Aceasta e POLIȚIA CV-urilor, care îi prinde cu minciuna pe românii care vor să se angajeze. Cine e doamna care te „citește” și din profilul de Facebook

Românii mint în CV-uri. La această concluzie a ajuns Irina Arsene la un an de la introducerea pe piața românească de resurse umane a unui serviciu despre care mulți nici nu auziseră până atunci – background screening, pe scurt verificarea CV-urilor care ajung pe mesele specialiștilor în Resurse Umane ce recrutează candidați pentru ocuparea unor posturi vacante în companii.

După ce a lucrat timp de 12 ani în industria IT&telecom, tânăra antreprenoare a pus bazele Mindit, un start-up care se poate lăuda acum cu un portofoliu bogat în clienți de renume ca Xerox, Samsung sau Stefanini.

Acum, Arsene spune că își dorește ca până în anul 2018 serviciul pe care l-a introdus în România să ajungă o obișnuință la orice angajare și să fie făcut nu doar pentru top management, ci și „pentru doamna vânzătoare de la supermarket”.

Cum s-a înființat „Poliția CV-urilor”

Irina Arsene a lucrat ani de zile pentru firme din industria IT. A pornit, în 2001, ca programator pentru Unidec, iar în 2005 și-a schimbat locul de muncă și a obținut un post de consultant telecom în țară în cadrul companiei britanice Computaris.

„M-a plăcut foarte mult. Acest lucru s-a văzut și în rezultatele care s-au concretizat la un moment dat în faptul că mi s-a propus să devin acționar în firma în care am lucrat. M-am împrumutat la toți prietenii și am devenit acționar. A venit într-un moment nepotrivit pentru mine financiar, dar am reușit să fac rost de bani”, a declarat pentru gândul Arsene, adăugând că astfel a ajuns membru cu drepturi în regulă în board-ul de conducere al companiei.

Un an mai târziu însă s-a ivit oportunitatea de a vinde Computaris și odată cu acest moment posibilitatea de a porni pe o cale pe care și-o dorea de mult – antreprenoriatul.

„Simțeam că pentru mine este un moment pentru schimbare, nu neapărat de industrie, o schimbare de carieră”, povestește șefa Mindit. Trecerea de la IT la resurse umane a fost „sprijinită” însă de o clauză din contractul său de muncă ce o împiedica să lucreze un an în industria IT sau telecom. „M-am simțit fără mâini și fără picioare pentru că acela era lucrul pe care știam să îl fac. Apoi, am realizat că este o oportunitate să mă gândesc ce mi-ar plăcea”, explică Arsene.

De background screening știa încă din perioada în care conducea echipa de Sales internațională a Computaris și angajase o persoană pe o poziție în același departament, dar în Statele Unite. A luat astfel decizia de a pune bazele Mindit și și-a asumat provocarea de a forma în România o piață care până acum un an era aproape inexistentă, verificările făcându-se rar și atunci cu firme din străinătate.

Arsene a pornit prin verificarea propriului CV, iar atunci când a văzut că serviciul poate fi furnizat, și-a propus ca în cinci ani să facă din români candidați „mai onești”.

„Eu am adus serviciul de background screening după modelul din State. Acolo se întâmplă acest lucru de 30 de ani. Se întâmplă și în Europa de ceva timp, spre exemplu, de mai bine de 10 ani în Marea Britanie”, povestește șefa „Poliției românești a CV-urilor”.

Acum, chiar și sute de CV-uri trec prin mâinile celor câțiva angajați ai Mindit în fiecare lună, totul doar după acordul celor verificați, iar portofoliul firmei deschise cu doar un an în urmă cuprinde din ce în ce mai multe nume binecunoscute ca Samsung, Xerox și Stefanini.

Au existat și companii din afara Capitalei care au apelat la serviciile introduse pe piață de Arsene ca Evalueserve din Cluj sau Electroalfa din Botoșani, dar și simpli candidați care au considerat că un raport de verificare a CV-urilor lor le-ar aduce un punct în plus la angajare.

„Nu punem ștampile pe oameni. Îi încurajăm să fie onești”

Fie că au unele dubii la interviul de angajare și vor să afle dacă un candidat are într-adevăr experiența profesională și studiile pe care le pretinde, fie că sunt filiale ale unor firme din străinătate sau au în vedere angajarea unor expați sau chiar a unor studenți, firmele apelează la serviciile Mindit pentru a verifica trecutul celor cărora urmează să le ofere un post.

Timp de două săptămâni membrii echipei Irinei Arsene dau telefoane și e-mail-uri atât instituțiilor de învățământ, cât și foștilor angajatori pentru a valida, rând cu rând, cele spuse în CV-uri.

