Sindicatele din Apărare acuză un GENOCID ECONOMIC: „În cazul unui război, România se va confrunta cu rezultatul deciziilor catastrofale de după 1990”
În contextul actual tensionat, cu război în Ucraina – după ce Vladimir Putin a declanșat așa-numita „operațiune militară specială”, în luna februarie a anului 2022 – și în Orientul Mijlociu, acolo unde Israelul a declanșat o ofesivă în Fâșia Gaza, după masacrul comis de gruparea islamistă Hamas în data de 7 octombrie 2023, din ce în ce mai multe voci se întreabă cum va reacționa România în cazul unui nedorit război și pe ce capacitate militară concretă se poate baza.
Sindicatele din Industria de Apărare îndreaptă degete acuzatoare către cei care au condus România, după Revoluția din 1989, și nu se feresc să vorbească, tranșant, despre un „genocid economic” și despre „decizii catastrofale” care au fost luate în ultimele decenii.
“În cazul unui război, România se va confrunta cu rezultatul deciziilor catastrofale luate după 1990. Anume distrugerea proprii industrii de apărare; numim acest lucru GENOCID ECONOMIC”, transmit sindicaliștii.
Generalul Gheorghiță Vlad, noul șef al Statului Major al Apărării, a avertizat, de altfel, că Armata României nu are nici legea necesară pentru a pregăti populația în cazul extinderii războiului din Ucraina, dar – atenție! – nici pentru a acționa proporțional cu pericolele militare existente.
„Avem o rezervă operațională îmbătrânită, nu avem programe coerente pentru pregătirea populației. Tinerii noștri nu sunt educați de pe băncile școlii în spiritul patriotic, cum am fost învățați cei de vârsta noastră. Dar n-o spun cu reproș. Noi trebuie să găsim instrumentele necesare pentru, repet, a avea o populație pregătită și o societate rezilientă”, a transmis noul șef al al Statului Major al Apărării.
Adrian Nania: „Am crezut, până în ultimul ceas, că domnii de acolo se vor trezi”
În urma declarațiilor făcute de generalul Gheorghiță Vlad, Gândul prezintă, în exclusivitate, opiniile exprimate de Adrian Nania, ex-lider pe „Apărare” al Confederației Sindicale Meridian, și Constantin Bucuroiu, liderul Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare (ASIAA).
Încă din anul 2016, Adrian Nania și-a exprimat „îngrijorarea pentru modul în care industria de apărare era tratată de decidenții politici”.
Întrebat dacă România ar face față, astăzi, unui posibil scenariu de război, din punct de vedere al dotării cu armament autohton, Adrian Nania a spus că nu a mai avut acces la informații de ani buni, dar este elocvent faptul că țara noastră a investit în industria militară de apărare câteva zeci de milioane de euro, în timp ce Polonia, spre exemplu, a investit peste… 30 de miliarde de euro în ultimii 10 ani.
„Greu de precizat pentru câte zile (n.red. – ar face față România, în cazul unui conflict), pentru ca nu am mai avut acces la informații de ani buni… dar nu cred că importurile făcute – mai ales cele second hand – au schimbat cu mult situația.
Iată și o comparație… În timp ce România a investit în industria militara câteva zeci de milioane de euro, Polonia a alocat peste 30 miliarde euro în ultimii 10 ani!
Am crezut, până în ultimul ceas. că domnii de acolo (n.red. – factorii de decizie) chiar se vor trezi şi că argumentele expuse sunt corecte şi asezate unde trebuie!
Preşedintele ţării este şi președinde CSAT, deci are responsabilităţi în zona industriei de Apărare, de aceea am protestat atunci la Cotroceni. Ce s-a întâmplat de atunci? Nimic! Vorbe şi iar vorbe… am ajuns o ţară dependentă militar de alţii!”, avertizează Adrian Nania, în exclusivitate pentru Gândul.
„Nu trebuie să-ţi propui să produci armament «de primă clasă»”
Industria de Apărare a României – etichetată drept un „morman de fiare”, la un moment dat, de ex-premierul Petre Roman, ar trebui să fie capabilă să producă armament de primă clasă.
Adrian Nania spune că totul este un proces de durată ale cărui rezultate s-ar vedea doar peste câțiva ani, asta în cazul în care chiar „mâine” s-ar aloca sume uriașe pentru modernizare.
„Lucrurile se precipită în vecinătatea noastră şi, chiar dacă s-ar aloca MÂINE sume uriaşe pentru modernizare – retehnologizare, efectele s-ar vedea abia peste 5 – 7 ani!
Ce nu au înţeles toti decidenţii este faptul că nu trebuie să-ţi propui să produci armament «de primă clasă»; nu… acesta este apanajul ţărilor mari, puternice, care au cheltuit sute de miliarde! Ca să descurajezi unele ameninţări externe, azi este suficient să deţii armament clasic performant şi industria de apărare autohtonă poate furniza aceste echipamente militare”, spune Adrian Nania.
Constantin Bucuroiu (ASIAA): „Industria de Apărare a României a fost lăsată în paragină”
Constantin Bucuroiu, liderul ASIAA, a fost întrebat, la rândul său, dacă – în cazul unui nedorit război – România ar putea face față din punct de vedere al armamentului produs de industria de Apărare.
Acesta avertizează, însă, că au fost luate „decizii catastrofale” după 1990, iar România se va confrunta cu ele.
