Șefa Laboratorului de Genetică din INML dezvăluie gravele probleme din spatele ușilor închise ale Institutului. „Un impas major”
Institutul Național de Medicină Legală “Mina Minovici”, instituție-cheie care deservește sistemul judiciar din România, se află într-o perioadă de declin. Criza din interiorul INML are mai multe cauze, generate de management, dar și de gravele fisuri dintre mulți angajați ai institutului și prof. dr. Cristian Curcă, directorul instituției, acestea fiind menționate în petițiile făcute la Ministerul Sănătății de către medici legiști cu vechime și prestanță. Controlul realizat de angajații ministerului a dezamăgit total și de atunci nu s-a îmbunătățit nimic în activitatea INML. Ce se întâmplă, acum, în spatele ușilor închise ale Institutului Național de Medicină Legală seamănă cu un teatru de război în care factorii de decizie din vârful Ministerului Sănătății nu vor sau nu au tăria de a pune capăt acestui haos managerial.
Invitată în platoul de la Gândul Exclusiv, Ligia Barbarii, medic primar legist cu experiență de peste 30 de ani în institut, doctor în genetică judiciară, șef al Laboratorului de Genetică din INML, lector și expert coordonator timp de un an al Centrului Unității ONU de Identificare a Victimelor Războiului Civil din Cipru, a devoalat care este natura “bolilor” de care suferă la ora actuală institutul și ce anume a dus la această stare patologică în care se află, în prezent, INML.
Barbarii a avut, personal, o problemă cu directorul Cristian Curcă, a fost dată afară din institut, a urmat un proces lung, a câștigat și a fost repusă în drepturi, însă și acum are parte de un tratament “diferențiat”.
INML, în impas major “din cauza managementului defectuos”
“Institutul, prestigios prin tradiția lui, cu niște înaintași absolut remarcabili ai medicinei românești, ai medicinii legale în special, cunoaște în momentul de față o perioadă de impas. Un impas major din cauza unui management defectuos, unui management care se răsfrânge asupra întregii activități și în primul rând a activităților expertale care se desfășoară în institut, care se desfășoară cu întârziere, pentru că se iau decizii cu întârziere, se fac repartiții de lucrări expertă cu întârziere, dar și asupra celorlalte activități de ordin administrativ.
Deci, toate aceste decizii, ale unui management defectuos se răsfrâng asupra activității noastre ca entitate instituțională, dar pentru că institutul coordonează și este furnizor de servicii medico-legale și pentru o mulțime de județe arondate, lucrul acesta se răsfrânge și asupra județelor arondate și, în final, asupra întregii țări pentru că, de câte ori e nevoie de o opinie de specialitate mai ales în cazurile mai speciale, unde vine cazul? Vine la București. Da, unde se face o expertiză mai specială? La Mina Minovici, la București”.
Unul dintre cazurile care au fost analizate pe toate fețele și au adus institutul în lumina reflectoarelor a fost cel al crimelor de la Caracal. Toată lumea a stat cu sufletul la gură pentru a aștepta rezultatele de la probele ADN și de la antropologie. Au fost momente de maximă încordare, mai mult, rezultatele au generat discuții aprinse în media.
S-au cerut chiar și contraexpertize în străinătate. Imposibila stabilire a ADN-ului nuclear în cazul uneia dintre victime, Luiza Melencu, DIICOT a solicitat ajutorul FBI pentru efectuarea unei expertize genetice prin care să se stabilească profilul genetic (ADN mitocondrial şi cromozomial). Dar, nici acolo nu a fost posibil, întrucât fragmentele osoare descoperite erau mult prea deteriorate.
“În cazul Caracal s-a încercat această contraexpertiză în străinătate, care de fapt nu a adus nimic nou și practic, dar nici nu a decredibilizat cumva concluziile pe care le-am dat noi, mă refer nici din punct de vedere antropologic și genetic. Deci, partea aceasta de identificare a victimelor, așa cum a fost făcută la institut, așa a rămas și speța ca atare s-a judecat în aceste coordonate”.
