Prima pagină » Festivalul Enescu » Festivalul George Enescu. Istoria celui mai important eveniment muzical internațional găzduit de România

Festivalul George Enescu. Istoria celui mai important eveniment muzical internațional găzduit de România

Festivalul George Enescu. Istoria celui mai important eveniment muzical internațional găzduit de România
Festivalul George Enescu, cel mai important eveniment muzical internațional care are loc în România, a ajuns anul acesta la cea de-a XXI-a ediție. În istoria de peste 50 de ani, festivalul, care se bucură acum de notorietate și prezența celor mai importante nume din muzică, a cunoscut și momente mai dificile, edițiile din perioada 1973-1988 fiind marcate de intervenția autorităților comuniste.

Festivalul George Enescu, cel mai important eveniment muzical internațional care are loc în România, a ajuns anul acesta la cea de-a XXI-a ediție. În istoria de peste 50 de ani, festivalul, care se bucură acum de notorietate și prezența celor mai importante nume din muzică, a cunoscut și momente mai dificile, edițiile din perioada 1973-1988 fiind marcate de intervenția autorităților comuniste.

Festivalul a debutat la data de 4 septembrie 1958, la trei ani după moartea lui George Enescu, primul compozitor român care a intrat în patrimoniul cultural mondial. Evenimentul urma să se desfășoare din trei în trei ani.

Primele cinci ediții ale festivalului (1958, 1961, 1964, 1967, 1970) au fost însoțite de un concurs internațional, care a fost sistat la ediția din 1973 și reluat abia în 1991, și s-au bucurat de prezența unor nume importante ale scenei muzicale internaționale: Yehudi Menuhin, David Oistrah, Arthur Rubinstein, Henryk Szering, Gaspar Cassado, Monique Haas, Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario, Carlo Zecchi, Van Cliburn, Isaac Stern, Claire Bernard, Paul Badura- Skoda sau Gyorgy Cziffra.

Ediția din 1967 s-a remarcat prin prezența unora dintre cele mai prestigioase ansambluri străine, printre care Filarmonica din Los Angeles, Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat din Moscova, Baletul Operei Mari din Paris, Nonetul Ceh și Cvartetul Tatrai.

Cum s-a transformat un festival internațional într-unul național

Începând cu ediția a VI-a, organizată în 1973, festivalul George Enescu a intrat într-o altă etapă, dominată de intervenția autorităților comuniste. Astfel, ediția a VI-a a fost scurtată la o săptămână din cauza cheltuielilor pe care le presupunea un astfel de eveniment și pe care autoritățile din acea perioadă le considerau inutile. Mai mult decât atât, începând cu ediția din 1973 se remarcă faptul că artiștii erau invitați pe considerente politice. Astfel, trei din cele cinci orchestre internaționale care au participat făceau parte din lagărul comunist.

Începând cu ediția a VIII-a, festivalul a devenit mai mult o manifestare națională aflată în umbra Concursului Cântarea României, care își putea sărbători astfel laureații în cadrul unui eveniment internațional.

Ediția cu numărul zece a festivalului a fost dominată de creații românești: s-au interpretat aproximativ 80 de lucrări contemporane, iar în program au figurat 76 de compozitori români.

1991, anul în care festivalul începe să-și recâștige strălucirea

Ediția din 1991, prima de după Revoluția din 1989, s-a bucurat de sprijinul financiar al instituțiilor organizatoare, care au reușit să aducă la București nume sonore ale scenei internaționale: Mathias Weber, Jean Francois Antionioli, Gerhard Oppitz, Teiko MaMaehashi, Carlos Paita sau Levon Ambartumian. Era doar un nou început pentru festivalul Enescu, care în anii ce au urmat a adunat o adevarată pleiadă de nume mari ale vieții muzicale internaționale.

