A doua Roșia Montană este în Hunedoara. Primarul din Certej: Cine mănâncă pești din iazul cu cianuri își îmbunătățește viața sexuală

Canadienii de la Eldorado Gold Corporation, care dețin 80% din Deva Gold SA, ar putea demaraexploatarea pe bază de cianuri a aurului în perimetrul minier Certej, în județul Hunedoara, în 2016, într-un scenariu optimist, sunt de părere autoritățile locale.

Ceea ce la București scoate în stradă, seară de seară, manifestanții anti-Roșia Montană pare să nu îi deranjeze pe locuitorii din comuna Certeju de Sus care, potrivit primarului localității, Andrei Petru Cîmpian, consumă fără griji pești prinși din fostul iaz de decantare al minei închise în 2006.

URMĂREȘTE LA FINAL DECLARAȚIA PRIMARULUI DIN CERTEJU DE SUS

Primarul din Certeju de Sus: cei ce mănâncă pești din iazul cu cianuri își îmbunătățesc viața sexuală

Mai mult, Cîmpian spune că peștii prinși din iazul de decantare au efecte miraculoase asupra celor care îi consumă, contribuind la îmbunătățirea vieții lor sexuale, primarul dându-se exemplu pe el însuși.

Iazul de decantare cu cianuri de la fosta mină Certej//sursa foto Primaria Certeju de Sus

„Eu am crescut cu cianuri, casa mea este la 500 de metri de un fost baraj cu cianuri, de la fosta mină”, explică el, adăugând că peștii din apele iazului de decantare „nu au nici gheare, nici aripi și nici nu pot să zboare”.

Proiectul de la Certej așteaptă decizia Tribunalului București

Pe de altă parte, proiectul minier de la Certej, ce presupune folosirea cianurării pentru obținerea aurului, este blocat în instanță de aproape un an.

Canadienii de la Eldorado Gold Corporation, care dețin 80% din Deva Gold SA – societate ce deține licența de exploatare a aurului -, vor afla în câteva săptămâni dacă își vor putea păstra sau nu acordul de mediu – primit de la Agenția Regională de Protecție a Mediului Timișoara.

Tribunalul București urmează să dea în luna octombrieo decizie în procesul intentat în septembrie 2012 de Ministerul Mediului, prin Agenția Națională de Protecție a Mediului, care a cerut anularea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a precizat, la acea vreme, că a solicitat cercetarea persoanelor responsabile de semnarea acestui acord „ilegal și iresponsabil”.

În acest proces reclamant este Ministerul Mediului, prin Agenția Națională de Protecție a Mediului,iar pârâții sunt Agenția de Protecție a Mediului Timișoara și Deva Gold SA, după cum ne-a specificat primarul din Certeju de Sus.

Primarul comunei Certeju de Sus ne-a mai declarat că în scenariul cel mai optimist canadienii de la Eldorado Gold Corporation ar putea începe în 2016 exploatarea aurului în perimetrul Certej. Valoarea investiției pe care intenționează să o realizeze Eldorado Gold la Certej este de 270 de milioane de euro, pentru o perioadă de trei ani.

Primarul Cîmpian spune că tehnologia ce va fi folosită pentru exploatarea aurului de la Certej este una mai puțin poluantă, comparativ cu cea de la Roșia Montană, chiar dacă ambele au la bază cianurarea.

„La Roșia Montană cianurarea se aplică și pentru obținerea concentratului aurifer și, ulterior, pentru separarea metalelor. La noi, cianurarea se aplică doar în faza de separare a metalelor, concentratul se obține fără cianurare”, explică el.

sursa foto eldoradogold.com

Potrivit unor informații prezentate de organizațiile de mediu, proiectul minier de la Certej, care ocupă o suprafață de 456 hectare, presupune procesarea a 45 milioane tone de minereu – cu o concentrație de 1,8 grame de aur pe tonă de minereu – și utilizarea unei cantități de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani.

Ca și în cazul proiectului Roșia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură și metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafață totală de 63 de hectare.

Pe de altă parte, Eldorado Gold a anunțat recent că va începe lucrările de explorare la perimetrele aurifere Brad, Deva și Muncel, județul Hunedoara, în prima parte a trimestrului al patrulea.

Roșia Montană

Între timp,proiectul de la Roșia Montană a scos în stradă, seri la rând, mii de protestatari și naște dispute între premierul Ponta și președintele Băsescu.

Recent, președintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să retragă proiectul Roșia Montană din Parlament, apreciind că actul normativ conține prevederi neconstituționale. Șeful statului a susținut că există riscul amplificării tensiunilor în societate și a prelungirii lor, dar și al unei legi care să fie declarate neconstituțională în final. „Cred că soluția corectă pentru premier e să retragă urgent proiectul de lege pentru că riscul este tensionarea la maxim a societății, iar după o lună jumătate-două am afla că legea e neconstituțională”, a spus Băsescu.

Șeful statului a adăugat că premierul Victor Ponta trebuie să-și asume responsabilitatea într-un astfel de moment. „Ponta trebuie să scape de lașitate ca să fie prim-ministru, trebuie să renunțe la șmecherii”, a comentat Băsescu.

Președintele a precizat că nu și-a schimbat punctul de vedere față de exploatarea de la Roșia Montană, însă nu vrea să fie considerat partizanul niciuneia dintre tabere.

În urmă cu doi ani, președintele Băsescu declara că proiectul de la Roșia Montană, „trebuie să înceapă”, motivând că țara are nevoie de aur, pe care să-l ducă la rezerva BNR, iar astfel s-ar pune astfel la adăpost de noi turbulențe financiare.

Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creșterea participației statului la Roșia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% și a redevenței plătite de la 4% la 6%.

Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Cine caută aur în România

În prezent există trei licențe de exploatare a aurului pe teritoriul României pentru companiile Roșia Montană Gold Corporation, Deva Gold și Romaltyn. Toate cele trei companii așteaptă să obțină avizele necesare pentru a începe exploatarea efectivă. Procedeul de extracție a aurului, în cazul celor trei companii, are la bază cianurarea.

O firmă care vrea să caute aur poate solicita mai întâi, de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) un permis de prospecțiuni, ulterior poate obține o licență de explorare și în final, dacă sondările au fost încununate de succes, poate obține o licență de exploatare.

Cele mai importante cantități de aur au fost găsite, de-a lungul anilor, în așa-numitul patrulater aurifer al României. Este vorba de o zonă din Munții Apuseni, care cuprinde minele din zona Roșia Montană, Bucium, Baia de Arieș, Almaș, Brad și Săcărâmb.

infografic Corina Vârlan, gândul.info

De aproximativ șase ani, în România nu a mai fost extras niciun gram de aur, toate minele de aur fiind închise înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, a declarat pentru gândul Alexandru Pătruți, președintele ANRM.

În strategia industriei miniere a României pentru perioada 2008-2020 se arată că între 1990 și 2006 producția de concentrate aurifere în România a fost în total de 729.800 de tone, la care s-au adăugat 12.453 de tone de nămoluri aurifere.