Întrebată ce fel de relație are acum, ca șef al Laboratorului de Genetică cu conducerea institutului după ce a câștigat în instanță procesul cu INML și a fost repusă în funcție, dar și ce lipsește la această oră în institut pentru ca activitatea să se desfășoare la standardele impuse de rigorile medicinei legale moderne, medicul legist Barbarii a subliniat că este vorba de o perioadă mai lungă de timp de când lucrurile nu mai merg bine în managementul institutului.
“Cred că este important ca în momentul în care ia (n.r.- directorul INML) anumite decizii de ordin administrativ și în ce privește activitate expertală, cred că este imperios necesar să se consulte cu cei care desfășoară această activitate. Ori aici este un hiatus, pot să spun că s-au luat de-a lungul anilor decizii fără să fiu absolut deloc consultată de când dumnealui este manager și aceste decizii se dovedesc în timp a nu fi cele mai nimerite, ca să nu spunem altfel.
Evident că în fața unei decizii manageriale până la urmă trebuie să te conformezi, altfel poți să ajungi în fața instanței, ceea ce mi s-a și întâmplat. Am câștigat, dar lucrurile rămân în continuare. O mulțime de lucruri rămân nerezolvate și o parte din activitățile pe care le desfășura Laboratorul de Genetică al INML care a constituit o unitate de elită a acestui institut. Am avut rezultate excelente, am participat la proiecte naționale, internaționale, am obținut certificări pentru validări de rezultate”.
Dedesubturile scandalului de substituire de probe genetice. Lipsa frigiderelor securizate!
În cadrul INML, Laboratorul de Genetică asigură activități specifice de importanță deosebită: prelevarea şi conservarea probelor biologice şi a corpurilor delicte în vederea analizei ADN (acid dezoxiribonucleic); prelucrarea probelor biologice şi a corpurilor delicte în vederea analizei ADN; detecţia şi cuantificarea ADN de natură umană în probele biologice sau pe corpurile delicte; expertiza prin examen ADN pentru stabilirea filiaţiei biologice, paternitate/ maternitate, pe baza testului acidului dezoxiribonucleic; expertiza prin examen ADN pentru stabilirea relaţiilor complexe de înrudire biologică, între rude de gradul I, II sau III; expertiza prin examen ADN în scop de identificare de persoane etc.
Mai mult, există obligația de a asigura păstrarea lanţului de custodie al probei (recoltare, prelucrare, conservare, restituire, distrugere, precum și păstrarea în condiţii corespunzătoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, a probelor biologice şi a reactivilor.
Întrucât a existat un scandal în institute legat de schimbarea unor probe la stabilirea paternității într-un caz în care a fost sesizat la acea vreme chiar și parchetul, Gândul a vrut să afle de la șefa Laboratorului de Genetică dacă, la această oră, există frigidere care să fie securizate, în care probele respective (salivă, sânge etc) să fie securizate și nimeni să nu mai poată încerca o asfel de substituire de o asemenea gravitate.
“Nu numai genetic, e vorba în general. Laboratoarele unde se țin probe din acestea. Histopatogena nu prea are nevoie de frigidere, dar are nevoie toxicologia de frigidere. Sunt frigidere profesionale, sunt prevăzute cu sisteme de securizare, codificate ș.a.m.d. Din păcate nu avem nici măcar un astfel de frigider, deși ani de zile am solicitat acest lucru și a apărut acest caz nefericit în care o perioadă lungă de timp, întreg personalul a fost anchetat și nu s-a găsit vinovatul, adică persoana care a produs acest lucru, care înlocuise niște probe într-un caz de paternitate foarte sensibil. Persoana care a făcut înlocuirea probelor e clar că știa ceva din ceea ce se întâmplă în activitatea în laborator, n-a știut chiar tot. Dovadă că inscripționările de pe probe, mă refer cele care au fost înlocuite, aveau niște deficiențe, ca să spunem, deci nu corespundeau tiparului general.
Dar e clar că cineva a avut acces, a profitat de acest acces și s-a produs acest incident absolut nefericit și foarte grav. Am suferit cu toții atunci din cauza acestui incident. Persoana care a beneficiat de această înlocuire și care probabil a și plătit pentru asta, că nu s-a făcut gratis, nu a vrut nici până în ziua de azi să spună în fața anchetatorilor cine a făcut această înlocuire de probe, dar ispășește o pedeapsă, persoana respectivă preferă să ispășească o pedeapsă cu privare de libertate. Lucrurile nu s-au schimbat. Da, între timp, camerele sunt cu sistem de securizare. De atunci au primit sisteme de securizare, dar parcă ar fi necesar și întotdeauna să te asiguri în plus, nu strică!”