În 1995, prin H.G. nr. 364/30 se aprobă finanțarea festivalului cu aproximativ 2 milioane de dolari, la care s-a adăugat sprijinul financiar al Societăților Române de Radiodifuziune și Televiziune. Astfel, prin numele prezente pe scenă la ediția din acest an, festivalul se apropia de strălucirea anilor 1961-1967.
Ediția din 2001 a fost una dintre cele mai bogate și mai strălucitoare, potrivit organizatorilor. Multe nume mari ale scenelor internaționale au concertat la București în cele aproape trei săptămâni de festival: Helene Grimaud, Vasko Vasiliev, Jean-Phillippe Collard, Rudolf Buchbinder, Maurice Andre, Maxim Vengerov, Pierre Amoyal, Isabelle Faust, Christian Zacharias, Cristoph Eschenbach, Laurent Petitgrard, Kurt Masur, Claus Peter Flor, Alexandros Myrat, Michel Plasson.

În 2003 s-a inițiat organizarea unor concerte în Piața Festivalului, idee care va fi continuată în edițiile următoare. Astfel, Festivalul Internațional George Enescu ieșea într-un mod simbolic în întâmpinarea posibililor ascultători, nefamiliarizați poate cu muzica clasică.

Despre ediția din 2013

Festivalul Internațional „George Enescu” celebrează anul internațional Richard Wagner prezentând, în premieră, tetralogia „Inelul Nibelungilor”. „Aurul Rinului”, „Walkiria”, „Siegfried” și „Amurgul Zeilor”, unele din cele mai spectaculoase lucrări ale genului de operă din toate timpurile, vor fi interpretate în concert de Orchestra Simfonică Radio din Berlin, condusă de dirijorul Marek Janowski.

La ediția din acest an, creațiile lui George Enescu vor putea fi auzite în interpretarea unor artiști și orchestre faimoase, precum Concertgebouw Amsterdam, Staatskapelle Berlin, London Philharmonic, Münchener Philharmoniker, Royal Philharmonic London, Royal Stockholm Philharmonic sau Academy Saint Martin in the Fields.

Pe scena Festivalului din acest an vor urca unele dintre cele mai importante personalități ale muzicii clasice internaționale, precum dirijorii Daniel Barenboim și Mariss Jansons, pianiștii Radu Lupu, Murray Perahia, Pinchas Zuckerman, Maxim Vengerov și Evgeny Kissin.

O premieră absolută a ediției din acest an o reprezintă faptul că cele mai importante spectacolele ale Festivalului vor fi transmise live într-o sală de cinematograf, la Grand Cinema Digiplex, în Băneasa Shopping City.

Astfel, dacă veți opta să ascultați live London Philharmonic Orchestra, Orchestre de Paris, Rundfunk – Sinfonieorchester Berlin, Orchestra Sinfonica Nazionale della Rai, Royal Stockholm Philharmonic Orchestra, Russian National Orchestra, sau să vedeți spectacolele companiei de dans Vortice din Portugalia la Grand Cinema Digiplex, trebuie să știți că biletele sunt mai ieftine decât cele pentru spectacolele din sălile de concerte, nu se  mai fac rezervări cu foarte mult timp înainte, iar ținuta elegantă nu este obligatorie.

Experiența de vizionare a unui spectacol de teatru, operă sau balet într-o sală de cinema reprezintă o formă alternativă de contact cu cultura, cu atât mai mult cu cât, datorită tehnologiei de ultimă oră în domeniul proiecțiilor cinematografice, vă veți bucura de detalii pe care cei dintr-o sală de concert nu le observă.

Printre cele mai spectaculoase reprezentații ale ediției din acest an se numără „The Infernal Comedy. Confessions of a Serial Killer”, avându-l în rolul principal pe John Malkovich, actor nominalizat la Premiile Oscar pentru rolurile sale în „Locuri în inimă/Places in the Heart” (1984) și „În bătaia puștii/In the Line of Fire” (1993).

Ediția din acest an a Festivalului George Enescu se remarcă și prin prezența lui Victor Rebengiuc, în rolul naratorului din lucrarea de avangardă a muzicii clasice „Gurre-Lieder”, de Arnold Schönberg.

Festivalul George Enescu se desfășoară în perioada 1-28 septembrie, când sunt programte 78 concerte și spectacole la București, 11 în țară, 9 în cadrul Seriei „Alte evenimente”, precum și zeci de concerte în cadrul programul „Piata Festivalului”.