„În cazul unui război, România se va confrunta cu rezultatul deciziilor catastrofale luate după 1990. Și anume distrugerea propriei industrii de Apărare, care – de la 220.000 de lucrători – a ajuns la 11.700 de lucrători, iar de la locul 5 ca exportator de armament a ajuns la periferia producatorilor de armament din lume.
Industria de Apărare a României a fost lăsată în paragină, fără investiții, fără institut de cercetare – dezvoltare, fără resursă umană si foarte prost plătită.
Industria de Apărare a României produce azi până la 4,7% din totalul programelor de achiziții produse militare, restul se cumpără din afară. Deci numim acest lucru GENOCID ECONOMIC”, spune Constantin Bucuroiu, în exclusivitate pentru Gândul.
„La Făgăraș, în urmă cu 15 ani, s-a luat o decizie criminală”
Constantin Bucuroiu mai atrage atenția că, în urmă cu 15 ani, s-a luat decizia „criminală” ca la Făgăraș să nu se mai producă pulberi, iar România a ajuns, acum, „la mâna Serbiei”.
Totodată, liderul ASIAA atrage atenția și asupra „numirilor politice” din Consiliile de Administrație.
„La Făgăraș (n.red – unde, de curând, a avut loc un protest spontan), în urmă cu 15 ani s-a luat o decizie criminală, raportat atât la Sistemul Național de Securitate și Apărare, cât și la industria de Apărare: oprirea producerii de pulberi, necesare fabricilor de muniții.
Azi, România este la mâna Serbiei, iar lucrătorii sunt plătiți conform Legii 232/2016, art. 24., cu nişte salarii mizere. Lucrează într-un loc de muncă periculos, fără alte adaosuri la salarii, cu permanenta grijă: «Mâine imi voi lua salariul???» Este neatractiv pentru forța de muncă tânără, fără perspectivă. Cea mai bună soluţie pentru ei, o Hotărâre de Guvern pentru plata serviciilor pe care le fac în „sistem bugetar».
Corect ar fi fost ca Ministerul Apărării să lucreze cu Ministerul Economiei, permanent, la toate acele programe de înzestrare şi să aplice Legea OFFSETULUI 100%. Dacă un produs se putea realiza în industria de Apărare românească, păi atunci trebuia luat prin «atribuire directă». Iar dacă nu, atunci trebuia aplicată Legea compensării şi obligativitatea de a se executa 50-70% în industria proprie.
Achizițiile de la Guvern au dat lovitura de graţie industriei de Apărare românești. Toți banii au plecat afară și, uite aşa, noi am omorât şi ce mai aveam. În anul 2003, îmi spuneau nişte generali cu stele multe, dar cu capul mic: «Băi lidere, ce ştii tu? Azi, în războiul modern nu se mai luptă cu tunul, tancul, transportorul!»”
Consiliile de Administrație, în cele mai multe cazuri ,sunt ticsite cu lipitori de afișe electorale, care câștigă într-o oră cât un inginer intr o lună.
Iar cel mai grav este faptul că refuză să invite reprezentantul sindicatului la ședință. Acesta, în cele mai multe cazuri, intervine și atrage atenția când se iau decizii proaste. El nu este plătit, doar participă. CN Romarm a făcut cele mai multe și grave greșeli de la «ERA TANDEMULUI ȚUȚU- COSTEL ENACHE», când au refuzat prezenţa sindicatului”, acuză Constantin Bucuroiu.
„Soluţia ar fi una singură, investiții de 300.000.000 euro urgent”
Inevitabil, se ajunge la capitolul „Investiții”, iar Constantin Bucuroiu spune, în exclusivitate pentru Gândul, că este nevoie urgentă de investiții în valoare de 250 de milioane de euro.
Există, pe de altă parte, și un „frecuş” între ASIAA şi o mică parte a liderilor de sindicat, spre ezemplu Lucian Cupu de la Făgaraş. Înaintea sa, la Făgăraș a fost Dorel Drăgan, existând o comunicare mult mai coerentă. Constantin Bucuroiu a explicat și care sunt „rădăcinile” acestei lipse de comunicare actuale.
„Soluţia ar fi una singură, în opinia mea: investiții de 250.000.000 euro urgent: in retehnologizare, modernizare; şi încă 100.000.000 euro investiții în cercetare – dezvoltare și resursa umană.
Eu nu sunt atotştiutor, nu sunt în măsură singur să iau cele mai bune decizii, de acee – din 1994 – am militat pentru unificarea mișcării sindicale din industria de Apărare şi Aeronautică. Uniţi suntem mai puternici, luăm decizii mai înțelepte, ne putem ajuta.
ASIAA este pentru toți. Lucian Cupu a fost fondator şi îl aștept înapoi. De ce Bucuroiu? Eu… iubesc unitatea, iubesc oamenii și am încredere… De felul meu nu sunt conflictual, muncesc non-stop, chiar pentru modernizarea sindicalismului.
Cred că nimeni nu mă poate acuza, chiar şi cei din partea cealaltă a mesei de dialog, de fapte neconforme cu statutul de lider. Cât priveşte pe Dorel Drăgan, Dumnezeu să-l odihnească în pace! Mă înclin și azi, fie și numai la amintirea lui, un mare lider, un înțelept al sindicalismului.
Vreţi a şti un defect al meu?! E unul perfect uman. Iubesc presa și îmi plac femeile”, a mai declarat Constantin Bucuroiu, liderul ASIAA.
Citește și: