă cu 10 ani, a cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) să rejudece dosarul său. Sirianul s-a folosit de o decizie de la CEDO care a stabilit că nu a avut parte de un proces echitabil, după ce instanța de fond l-a achitat, apoi ICCJ l-a condamnat la 7 ani de închisoare. Judecătorii au fost de acord cu rejudecarea dosarului, iar decizia ar putea răsturna condamnarea primită în 2014, pentru care a stat cinci ani în închisoare.  

• Omar Hayssam, etichetat drept „cel mai cunoscut terorist din România”, a reușit să fugă din țară în 2006, după ce judecătorii l-au eliberat din arest. Sirianul a fost dat în urmărire internațională, iar fuga sa a declanșat un adevărat cutremur în instituțiile statului, urmat de demisii în lanț ale șefilor serviciilor de informații și Parchetului General.
• Abia după șapte ani, pe 19 iulie 2013, Hayssam a fost extrădat din Siria, pentru a executa pedeapsa de 20 de ani de închisoare pe care o primise în lipsă, în 2008, pentru ”acte de terorism”, în cazul celor trei jurnaliști răpiți în Irak – Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian.
• Omar Hayssam a reușit să fugă din România la bordul navei lui Mustafa Tartousi, Iman T, al cărei comandant era vărul acestuia, Youssef Tartousi, arătau judecătorii care l-au condamnat pe armatorul sirian.

Mustafa Tartousi a fost condamnat definitiv de instanța supremă, în anul 2014, la 7 ani de închisoare, pentru ajutorul dat lui Omar Hayssam și scoaterea lui din țară prin Portul Constanța, cu destinația Siria. Condamnarea a venit după ce Curtea de Apel Oradea, prima instanță care l-a judecat, dispusese, în 2012, achitarea lui.

Eliberat condiționat la începutul anului 2019, Mustafa Tartousi a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul împotriva statului român, în 2 noiembrie 2021, atunci când magistrații de la Strasbourg au stabilit că acesta nu a avut parte de un proces echitabil.

Decizia a venit după ce Mustafa Tartousi a argumentat, printre altele, că judecătorii ICCJ l-au condamnat fără să îl audieze pe vărul său Youssef Tartousi, căpitanul vasului Iman T. El a convins judecătorii de la Strasbourg că declarația lui Youssef Tartousi despre transportul lui Omar Hayssam cu nava Iman T a fost dată sub presiune în timpul urmăririi penale, iar la proces, deși instanța a fost înștiințată că și-a schimbat declarația, nu s-a mai admis reaudierea acestuia.

În decizia din 2014 de condamnare a lui Mustafa Tartousi la 7 ani de închisoare, judecătorii ICCJ s-au bazat însă pe alte probe care i-ar fi arătat vinovăția, cum ar fi itinerariul parcurs de Omar Hayssam în 2006, din București până în Constanța, unde s-a îmbarcat pe vasul Iman T. De la bordul vasului Iman T, Omar Hayssam și-a sunat și concubina de pe telefonul mobil, ceea ce i-a trădat prezența pe navă.

Mustafa Tartousi vrea să schimbe condamnarea din 2014, deși și-a ispășit cei 7 ani de închisoare

În iulie 2022, Mustafa Tartousi a cerut, printr-o acțiune la Înalta Curte de Casație și Justiție, revizuirea deciziei de condamnare din 2014, bazându-se și pe hotărârea CEDO. Judecătorii i-au admis cererea de revizuire în decembrie 2022 și au dispus rejudecarea apelului făcut de DIICOT Oradea după sentința din 2012 de achitare dată de Curtea de Apel.

„În temeiul art. 465 alin.11 lit. b Cod procedură penală, admite cererea de revizuire formulată de către revizuentul Tartousi Mustafa împotriva deciziei penale nr.309/A din data de 07 octombrie 2014, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, în dosarul nr. 695/35/2009.

