Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței Energy Now, organizate de Gândul, că strategia energetică națională va fi adoptată cel târziu în luna noiembrie.
„Într-un an și trei luni de mandat am lucrat pe mai multe paliere. Un prim palier este cel strategic și al planificării. Am constatat, în primul rând, prin consiliul onorific și prin consultarea mediului privat, că nu avem o strategie energetică națională. Bine, e o constatare evidentă, dar că avem nevoie de o asemenea strategie, pentru că după foarte mulți ani, România s-a bazat doar pe planul național integrat energie și schimbări climatice. Am promis această strategie, avem un ușor delay, dar eu cred că avem toate premisele ca cel mai târziu în luna noiembrie, repet, după foarte mulți ani, strategia energetică națională să fie adoptată.
Ministerul Mediului s-a uitat cu mare atenție, a evaluat dacă se impune sau nu o evaluare adecvată de mediu, ceea ce ar fi întârziat foarte mult procesul. Se pare că nu se impune. De altfel, așa am și gândit strategia, fără o listă de proiecte care ar fi declanșat o atare procedură, ci cu principii, viziune, linii directoare. Apoi, planul național integrat energiei, schimbări climatice, multiple iterații a fost în lucru, a fost în dezbatere largă și cu societatea civilă și vă pot anunța că am semnat adresa către ambasadoarea României în Uniunea Europeană, pentru a trimite forma finală Comisiei Europene. Deci, următoarele zile ea va fi și publică și, prin asta, România își îndeplinește obligațiile. Erau cam 17 state membre, dacă țin bine minte acum câteva săptămâni care încă nu trimiseseră aceste PNIESC-uri (Planuri Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, n.r.). Iată, România e în fața multora, îl trimite și-și asumă ținte ambițioase”, a declarat ministrul Energiei.
Ministrul Sebastian Burduja a precizat că decarbonizarea sectorului energetic românesc se va face într-un calendar coerent, predictibil și pragmatic.
„Ca idee de bază la nivel strategic e foarte simplu. Vrem să decarbonizăm într-un calendar coerent, predictibil și pragmatic sectorul energetic românesc, înlocuind cărbunele cu gazul pe termen scurt și mediu, iar pe termen mediu și lung gazul cu energie nucleară. De altfel, și programele din sectorul nuclear merg înainte și o să vă dau câteva actualizări. Acesta ar fi palierul strategic la nivel de programe de investiții. Aceste cifre sunt peste 13 miliarde de euro pe care echipa Ministerul Energiei a reușit să le atragă pentru sectorul energetic, bani nerambursabili, la care sigur se adaugă contribuțiile beneficiarilor și vedem că am acoperit aproape toate palierele. Am acoperit palierul de producție de energie regenerabilă, investiția 1 din PNRR – 460 de milioane de euro, 298 de contracte în derulare. Deja o parte dintre ele s-au și pus în funcțiune, dar oricum, până la nivelul lunii septembrie anul viitor cam toate ar trebui puse în funcțiune și cred că România va avea undeva la 1.800 de megawați putere instalată solar și eolian, dacă se vor duce toate la bun sfârșit. Ne-am luat o marjă și oricum depășim cu mult ținta minimă de 950 de megawați asumată prin PNRR.
Apoi un program foarte similar în fondul pentru modernizare, tot producție și auto-consum, de data asta de energie verde – 815 milioane de euro, apeluri lansate, proiecte depuse, apeluri închise, trecem la etapa de evaluare și mi-aș dori ca anul acesta să semnăm primele contracte din aceste noi apeluri.
Apoi avem foarte importantă schema contractelor pentru diferență pe care ne dorim să le trimitem spre semnare până la finalul anului, practic să încheiem prima licitație anul acesta, așa cum ne-am asumat, 1.500 de megawați solar și eolian. Sunt jucători aici care pot participa, îi încurajez să o facă, pentru că atunci când vom avea o competiție mai mare în cadrul procedurii și prețul de exercitare va fi unul mai mic, efortul pe care România îl va face va fi mai mic. Chiar dacă noi am reușit și o premieră europeană, și anume, să finanțăm această schemă din bani nerambursabili, 3 miliarde de euro, tot din fondul pentru modernizare. În total, pe CFD, pe contractele pentru diferență, vorbim de 5.000 de megawați solar și eolian anul acesta și anul viitor”, a explicat Sebastian Burduja.
Prin PNRR se vor moderniza CET-urile din Constanța, Craiova, Arad, Râmnicu Vâlcea.
„La Craiova vom avea undeva la 300 de megawați putere instalată, un CET care funcționează și astăzi pe lignit, cu mari probleme. Avem și din fondul pentru modernizare, cu vot final, în 22 octombrie. Iată, mai sunt câteva zile, o săptămână – program pentru modernizare a CET-urilor. Au aplicat foarte mulți. Probabil la finalul zilei vom reuși să finanțăm trei, patru proiecte, dar foarte importante, în mod special CET-urile din București: CET Sud, cel mai mare din Europa, CET Progresul și CET Grozăvești, bugetul total fiind de 361 de milioane de euro. Și un mare succes. Iertați-mi lipsa de modestie, Banca Europeană de Investiții nu mai vrea să finanțeze deloc proiecte pe GAS și faptul că România a reușit să convingă, a obținut aprobarea, iar votul în Consiliul Statelor Membre este acum o pură formalitate”, a comunicat ministrul.
Partenerii celei de-a doua conferințe Energy Now – Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României, promovată de platforma de știri Gândul.ro, au fost Transgaz, Electrica SA, Nuclearelectrica, Evryo, Transelectrica, Romgaz, Rețele Electrice, OMV Petrom.
CITEȘTE ȘI:
EXCLUSIV VIDEO| Sebastian Burduja: Avem nevoie de o strategie energetică națională!