Acuzații GRAVE la adresa băncilor străine. Șerban Nicolae: „SPALĂ bani de ordinul miliardelor și plătesc ca să nu facă închisoare!”

„Poate e nevoie să umblăm și la lege așa încât să nu constatăm că bănci importante cu subsidiare în România spală bani de ordinul miliardelor și plătesc ca să nu facă închisoare niște persoane importante în fapte de corupție. Penalii lor nu fac niciodată închisoare, penalii lor plătesc de ordinul sutelor de milioane, penalii lor pot face înțelegeri cu organismele judiciare și executive ale UE dar la noi nu sunt nici măcare penali, ba dimpotrivă, apără statul de drept, apără justiția de penali. Mi-e greu să cred că bănci importante din Vest comit acte de spălare a banilor la un asemenea nivel fără ca o subsidiară dintr-o țară importantă cum e România în zona estică, pentru că era vorba de spălare de bani pe relația cu Rusia și mi-e greu să cred că au ocolit România, măcar pentru operațiunile financiare de acoperire”, a declarat Șerban Nicolae, membru în Comisia Juridică a Senatului.

El s-a referit la posibilitatea modificării legii, astfel încât Oficiul Național de Combatere a Spălării Banilor să se sesizeze din oficiu pe astfel de cazuri.

„Există vreo preocupare, analiză, investigație în curs să vedem dacă nu cumva și subsidiarele acelor bănci vizate de organismele europene au participat la operațiuni de spălare de bani? Știam că a făcut Comisia (Europeană-n.red.), un organism executiv, nu bancar, ca astfel să modificăm legea astfel încât Oficiul Național de Combatere a Spălării Banilor să se ocupe și de astfel de investigații din oficiu. Poate semnalați BNR o serie de aspecte care țin de autorizarea și funcționarea unor subsidiare bancare pe teritoriul României”, a spus Nicolae.

În prezent, instituțiile bancare sunt supravegheate de BNR, care este singura abilitată să facă acest tip de control.

Comisia Juridică din Senat a retrimis plenului fără modificări proiectul de lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor.

Pe 5 martie, senatorii Comisiilor de apărare, juridică și pentru constituționalitate au adoptat un raport favorabil de admitere a unor amendamente prin care organizațiile minorităților să nu mai fie exceptate de la prevederile proiectului legislativ.

Legea prevede că reprezintă „entități raportoare” fundațiile și asociațiile, federațiile, precum și orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. În ceea ce privește fundațiile și asociațiile, a fost introdusă o excepție de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale, care ulterior a fost contestată la CCR.

Potrivit legii, unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituțiile de credit și cele financiare, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experții contabili, persoanele care acordă consultanță fiscală, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, fundațiile și asociațiile, precum și „alte entități care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entități raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Revizuirea inițiativei legislative vine în urma unei decizii a CCR care a admis parțial sesizarea Opoziției asupra proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În decembrie, CCR a admis parțial obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de un număr de 90 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PNL și USR.

Pe 19 iulie 2018, Comisia Europeană a anunțat că trimite România, Grecia și Irlanda în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislațiile lor naționale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.