George Enescu, o viață în slujba muzicii: „Nu visam decât să compun, să compun și iar să compun”

Festivalul George Enescu a debutat în anul 1958, ca un omagiu adus celui mai important muzician român, la trei ani după moartea sa. Spectacolele din cadrul ediției de anul acesta, jucate cu casa închisă, pot fi vizionate atât în sălile de spectacol de la Opera Română, Ateneul Român, Sala Mare a Palatului și celelalte locații unde muzicienii sunt prezenți, cât și în transmisiune live la Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shopping City.

George Enescu s-a născut într-o familie de țărani înstăriți, unde a primit și primele îndrumări muzicale. Gheorghe Enescu sau Jorjac, așa cum era alintat, și-a manifestat interesul pentru muzică foarte timpuriu, astfel că încă de la 5 ani visa să devină compozitor.

„Lucru curios: nu știam nimic, nu ascultasem nimic sau prea puțin, nu am avut pe lângă mine vreo persoană să mă influențeze și, totuși, de copil, am avut această idee fixă de a fi compozitor. De a fi numai compozitor”, îi declara mai târziu George Enescu lui Bernard Gavoty, critic muzical și jurnalist de radio.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Avea să devină însă și un cunoscut violonist, pianist, dirijor și pedagog.

Pe când avea numai 3 ani, a auzit pentru prima dată un taraf, iar a doua zi a încercat să le imite instrumentele pe care auzise: vioara printr-un „fir de ață de cusut pe o bucată de lemn”, țambalul cu ajutorul unor bețe de lemn, iar naiul, suflând printre buze.

„Muzica este adevărul meu”

Părinții au venit în întâmpinarea talentului micului Jorjac și i-au cumpărat o mică vioară cu trei coarde, care a ajuns însă în foc, unde viitorul mare muzician a aruncat-o, nemulțumit că pasiunea sa nu fusese luată în serios. Ulterior, a primit o vioară adevărată și a început să cânte după ureche, pe o singură coardă și cu un singur deget, melodii auzite în sat.

„Eram, dacă-mi amintesc bine, un copil silitor și chiar destul de conștiincios. La patru ani știam să citesc, să scriu, să adun și să scad. Nu era meritul meu, căci îmi plăcea învățătura și aveam groază de aproape toate jocurile, mai cu seamă de cele brutale; le găseam nefolositoare, având simțământul că pierd timpul; fugeam de zgomot și de vulgaritate, iar mai mult decât orice simțeam un fel de spaimă înnăscută în fața vieții. Ciudat copil, nu?”

La vârsta de 5 ani a apărut în primul său concert și a început studii de compoziție sub îndrumarea lui Eduard Caudella, compozitor și profesor la Conservatorul din Iași, care i-a și îndemnat pe părinți să-și îndrepte copilul spre studii muzicale.

Primele compoziții ale lui Enescu datează din 1887, pe când avea 6 ani. „De îndată ce am avut la dispoziție un pian, am început să compun. (…) Am schimbat cu o adâncă bucurie instrumentul monodic pe care cântasem până atunci, cu un instrument polifonic; după ce nu putusem face altceva decât să execut niște melodii fără cel mai mic acompaniament, ce bine era să mă desfășor acum în acorduri! (…) Și – fără să mai stau pe gânduri – am început să compun”, mărturisea Enescu.

Un copil tenace, foarte ambițios și poate prea matur pentru vârsta lui. La opt ani, le scria părinților semnând „G. Enescu”. Fără nume mic, de alint, direct semnatura.

În 1888, a plecat să studieze la Conservatorul din Viena, iar apoi, la 14 ani, a ajuns la Paris, unde s-a perfecționat sub îndrumarea unor prestigioși profesori, 

Din această perioadă datează cele patru „simfonii de școală”, Poema Română op. 1 (1897) pentru orchestră și cor bărbătesc, Sonata nr. 1 pentru pian și vioară în Re major, op. 2 (1897), Suita nr. 1, în sol minor, în stil vechi pentru pian, op. 3 (1897), Sonata nr. 2 pentru pian și vioară în fa minor, op. 6 (1899), lucrări care i-au adus recunoașterea tânărului compozitor George Enescu. Cu toate că marea sa dorință era să compună muzică, Enescu a participat și a câștigat premii importante la numeroase concursuri de vioară.

„De altfel, încă de atunci, nu mă prea mai gândeam la vioară. Eram beat de muzică și nu de performanțe la instrument. Nu visam decât să compun, să compun și iar să compun. (…) Evocând timpurile acelea fericite, zâmbesc și eu”.

A concertat în Germania, Ungaria, Spania, Portugalia, Marea Britanie și SUA. Cele mai cunoscute compoziții ale lui Enescu datează din primii ani ai începutului de secol XX. Printre acestea se numără cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita nr. 1 pentru orchestră în Do major, op. 9 sau Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, op. 13 (1905).

„Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile și s-apropie inimile”

Din 1913, Enescu a instituit și susținut din fonduri proprii Premiul național de compoziție George Enescu, acordat anual până în 1946.  În timpul primului Război Mondial, Enescu susținea concerte pentru răniții din spitalele din România.

Enescu era un obișnuit al Castelului Peleș din Sinaia, unde era invitat de regina Elisabeta a României pentru a susține concerte și recitaluri de vioară. O serie de lieduri în limba germană reprezintă rezultatul colaborării pe plan artistic dintre compozitorul Enescu și regină.

Cea mai îndrăgită lucrare a compozitorului, la care a lucrat mai bine de zece ani, este opera Oedip, pe care a terminat-o în 1931 și pe care i-a dedicat-o soției sale, Mariei Rosetti-Cantacuzino.

Recunoașterea și renumele internațional i-au oferit lui George Enescu numeroase ocazii de a susține cursuri de interpretare muzicală, stilistică, analiză și forme muzicale la École Normale de Musique din Paris, École Instrumentale „Yvonne Astruc” din Paris, Accademia Musicale Chigiana din Siena (Italia), Universitatea din Illinois (SUA), The Mannes Music School din New York, la Brighton și Bryanstone (Anglia) etc. A predat cursuri de compoziție la Universitatea Harvard din Cambridge, Massachussets (SUA) și Conservatoire Américain din Fontainbleau (Franța).

În perioada ce a urmat celui de-al doilea război mondial, George Enescu a părăsit definitiv România și s-a mutat la Paris, unde se stinge din viață în 1955.

Memoria marelui muzician român este perpetuată prin Festivalul Internațional care îi poartă numele și care a ajuns anul acesta la cea de-a XXI-a ediție.

Despre ediția din 2013

Festivalul Internațional „George Enescu” celebrează anul internațional Richard Wagner prezentând, în premieră, tetralogia „Inelul Nibelungilor”. „Aurul Rinului”, „Walkiria”, „Siegfried” și „Amurgul Zeilor”, unele din cele mai spectaculoase lucrări ale genului de operă din toate timpurile, vor fi interpretate în concert de Orchestra Simfonică Radio din Berlin, condusă de dirijorul Marek Janowski.
La ediția din acest an, creațiile lui George Enescu vor putea fi auzite în interpretarea unor artiști și orchestre faimoase, precum Concertgebouw Amsterdam, Staatskapelle Berlin, London Philharmonic, Münchener Philharmoniker, Royal Philharmonic London, Royal Stockholm Philharmonic sau Academy Saint Martin in the Fields.

Pe scena Festivalului din acest an vor urca unele dintre cele mai importante personalități ale muzicii clasice internaționale, precum dirijorii Daniel Barenboim și Mariss Jansons, pianiștii Radu Lupu, Murray Perahia, Pinchas Zuckerman, Maxim Vengerov și Evgeny Kissin.
O premieră absolută a ediției din acest an o reprezintă faptul că cele mai importante spectacolele ale Festivalului vor fi transmise live într-o sală de cinematograf, la Grand Cinema Digiplex, în Băneasa Shopping City.

Astfel, dacă veți opta să ascultați live London Philharmonic Orchestra, Orchestre de Paris, Rundfunk – Sinfonieorchester Berlin, Orchestra Sinfonica Nazionale della Rai, Royal Stockholm Philharmonic Orchestra, Russian National Orchestra, sau să vedeți spectacolele companiei de dans Vortice din Portugalia la Grand Cinema Digiplex, trebuie să știți că biletele sunt mai ieftine decât cele pentru spectacolele din sălile de concerte, nu se  mai fac rezervări cu foarte mult timp înainte, iar ținuta elegantă nu este obligatorie.

Experiența de vizionare a unui spectacol de teatru, operă sau balet într-o sală de cinema reprezintă o formă alternativă de contact cu cultura, cu atât mai mult cu cât, datorită tehnologiei de ultimă oră în domeniul proiecțiilor cinematografice, vă veți bucura de detalii pe care cei dintr-o sală de concert nu le observă.

Printre cele mai spectaculoase reprezentații ale ediției din acest an se numără „The Infernal Comedy. Confessions of a Serial Killer”, avându-l în rolul principal pe John Malkovich, actor nominalizat la Premiile Oscar pentru rolurile sale în „Locuri în inimă/Places in the Heart” (1984) și „În bătaia puștii/In the Line of Fire” (1993).

Ediția din acest an a Festivalului George Enescu se remarcă și prin prezența lui Victor Rebengiuc, în rolul naratorului din lucrarea de avangardă a muzicii clasice „Gurre-Lieder”, de Arnold Schönberg.
Festivalul George Enescu se desfășoară în perioada 1-28 septembrie, când sunt programte 78 concerte și spectacole la București, 11 în țară, 9 în cadrul Seriei „Alte evenimente”, precum și zeci de concerte în cadrul programul „Piata Festivalului”.