Desfiinţează, în parte, decizia penală atacată numai cu privire la condamnatul-inculpat, Tartousi Mustafa, şi dispune rejudecarea apelului declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Oradea împotriva sentinţei penale nr. 124/PI/2012, din 8 octombrie 2012, a Curţii de Apel Oradea – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori.

Anulează toate formele de executare emise în baza sentinţei penale nr. 124/PI/2012, din data de 08 octombrie 2012, pronunţată de către Curtea de Apel Oradea – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, rămasă definitivă prin decizia penală nr.309/A din 07 octombrie 2014, pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Secţia penală, în dosarul nr. 695/35/2009. Fixează termen la data de 25 ianuarie 2023”, au decis magistrații ICCJ, în 20 decembrie 2022, dată care a redeschis soarta dosarului ”fuga lui Hayssam”.

Gândul prezintă noi informații din acest proces al cărui punct final nu a fost încă pus, deși Mustafa Tartousi a primit o decizie definitivă de condamnare și a executat deja cei 7 ani din pedeapsă.

• După un an și jumătate, în ianuarie 2024, magistrații ICCJ au terminat rejudecarea apelului în dosarul lui Mustafa Tartousi și, de atunci, au amânat de 10 ori pronunțarea.
• Ultima decizie de amânare a fost în 16 octombrie, când judecătorii au anunțat un nou termen de pronunțare pe 13 noiembrie, motivul fiind că mai au nevoie de timp pentru a delibera.

Ionel Hașotti, avocatul lui Mustafa Tartousi, susține că amânarea pronunțării nu este nejustificată.

În opinia mea și în raport de volumul de muncă și complexitatea cauzei, nu este nejustificată amânarea pronunțării”, a spus avocatul Ionel Hașotti, în exclusivitate pentru Gândul.

Căpitanul vasului Iman T: „Mustafa Tartousi m-a informat despre intenţia lui de a trimite ilegal o persoană la bordul navei”

Căpitanul navei cu care Omar Hayssam a fugit din România – Youssef Tartousi, vărul lui Mustafa Tartousi – a declarat, în timpul anchetei, că a fost anunțat de acesta că intenționează să aducă la bord, ilegal, o „persoană”. Nu i s-ar fi indicat numele persoanei respective și nici naționalitatea acesteia.

Au trecut câteva zile, iar Mustafa Tartousi i-ar fi spus vărului său același lucru, iar el, inițial, ar fi refuzat. Mai mult, căpitanul a spus că a pornit în larg fără a ști dacă persoana respectivă era sau nu la bord. Ulterior, aflând că Omar Hayssam era la bord, i-ar fi cerut actele de identitate, dar acesta a refuzat.

Mustafa Tartousi a susținut că aceste declarații ar fi fost date de vărul său „sub presiune” și că ar fi spus exact ce doreau anchetatorii să audă.

• „Mustafa Tartousi m-a informat despre intenţia lui de a trimite ilegal o persoană la bordul navei Iman T. Eu m-am opus direct acestui subiect, dar el mi-a spus că această persoană are probleme cu autorităţile române, dar nu mi-a indicat numele persoanei, nici ce problemă are, nici naţionalitatea acestei persoane. Convorbirea s-a terminat aici.
• După câteva zile, după ce am încărcat vasul şi am pregătit documentele de călătorie, Mustafa Tartousi m-a informat din nou că va trimite o persoană la bordul navei, fără ca eu să am vreo legătură cu această persoană sau să îl ştiu şi că acesta va fi plasat în camera inginerului (…), care va fi responsabil pentru toate nevoile acestei persoane şi că el (n.red. – Mustafa Tartousi) va suporta răspunderea.
• La început am refuzat acest lucru, dar el mi-a spus că o să anunţe autorităţile române cu privire la acest subiect şi că eu aş fi cel care l-ar fi informat, după ce vasul va fi parcurs o anumita distanţă, în calitatea lui de agent maritim şi responsabil de acest vas, despre existenţa unei persoane nelegitime la bordul vasului. A spus că el va anunţa autorităţile române în a doua zi după plecare. (…)
• Am pornit pe mare, dar atunci nu ştiam dacă persoana era sau nu la bordul navei. (…) După ce am intrat în apele teritoriale egiptene şi înainte să ajung în portul Alexandria, l-am sunat din nou pe Mustafa Tartousi care sosise cu avionul în Egipt şi l-am întrebat numele şi datele de identitate ale persoanei care era la bordul vasului, deoarece nu are buletin de identitate ca să îl pot înregistra şi prezenta autorităţilor egiptene. Atunci a început să amâne momentul în care să îmi dea informaţiile şi mi-a cerut de mai multe ori să aştept, cu toate că îl sunam şi de fiecare dată îmi spunea din nou să aştept. (…)”, le declara procurorilor DIICOT vărul lui Mustafa Tartousi.

