Acuzații grave la adresa FMI: folosește șantajul și ”inventează crize” pentru a obliga statele să îi accepte planurile

WikiLeaks, website-ul care a arătat că serviciile americane de spionaj au interceptat chiar și convorbirile telefonice ale cancelarului german Angela Merkel, redă transcrierea unui dialog telefonic între Poul Thomsen, șeful depar­ta­mentului european al FMI, și românca Delia Velculescu, șefa misiunii FMI pentru Grecia. Thomsen a fost nego­ciatorul-șef al instituției în relația cu România.

Oficialii au discutat despre posibili­tatea de a o strânge cu ușa pe Merkel amenințând că Fondul nu va participa la programul de bailout al Greciei dacă Berlinul nu acceptă ca Greciei să-i fie ștearsă o parte din datorie. Atena ar fi urmat să fie obligată să accepte reformele propuse de FMI prin ceea ce oficiali greci au interpretat că ar fi amenințarea cu defaultul – Grecia trebuie să ramburseze în iunie datorii de 2,3 miliarde de euro către BCE, scrie Bloomberg. Amenin­țările ar fi venit în contextul Brexitului și al crizei imigranților, evenimente deosebit de periculoase pentru Uniunea Europeană. Presupusa conversație scoate la lumină tensiunile care încă persistă între creditorii Greciei la șase ani de la apariția crizei și după trei bailouturi stabilite pentru Atena.

FMI nu se înțelege cu specialiștii Comisiei Europene în privința măsurilor bugetare pe care ar trebui să le implementeze Grecia, cel mai îndatorat membru al UE, și a sacrificiilor făcute de UE pentru ca Atena să-și poată atinge țintele bugetare, în timp ce Germania și alte state ale zonei euro insistă că Fondul va trebui să intervină în cele din urmă pentru ca Grecia să poată fi salvată.

„Iată, doamna Merkel, trebuie să calculați ce ar fi mai costisitor: să mergeți mai departe fără FMI, caz în care Bundestag-ul (parlamentul german) va spune «Cum, FMI nu este cu noi?», sau să acceptați ștergerea datoriilor de care cre­dem că Grecia are nevoie pentru ca noi să continuăm alături de voi? Așa-i?”, i-ar fi spus Thomsen lui Velculescu pe 19 mar­tie. Lui Merkel i-ar fi greu să gă­sească o nouă soluție pentru criza gre­cească acum când cariera ei politică și fi­nanțele statului simt presiunile crizei refugiaților.

Velculescu i-ar fi răspuns că speră ca momentul în care Fondul pune această întrebare să vină mai repede, „de dragul grecilor și al tuturor celorlalți”.

Unul dintre dialoguri sugerează că oficialii FMI cred că doar o nouă criză ar forța părțile să ajungă la un rezultat.

Thomsen ar fi spus că evaluarea în curs a bailout-ului Greciei (de care este nevoie pentru ca Atena să primească noi trașe de bani) ar trebui întârziată astfel încât amenințarea unui „accident bu­getar” în timpul referendumului privind Brexitul să permită FMI-ului să facă presiuni asupra ambelor părți, Germania și Grecia, notează Euronews.

„Nu voi accepta un pachet cu măsuri mici. Ce va împinge totul spre o decizie? În trecut o singură dată a fost luată o decizie, atunci când grecii erau pe punctul de a rămâne fără bani și să intre în incapacitate de plată. Probabil la fel se va întâmpla și acum. În acest caz, se prelungește până în iulie și este clar că europenii nu vor discuta în prejma Brexitului”, ar fi explicat Thomsen.

Pentru Velculescu, întârzierea discuțiilor ar fi „un dezastru”. Ea ar fi recunoscut că „avem nevoie de un eveniment, dar nu știu în ce ar consta el”. Atena și creditorii săi vor începe noi negocieri săptămâna aceasta.

Un purtător de cuvânt al guvernului grec a afirmat că FMI trebuie să facă clar dacă intenția sa a fost să creeze condițiile pentru un faliment grecesc cu puțin timp înainte de referendumul privind ieșirea Marii Britanii din UE. Pentru alți oficiali greci a fost clar că FMI a vrut să declanșeze un eveniment de credit (credit event) care să afecteze încrederea în capacitatea Greciei de a-și plăti datoriile.

Rămânerea în troika creditorilor internaționali este o decizie din ce în ce mai grea de vândut de către FMI membrilor săi din afara Europei deoarece aceștia cred că poziția Fondului privind Grecia reprezintă o încălcare a propriilor politici din alte părți de a nu da finanțare țărilor care au datorii nesustenabile.

Citește în continuare pe zf.