Ce decizie a luat directorul INML în legătură cu testele de genetică medicală. Care este „eroarea”
În 2020, șefa Laboratorului de Genetică a fost dată afară de dirrectorul Institutului pe motiv că aceasta este o sancțiune la abaterile așa-zis disciplinare. Detalii despre acest sandal care s-a lămurit în instanță și s-a finalizat prin repunerea sa în funcție evidențiază motivul care – în opinia sa – a stat la baza acestui scandal.
“Trebuie să știți că în acea perioadă nu am fost singura persoană care am primit o sancțiune disciplinară absolut nejustificată”, a spus Barbarii. Întrebată ce a stat la baza acestei decizii sancționatorii, șefa Laboratorului de genetică a declarat pentru Gândul:
„Pentru că laboratorul derula la momentul respectiv niște activități de diagnostic genetic medical în cadrul unor programe naționale de sănătate ale Ministerul Sănătății și aveam colaborări cu clinicile de neuropediatrie pe niște sindroame genetice la copii. Aveam colaborări cu transplantul medular de la Fundeni. Au fost colaborări care durau de 15 ani de zile. Practic, noi am contribuit prin testele moleculare pe care făceam în laborator la dezvoltarea transplantului medular la Institutul Clinic Fundeni, am format o echipă cu medicii hematologi de acolo ani de zile și i-am ajutat să-și facă urmărirea moleculară a pacienților lor.
Transplanturile care se făceau cu donator neînrudit au trecut prin laboratorul de la Mina Minovici. Nu mai spun că am lucrat și pentru clinicile de transplant de la Timișoara, pentru clinica de transplant de la Târgu Mureș. Deranjul, nici în ziua de astăzi nu am înțeles care a fost. Aceste testări se făceau în baza unor contracte de prestări servicii pe care noi le încheiem cu clinicile respective și clinicile ne furnizau bani în baza finanțării Ministerului Sănătății.
Deci era și o sursă de venit. Practic nu era un mare câștig pentru că nu poți să câștigi făcând teste genetice medicale la stat. Noi nu mai decontam cuantumul reactivilor și regia, manopera nu aveam voie să o decontăm pentru că ea, fiind salariați ai Ministerul Sănătății nu aveam voie să decontăm manopera.
Nu știu dacă se decontează (n.r.- în alte țări), dar modelul acesta de lucru, de exemplu cu clinicile de transplant l-am văzut la Institutul Medico-Legal din Munchen. Munchen care are unul din cele mai mari centre de transplant, este și un mare registru de donatori în regiunea Bavaria și multe clinici din Munchen au mare tradiție în transplantul medular, iar cineva de acolo a fost mentor, un profesor de acolo a fost mentorul echipei de la Institutul Clinic Fundeni și am observat că ei își făceau teste de urmărire moleculară la Institutul Medico-Legal din Munchen, unde eu am lucrat pentru doctorat și am venit și am implementat acest model împreună cu colegii de la Institutul Clinic Fundeni în București.
Asta se întâmpla undeva în 2005 și până în 2020 colaborarea noastră a continuat fără sincope până când dl. director Curcă a hotărât că testele de genetică medicală nu au ce căuta în Institutul Medico-Legal, Institutul Medico-Legal nu are voie să facă decât teste de paternitate și de identificări de persoane, ceea ce este complet eronat, pentru că în niște corespondențe cu Ministerul Sănătății, răspunsul Ministerului Sănătății a fost favorabil derulării oricărui tip de activități din acestea de ordin medical. Pentru tot ceea ce am furnizat către aceste clinici, noi ne-am validat la nivel european.
Deci am avut și certificări pentru diagnosticul pe care noi l-am furnizat cu certificare europeană. Am încercat să le furnizăm cele mai înalte standarde și a fost o colaborare foarte bună. Ei, din 2020, când aceste teste de genetică medicală nu au mai fost disponibile printr-o decizie absolut nejustificată, nejustificată a directorului Curcă, vreau să vă spun că au rămas o mulțime de pacienți care înainte apelau la clinici și beneficiau prin programele Ministerului Sănătății de testare gratuită a unor boli genetice cu transmitere ereditară, au rămas în aer, au rămas în aer. Ministerul plătește bani la entități private care nu au certificările de acreditare pe care noi le obținusem în ani de zile”.