„Când ne-am apropiat de incinta portului Tartous, am solicitat de la Hayssam buletinul lui de identitate, paşaportul sau orice alt act de identitate, dar el a refuzat şi mi-a spus că o şalupă va veni să îl preia ca şi cum nu ar fi fost la bord. Într-adevăr, când vasul era în zona de aşteptare, a venit o şalupă care ne-a luat pe mine şi pe Hayssam pe ţărm”, mai spunea Youssef Tartousi în declarația dată anchetatorilor.

Prezenţa lui Omar Hayssam pe nava Iman T este confirmată tehnic de faptul că în data de 01 iulie 2006 a iniţiat comunicaţii roaming, la orele 07:41 – 08:00, de la numărul (…), către numărul (…), utilizat de Pârvan Violeta., concubina sa, stabilindu-se că semnalul comunicației făcute a fost iniţiat dintr-un releu de telefonie mobilă al unei reţele de telefonie turce amplasat în zona de coastă la nord de Istanbul şi destinat comunicărilor de pe mare”

ICCJ, în motivarea deciziei de condamnare din 2014

Omar Hayssam și condamnările ”pe bandă rulantă”

Cel mai cunoscut terorist al României a primit în total 65 de ani de închisoare în toate dosarele pe care le-a avut. Pedepsele au fost însă contopite și Omar Hayssam a rămas să execute 24 de ani. Sirianul este încarcerat din iulie 2013, când a fost adus în țară din Siria.

În februarie 2008, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliştilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad. La acel moment era fugit din țară de un an și șapte luni.

În iunie 2010, în dosarul „Foresta Nehoiu”, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani de închisoare, după ce instanţele inferioare dispuseseră achitarea lui şi a celorlalţi inculpaţi.

În noiembrie 2012, în dosarul ”Volvo”, instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare, fiind acuzat că a înşelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria şi Egipt la firmele controlate de el.

În noiembrie 2015, în dosarul „Manhattan” (fapte de delapidare), Omar Hayssam este condamnat la 23 de ani şi patru luni de închisoare, pedeapsă rezultată în urma contopirii condamnărilor primite în celelalte dosare în care a fost judecat. (alte informații AICI)

CITEȘTE ȘI:

Cine l-a ajutat pe Hayssam să fugă din țară. Cum au fost implicați frații sirianului

Omar Hayssam, condamnat la închisoare pentru fuga din România. Frații săi au fost achitați

Omar Hayssam a fost condamnat la 20 ani de închisoare în procesul pentru acte de terorism

Teroristul Omar Hayssam cere statului să-i șteargă datoriile de 20 de milioane de euro și să-i dea drumul din penitenciar. Sirianul are de executat 24 de ani de închisoare

EXCLUSIV | Teroristul Omar Hayssam vrea mai multă libertate în penitenciar. De ce nu i-a schimbat instanța ”regimul închis” de executare a pedepsei