FOTO: Silviu Matei/Mediafax Foto

Nu se opresc însă aici, ci caută informații despre candidații în cauză și pe rețelele sociale, la tribunale sau în presă, în cazul persoanelor care urmează să ocupe locuri în top management.

Cazierul este verificat și el pentru a asigura viitorul angajator al candidatului că acesta este unul real, nu unul falsificat.

La final, clientul primește un raport în care sunt menționate toate aspectele din CV-uri și eventualele discrepanțe din acestea și realitate.

Costul unei astfel de verificări variază, în general, între 100 și 200 de euro, dar poate ajunge chiar și la 500 de euro, în funcție de aspectele controlate.

„Noi nu punem ștampile pe oameni. Noi îi încurajăm prin tot acest proces să fie cât mai onești. Îi ajutăm să afle un feedback de la foștii angajatori, să afle ce scrie în presă sau în rețelele de socializare despre ei, îi ajutăm să afle dacă pe zona de istoric legal există poate altă persoană care, spre exemplu, are procese cu foștii angajatori”, explică Arsene.

Care sunt cele mai grave „cosmetizări” întâlnite în CV-uri

Unii dintre români se străduiesc prea mult să își impresioneze viitorii șefi așa că ajung să mintă în CV-uri în încercarea de a-și adjudeca job-ul mult dorit. Există însă diferențe între capitolele unde aceștia sunt predispuși să mintă față de alți europeni.

„În România se pune cel mai mult accent pe experiența profesională, pe ce ai făcut la alți angajatori, de aceea cele mai mari discrepanțe apar în aceste zone. Un sfert din ce am verificat noi au modificat datele în care au fost angajați. Cu alte cuvinte, dacă au avut o perioadă de 3 – 6 luni în care nu au fost angajați între două job-uri, au acoperit această pauză prelungind job-ul anterior”, spune șefa Mindit.

Ea explică, totodată, că tot un sfert dintre CV-urile care sunt verificate în Anglia conțin discrepanțe majore, dar acolo acestea pot fi găsite la capitolul educație, având în vedere că britanicii pun mai mult accent pe educație decât pe experiența profesională.

Sursă infografic: Mindit

Pe departe cel mai grav lucru întâlnit pe parcusul controlului CV-urilor a fost, la români, acela că au declarat un loc de muncă pe care nu l-au avut niciodată sau un angajator care nu există.

„Ni s-a întâmplat pe verificările făcute anul trecut ca 3% să declare un astfel de angajator fictiv în CV-uri. Mi se pare extrem de grav”, spune șefa Mindit.

Diferențe între realitatea de pe CV și cea controlată apar și în cazul instituțiilor de învățământ absolvite de către candidați și în cazul training-urilor la care aceștia spun că au participat.

Unii români ajung să își falsifice cazierele pentru a se angaja

Pe lângă controlul CV-urilor, cei de la Mindit verifică și cazierele candidaților la cererea clienților lor. Surprinzător, pe parcursul primului an de activitate, s-au descoperit probleme și la acest capitol.

„Multă lume se întreabă dacă am ajuns așa de rău, încât să fie lume care să își falsifice cazierul. Răspunsul din practică este , dar nu cred că am ajuns așa de rău, ci cred că se întâmplă în toată lumea”, spune Irina Arsene.

Ea explică, totodată, că astfel de practici pot fi întâlnite în cazul clienților care angajează șoferi de TIR unde în procesul de recrutare este obligatoriu cazierul.

Tot din experiență, Arsene povestește că a aflat că pentru a-ți falsifica în Timișoara cazierul trebuie să scoți din buzunar doar 40 de lei.

Postările pe Facebook pot pune bețe în roate la angajare

În raportul pe care cei de la Mindit îl predau după două săptămâni există și un capitol special dedicat activității candidaților pe rețelele de socializare, ca Facebook, Twitter sau Linkedin.

„Ceea ce este important este să înțelegem fiecare dintre noi că trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce declarăm public, și dacă este ceva bun și dacă este ceva rău, și să înțelegem că atunci când devenim angajat undeva se face un transfer de reputație de la noi către companie”, conchide șefa „Poliției CV-urilor”.

FOTO: Justin Sullivan/Mediafax Foto/AFP

O astfel de verificare a conținutului profilelor candidaților îi poate ajuta, în special, pe tinerii fără experiență, să obțină locul de muncă dorit mai ales dacă aceștia sunt foarte activi și în asociații studențești sau în ONG-uri.

Pe de altă parte, postările și mesajele de pe Facebook le pot pune și bețe în roate tinerilor pentru că aceștia nu dau întotdeauna dovadă de maturitate sau de responsabilitate atunci când se adresează cunoscuților pe rețelele de socializare.