Patimile lui Hristos: ÎNVIEREA – Partea I. Detalii despre continuarea celui mai controversat film al anilor 2000

Patimile lui Hristos: ÎNVIEREA – Partea I este noul film la care regizorul Mel Gibson lucrează în prezent.  Este vorba despre continuarea filmului „Patimilor lui Hristos” (2004). 

Acțiunea filmului se va concentra pe „cele trei zile” dintre Răstignirea și Învierea Domnului.

Trupul lui Hristos rămâne în mormânt, mort, neînsuflețit, dar fără să putrezească ca celelalte ființe decedate. Pe parcursul celor trei zile pământene,  Sufletul Său călătorește din Rai în Purgatoriu, din Limbo în „Sânul lui Avraam”, și din iad în abisul întunecat al diavolului, pentru a mântui sufletele celor drepți sau pentru a condamna sufletele celor păcătoși.

Primele detalii

În acest film, cu Jim Caviezel va intra din nou în pielea personajului Iisus Hristos când coboară în iad, Purgatoriu și în Sânul lui Avraam pentru a elibera sufletele celor drepți.

Potrivit IMDb, din distribuție va face parte actrița română Maia Morgenstern care va reveni în rolul Fecioarei Maria.

De asemenea, actorul italian Francesco De Vito revine în rolul Sfântului Apostol Petru.

PATIMILE LUI HRISTOS: „cel mai sângeros și controversat film al anului 2004”

Primul film a acoperit ultimele 12 ore ale lui Iisus Hristos, care a debutat cu rugăciunea în agonie din Grădina Ghetsimani și s-a încheiat cu coborârea de pe cruce într-o atmosferă sobră. Au fost derulate și secvențe din momentele de interacțiune cu Mama Sa, Fecioara Maria, dar și cu Maria Magdalena. De asemenea,  scurte momente liniștite din Cina cea de Taină și Predica de pe Munte, pe parcursul a celor două ore de calvar și suferințe îndurate de Mântuitor. De la bătăi și biciuire până la crucificare.

Filmările au fost realizate în Italia, dar dialogurile sunt în limba aramaică, ebraică și latină. „Patimile lui Cristos” a fost lăudat pentru experiența spirituală chiar și de către Papa Ioan Paul al II-lea. A fost și aspru criticat pentru antisemitismul manifestat prin ura exagerată a preoților evrei față de Iisus.

Cel mai criticat aspect a fost violența grafică dusă la extrem. Filmul lui Mel Gibson a încasat 612 milioane de dolari în întreaga lume. A fost mai de succes film violent din istorie, fiind depășit ulterior de Deadpool (2016) și Joker (2019).

PATIMILE LUI HRISTOS: Învierea – Partea I, un film despre „Coborârea lui Hristos în iad”

Regizorul este fan al filmelor cu poveți amplasate în trecut. „Braveheart” (1995) a fost despre povestea cavalerului scoțian William Wallace care a luptat pentru independența Scoției.  „Apocalypto” (2006)  a fost despre civilizația maiașă și ritualurile sale sângeroase. Ultimul film istoric a fost „Hacksaw Ridge” (2016) care explorează ororile Războiului din Pacific din ochii unui medic obiector de conștiință.  Regizorul a mai jucat în filmele din seria postapocaliptică „Mad Max”, în „We Were Soldiers” (2002) despre Războiul din Vietnam și în filmul  „The Patriot” (2000) despre Războiul de Independență American.

Mel Gibson a oferit presei câteva detalii în interviuri separate. „Căderea Îngerilor” și „Coborârea lui Hristos în iad” vor fi părțile cheie ale acestui film.

„Am două scenarii pe masă și unul dintre ele este un scenariu foarte structurat și mai mult decât la ceea ce ar trebui să se aștepte, iar celălalt este ca o experiență psihedelică în care explorezi alte tărâmuri și alte chestii. Adică tu ești în iad și te uiți la îngeri cum cad”.

Filmul ar putea fi neliniar, introspectiv.  Jim Caviezel a declarat că povestea Învierii lui Hristos ar fi fost împărțită în trei părți.

„Ar putea fi două filme. Ar fi putut fi trei, dar cred că sunt două”.  

Continuarea, probabil să se inspire tot din cartea unei călugărițe

Mel Gibson, pentru a realiza primul film,  s-a inspirat din Sfintele Scripturi, dar și din cartea călugăriței Anne Catherine Emmerich care a trăit acum 200 ani. Ea a avut viziuni despre moartea și Învierea lui Hristos. I-au apărut cicatrici și semne pe piept, picioare, pe coastă, pe palme și pe frunte, aidoma rănilor suferite de Hristos. A murit în 1824, la vârsta de 49 ani,  și a fost beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea în 2004.

