10 indicatori care au schimbat România în ultimii 10 ani. De ce nu se văd beneficiile?
Investițiile străine au crescut spectaculos de la 3,4 miliarde de euro la finele lui 2006 la 60 de miliarde de euro la finalul lui 2014, beneficiind de o altă libertate fundamentală – libera circulație a capitalurilor.
Însă un alt drept fundamental din UE a adus și o năpastă pe capul României: peste două milioane de români au părăsit țara, ceea ce, pe termen mediu și lung, va costa scump România. Cu toate acestea, pentru vremurile pe care le trăim, exodul nemaiîntâlnit este benefic pentru că, pe de o parte, a scutit statul sărac de cheltuieli sociale, iar pe de altă parte muncitorii plecați au trimis bani acasă sprijinindu-și familiile, dar și statul, care, fără acești bani, ar fi avut grave probleme în vremea crizei. Se poate spune că muncitorii români din străină tatea sunt cei mai mari investitori străini în România de vreme ce, la nivelul lui 2014, remiterile erau de 61 mld. euro, iar investițiile străine de 60 mld. euro.
Ce este de făcut însă ca beneficiile aderării să fie cât mai vizibile?
„România trebuia să favorizeze capitalul autohton pentru a merge înainte. De exemplu a fost o bătălie mare pentru salvarea siderurgiei, pe baza unor avantaje foarte clare. Nu ar fi fost posibile performanțele industriei auto fără siderurgie”, a spus ieri la ZF Live fostul negociator-șef al României cu UE Vasile Pușcaș.
„UE va arăta în scurt timp mult diferit de cea de azi, care oricum e mult diferită de cea din 2007″, a mai arătat el.
În aceste condiții, România ar trebui să încerce să recupereze cât de mult din ce nu a făcut în ultimii ani și să se ancoreze în politicile europene care favorizează dezvoltarea, atâta timp cât ele mai există.
Potrivit fostului comisar european Leonard Orban, chiar și proiectele cu finanțare europeană care nu și-au atins obiectivele și unde banii par să fi fost risipiți de fapt au avut un impact pozitiv prin sumele virate la bugetul statului din taxe și impozite. Leonard Orban admite că există o întârziere în derularea exercițiului financiar 2014-2020 și că măcar unele licitații de depunere de proiecte trebuia să fie lansate mai devreme. „Sper ca lucrurile să se accelereze și să apară primele contracte pe fonduri UE. Chiar dacă perioada se va prelungi cu un an, până în 2023, este cazul să accelerăm utilizarea.”
10 indicatori economici ai României de la intrarea în Uniunea Europeană
1. Peste 2 milioane de români au emigrat
Două milioane de români au plecat la muncă în străinătate doar în intervalul 2007 – 2014 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), iar numai în 2007 jumătate de milion de români au plecat în altă țară din UE, în special în Spania și în Italia. Majoritatea celor plecați fac parte din categoria populației apte de muncă, iar salariile pe care le primesc în străinătate sunt de 4-5 ori mai mari decât cele pe care le-ar primi în România.
2. Căpșunarii, cei mai mari investitori străini
În vreme ce guvernele succesive nu au găsit 1,5 – 2 mld. euro pentru o autostradă care să treacă munții, românii din străinătate au trims acasă, de la debutul crizei până în 2014, 29 mld. euro, dublu cât toate investițiile străine realizate în aceeași perioadă, 14 miliarde de euro. Din 2000 și până la finele lui 2014 investițiile străine au fost de 60 de miliarde de euro, față de 61,6 mld. euro banii trimiși de românii din străinătate. Prin urmare, este legitim să spunem că românii din străinătate sunt cei mai mari investitori „străini” în România.
3. PIB-ul din 2015, mai mare cu 33 mld. euro
PIB-ul României era de 126 de miliarde de euro în 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană, iar anul trecut a ajuns la 159 de miliarde de euro (valoare estimată), cu 26% mai mult față de nivelul de acum 8 ani. Deși PIB-ul a scăzut cu 7% în anul 2009, primul an de criză, în ultimii ani România a dobândit o poziție net favorabilă în UE în ceea ce privește rata de creștere a PIB. Astfel, datele provizorii arată că în 2015 PIB-ul României a crescut cu 3,8%, peste nivelul înregistrat de Polonia (unde creșterea reală a PIB a fost de 3,6%), Ungaria (2,9%) sau Bulgaria (3%), potrivit Eurostat.
4. Salariul mediu net s-a dublat în lei
Salariul mediu net pe economie a ajuns la 2.051 de lei (457 euro) net în luna martie a acestui an, fiind de două ori mai mare decât nivelul înregistrat în 2007, când salariul mediu net pe economie era de 1.042 de lei (312 euro) net pe lună. Astfel, în lei, creșterea salariului mediu pe economie a fost de 97% în perioada 2007-2016, în timp ce în euro majorarea a fost de 46%. Creșterea succesivă a salariului minim pe economie prin hotărâri de guvern, inflația redusă și nevoia de personal calificat în industria componentelor auto, în IT și în centrele de servicii au fost factorii care au contribuit la creșterea salariilor angajaților. Salariile rămân totuși la un nivel scăzut în România, având în vedere că în state precum Polonia sau Cehia salariul mediu net depășește 750 de euro net pe lună, iar în Germania sau în Franța media depășește 2.200 de euro net pe lună.
5. S-au construit 470 km de autostradă
În 2007, România avea 222 de kilometri de autostradă, iar în prezent rețeaua de autostrăzi a ajuns la circa 700 de kilometri. Cu toate acestea, România este cea mai săracă între țările din Uniunea Europeană la acest capitol, deși bugetele pentru drumuri au depășit 20 de miliarde de euro în ultimii opt ani.