Motivul disfuncționalităților de la laboratorul de anatomie patologică și plecarea din INML a unor specialiști
Atmosfera de nerespirat la INML a dus la revolta multor specialiști din institut, care s-au adresat Ministerului Sănătății solicitând un control minuțios asupra managementului INML. Rezultatele au fost nule. Din cauza acestor tensiuni, au plecat prin demisie sau pensionare chiar și sefi de departamente. Despre aceste probleme, șefa Laboratorului de Genetică din INML a dat mai multe explicații la Gândul Exclusiv:
„În perioada aceea în care eu am fost demisă disciplinar, un alt coleg și-a dat demisia din departamentul de anatomie patologică, șeful laboratorului, și s-au creat disfuncționalități majore în acel laborator care aproape trei ani de zile a rămas fără șef. Era condus de către dl. director însuși în perioada în care a rămas fără și a înregistrat întârzieri la anatomie patologică.
Au mai fost și alte persoane care și-au dat demisia, au mai revenit asupra demisiei, deci au fost o perioadă extrem, extrem de agitată, inclusiv o colegă de-a mea din laborator, medic genetician, a fost forțată, mutată fără niciun fel de justificare într-un alt departament, dar nu e singura… și asistenți medicali. Vă spuneam de memoriul acela către ministrul Sănătății, că la acest memoriu am primit niște răspunsuri superficiale, care practic au preluat mare parte din punctul de vedere al conducerii instituției în loc să se aplece cu atenție asupra lucrurilor punctuale care erau sesizate”.
Lipsa laboratorului de radiologie, o mare problemă nerezolvată
Medicul legist Ligia Barbarii a declarat, la Gândul Exclusiv, că lipsa laboratorului de radiologie în INML continuă să fie este o mare problemă.
“Avem radiologi angajați cu jumătăți de normă, dar laboratorul de radiologie nu mai există. Radiologii vin și interpretează documentele care sosesc din alte servicii, avem o a doua opinie, să spunem, dar nu mai avem posibilitate noi. Adică ar trebui să existe echipamente de radiologie mobilă la sala de autopsii și echipament de radiologie pentru persoanele care vin să fie expertizate clinic pentru că una este să investighezi o fractură, de exemplu, mai specială, în cazul unei unei persoane decedate.
De multe ori, autopsia nu-ți rezolvă astfel de situații, pentru că, vă dau un exemplu, nici chirurgii când intră să repare o fractură nu intră în intervenția chirurgicală fără să aibă o imagistică care să le clarifice lor ce tip de fractură, unde să taie, ce tip de de osteosinteză, că e un șurub, că e o broșă.
Deci fără o imagistică foarte clară nu se intră în sala de operații. Vă dați seama, noi facem autopsie, dar și mergem, vedem acolo un traiect de fractură, dar de multe ori nu putem să caracterizăm mai mult. Sau dacă e o fractură veche, cât de veche ș.a.m.d. Nu mai spun de lucrurile acestea sau sunt anumite zone în care există fracturi și e foarte greu să le caracterizez pentru că nu sunt abordabile din punct de vedere autopsic.
Deci, sunt lucruri care ne lipsesc în activitatea uzuală și care se răsfrâng evident asupra calității lucrărilor expertale pentru că trebuie să știți că sunt servicii în țară de medicină legală, unele județene, care beneficiază de servicii de radiologie proprii. Sunt puține, într-adevăr, dar tu, institut național, nu ai acest serviciu, dar are un serviciu județean. Nu se poate așa ceva.
Eu când am venit în institut exista serviciul de radiologie perfect funcțional. Gândiți-vă că în foarte multe situații vine victima unui accident rutier, foarte mulți vor să ia, să beneficieze de tot felul de despăgubiri și nu de multe ori ne-am confruntat cu situația în care o radiografie nu-i aparținea persoanei și în momentul în care făceam radiografia la noi în institut apărea surpriza.