„Coborârea lui Hristos în iad”  (latină: Descensus Christi ad Inferos) este menționată în Crezul Apostolilor. Și  în Cartea lui Petru și în Efeseni din Noul Testament: „Hristos a coborât în adâncimile Pământului”. În calendarul creștin, „Coborârea în iad” s-ar fi petrecut în Sâmbăta Mare. Aceasta a inspirat multe opere și romane de fantezie. Inclusiv jocuri video ca „Doom” sau „Darksiders”, în care personajul principal anihilează demonii.

Data de lansare pentru PATIMILE LUI CRISTOS: ÎNVIEREA – Partea I în cinematografe este 18 aprilie 2025.  Partea a doua s-ar putea concentra pe momentele când Iisus s-a revelat viu în fața Mariei Magdalena și apostolilor săi. Un alt film care a explorat aceeași temă a fost „Risen” în 2016, în care protagonistul, un tribun roman, se află în căutarea trupului dispărut al lui Iisus.

Ce viziuni a avut călugărița Anne Catherine Emmerich?

Anne Catherine Emmerich, născută în 1774, în Flamcschen, Westfalia, Sfântul Imperiu Roman, a fost o călugăriță din Ordinul Augustinian. Ea a rămas țintuită la pat din cauza stigmatelor și viziunilor pe care le-a avut despre viața lui Iisus Hristos, revelate de către Fecioara Maria.  Clemens Brentano, un poet și dramaturg german, i-a notat toate viziunile cu Viața și Patimile lui Hristos în cartea „Dureroasele Patimi ale Domnului Nostru Iisus Hristos conform Meditațiilor Annei Catherine Emmerich”, publicat în 1833,

Anne Catherine relatează că a văzut Limbo, locul unde sufletele așteptau răscumpărarea. A văzut Raiul cu brize dulci și flori.

L-a văzut pe Mântuitor, strălucitor și înconjurat de îngeri, cum conduce Triumfător întreaga oaste cerească. El ajunge în Sânul lui Avraam unde îi reîntâlnește pe Sfântul Ioan Botezătorul și pe tatăl său adoptiv Iosif.  Îi vizitează și pe ceilalți patriarhi care au trăit înaintea lui Avraam, în Purgatoriu unde:

„…spiritele rele rătăceau printre suflete și se străduiau să le umple de neliniște și panică, dar la intrarea Domnului, demonii s-au împrăștiat, iar îngerii i-au vânat și înlănțuit”.  

Iadul – „Marele Abis Întunecat”

Anne Catherine Emmerich descrie cum l-a văzut pe Iisus. Ea descrie și iadul în detalii la fel de înfricoșătoare ca Dante Alighieri în „Infernul”. Îl vede pe Iisus cum se apropia de „centrul marelui abis, templul durerii, adică de Iadul însuși; iar expresia feței Mântuitorului era din ce în ce mai posomorâtă”.

„Exteriorul iadului era înspăimântător; era ca o clădire imensă din granit negru. Ușile întunecate și grele erau zăvorâte cu șuruburi atât de groaznice, încât nimeni nu le putea privi fără să tremure. Gemetele adânci și strigătele de disperare se puteau auzi!”.

Ea descrie „orașul iadului” ca pe unul al temnițelor sumbre, cavernelor întunecate, deșerturilor înfricoșătoare, mlaștinilor cu reptile otrăvitoare și dezgustătoare.

„Iar vipera infernului este văzută devorând pe cei care l-au prețuit pe Diavol.  Într-un cuvânt, iadul este templul durerii și al disperării, în timp ce Împărăția lui Dumnezeu este templul păcii și al fericirii”.  

Demonii, Iuda și Lucifer

Anne Catherine Emmerich menționează și întâlnirea lui Iisus cu apostolul care l-a trădat, Iuda, cel care l-a vândut pentru 30 de arginți autorităților, care este târât în iad. Și tâlharul cel rău care l-a batjocorit pe Mântuitor când erau răstigniți pe cruce este târât în iad.

Ea mai descrie centrul iadului ca pe un abis întunecat unde Lucifer a fost aruncat și înlănțuit, precum și norii groși de fum negru sulfuros care se ridicau din adâncurile sale înspăimântătoare. Călugărița, care a trăit în secolele XVIII-XIX,  spune că a auzit în viziunile sale că Lucifer va fi eliberat cu 56 ani înainte de anul 2000, mai precis, în 1944. Când lumea s-a aflat în Al Doilea Război Mondial. Ea prevestește și eliberarea unor demoni care îi vor ispiti pe oamenii „zilelor noastre” înainte de Apocalipsă.

„Dumnezeu însuși hotărâse aceasta; și, de asemenea, mi s-a spus, dacă îmi amintesc bine, că Lucifer va fi eliberat pentru o perioadă, cu 56 ani înainte de anul lui Hristos –  2000.  Mi-au fost indicate datele multor alte evenimente pe care nu le amintesc acum; dar un anumit număr de demoni trebuie să fie eliberați mult mai devreme decât Lucifer, pentru a-i ispiti pe oameni și pentru a servi ca instrumente ale răzbunării divine”. 

Capitolul „Coborârea în iad” se încheie cu nenumărate trupe de suflete eliberate din Purgatoriu și din Limbo de către Iisus și ducerea lor într-un loc încântător situat deasupra Ierusalimului ceresc. Acolo a fost dus și sufletul bunului tâlhar și s-a împlinit făgăduința Domnului: „Astăzi vei fi cu mine în Paradis”.

Raiul – „Templul Păcii și Fericirii”

Călugărița spune că a văzut „Ierusalimul Ceresc”. Ea îl descrie ca fiind un loc minunat cu grădini împodobite de fructe și flori. Ea mai spune că sunt clădiri splendide, decorate și încântătoare.

Sfinții sunt fericiți ș trăiesc într-o unire pașnică. Călugărița spune cum Iisus i-a găsit pe Adam și Eva într-un loc întunecat, chiar sub Golgota, dealul pe care a fost crucificat. Cum i-a întâlnit pe Noe, Avraam, Moise, Iosua și pe regele David.

Ea mai spune că a văzut și sufletele păgânilor care nu au știut de existența lui Dumnezeu. Dar care au făcut fapte bune. „Păgânii buni” care erau înlănțuiți  de câțiva demoni care semănau cu idolii lor. Sufletele „sărmanilor păgâni” s-au aruncat la picioarele lui Iisus, iar demonii care i-au chinuit au fost legați cu lanțuri și târâți în iad de către îngeri.

„Sufletul Domnului nostru, înconjurat de aceste suflete fericite și strălucitor, a fost nespus de măreț în timp ce străbătea triumfător văzduhul, trecând uneori, cu viteza fulgerului, peste râuri, apoi pătrunzând prin cele mai dure stânci până în centrul pământului, deplasându-se fără zgomot”.

Învierea Domnului

Anne Catherine Emmerich spune că a văzut în viziunile ei mormântul Mântuitorului. „Totul era calm și tăcut în jurul lui, Erau șase soldați de gardă”, relatase ea. Urmează momentul Învierii.

„Trupul Sfânt al Fericitului Nostru Mântuitor a fost înfășurat în cearșaf și înconjurat de lumină. Doi îngeri erau cu el, unul la căpătâi, celălalt la picioare. Erau îmbrăcați ca heruvimii care înconjurau Chivotul Legământului, dar fără aripi. Apoi am văzut Sufletul Domnului nostru, însoțit de sufletele patriarhiilor pe care le-a eliberat. Le-a arătat rănile de pe trupul său. A vrut să le arate sufletelor excesul de suferință pe care a îndurat-o pentru a le elibera. 

Sufletul lui Hristos își prezintă trupul sufletelor patriarhiilor Vechiului Testament.  Călugărița povestește cum trupul și sufletul lui Iisus au fost scoase afară din mormânt, împreună. Trupul gol și neînsuflețit al lui Hristos, levita, ridicat de îngeri. Un înger a venit din cer și a coborât piatra de la intrarea mormântului.

„În acest moment,  stânca a fost zguduită violent, iar trei dintre paznici au căzut. Ceilalți patru erau plecați în acel moment, în oraș. Gardienii care au fost aruncați la pământ credeau că a fost un cutremur. Atunci am văzut Trupul glorificat al Domnului nostru ridicându-se și strecurându-se prin stânca tare la fel de ușor ca o substanță ductilă.  Pământul s-a cutremurat și un înger îmbrăcat în veșmânt de războinic a coborât din Cer cu viteza fulgerului. A intrat în mormânt, a ridicat piatra, a pus-o pe partea dreaptă și s-a așezat pe ea. La această priveliște extraordinară, soldații au căzut la pământ și au încremenit”. 

Trupul și Sufletul lui Hristos s-au contopit și a Înviat. În dimineața următoare, El le-a întâmpinat, îmbrăcat într-o mantă strălucitoare, pe Maria Magdalena, pe Sfânta Fecioară și celelalte femei.

Citește și: Jim Caviezel, interpretul lui Iisus în ”Patimile lui Hristos”, discurs șocant: ”Teoria conspiraţiei cu privire la naziştii din Ucraina e adevărată”