Acum, tu îi dai o trimitere, el trebuie să se ducă la medicul de familie, medicul de familie îi dă trimitere la radiologie. Deci, eu, medic legist, nu am dreptul să fac acest bilet de trimitere decât dacă persoana e dispusă să plătească într-un serviciu privat. Absolut aberant. Suntem privați, din punctul ăsta de vedere, de un serviciu cheie. Apoi sunt și alte servicii. Sala de autopsie a institutului rămăsese în doi tehnicieni autopsieri, iar înainte aveam câte 15-16 autopsieri. Deci, toate lucrurile astea, toate lucrurile s-au adunat în timp, s-au adunat și la un moment dat colectivul de medici a răbufnit.
Degradarea și deprecierea instituției s-a făcut simțită și în rețeaua națională, dovadă că membrii Consiliului Superior de Medicină Legală, de curând, la sfârșitul anului trecut, au votat schimbarea din funcția de președinte a Consiliului Superior de Medicină Legală a doctorului Curcă. Este pentru prima oară când directorul Institutului Național și un profesor din Institutul Național de Medicină Legală pierde președinția acestui consiliu, care este forul nostru metodologic. Acolo se iau hotărârile cu privire la metodologiile de lucru, la validarea profesională a unor cazuri ș.a.m.d. Deci schimbarea, v-am spus, că a fost un semnal. Și în rândul organelor judiciare a fost un semnal negativ.
Au zis cum, de ce, de ce nu mai este Bucureștiul lider? De ce provincia devine lider? Trebuie să fim corecți, să spunem că eu provin din provincie. Specializarea mi-am făcut-o în provincie și vorbesc oarecum în cunoștință de cauză pentru că îmi cunosc cel puțin colegii din centrul în care m-am format ca specialist, după aceea am venit în București. Totuși, polul de excelență, este Institutul Mina Minovici.
Deci, am lucrat sub patru profesori de medicină legală. La Iași am fost intern al profesorului Gheorghe Scripcaru, o somitate, apoi am fost rezidenta și dr. profesorului Teodor Ciornea, care printre altele a fost vreo 3 ani de zile și directorul Institutului Mina Minovici București și apoi am fost medic specialist sub profesorul Vladimir Beliș și apoi medic primar sub profesorul Dan Dermengiu. Deci sub patru profesori universitari de medicină legală. Nu mi-au zis niciodată dă-te mai încolo, nu am avut niciun fel de reproș profesional. Deodată, sub doctorul Curcă, m-am trezit cu o concediere disciplinară. De ce? Pentru că am avut alt punct de vedere profesional, nu altceva”.
Conflictul cu directorul Curcă nu s-a stins
Actualmente, șefa Laboratorului de Genetică din INML se află într-o situație delicată. Ligia Barbarii a explicat la Gândul Exclusiv de ce, cu toate că a câștigat procesul și și-a recăpătat funcția, este îngrădită în drepturile sale profesionale chiar de către directorul Cristian Curcă.
“Deși m-am întors în institut pe aceeași poziție, a fost imediat după ce m-am întors, la două-trei săptămâni de zile, a urmat o decizie prin care practic îmi este îngrădită activitatea expertală de genetică judiciară. Fără niciun fel de motiv. Pur și simplu nu mai am voie să fac parte din comisiile de expertiză de genetică. Au fost numiți alți cinci medici din institut care nu au nici experiență și nici pregătire profesională în genetică medico-legală.
Au fost numiți în aceste comisii, iar eu conduc într-adevăr din punct de vedere administrativ laboratorul. Mă uit pe aceste lucrări expertale, dar nu am voie să semnez ca expert. Mă uit pe ele, pentru că țin la activitatea acestui laborator și la standardele la care am lucrat de-a lungul anilor și vreau ca aceste lucrări expertale să-și mențină aceleași standarde. În final fac și activitatea altora pe care n-ar trebui să o fac, dar nu sunt, nu, nu sunt singurul exemplu.
Vorbim despre fapte. Mai avem colegi care sunt supra-specializați în anumite domenii, subdomenii medico-legale. Mai avem un coleg care e supraspecializat, cu studii de farmacologie clinică, licențiat și care este și cadru didactic UMF la farmacologie și nu, nu este utilizată experiența și pregătirea lui profesională în materie de toxicologie medico-legală.
Este oarecum frustrant lucrul ăsta!”
CITIȚI ȘI: