Adrian Codirlașu (CFA): „Principalul risc asupra stabilității financiare a României este politica fiscală”. Estimările privind adoptarea euro

Indicatorul de încredere macroeconomică, realizat de Asociația CFA România, care reunește cei mai buni analiștii financiari din țară, a scăzut ușor în iulie 2024, după ce crescuse cu câteva puncte în luna anterioară. Specialiștii s-au exprimat în premieră și asupra perspectivelor României de aderare la zona euro.

Încrederea analiștii financiari în economie a scăzut marginal în luna iulie, cu 0,2 puncte până la valoarea de 52 puncte. Această situație s-a datorat scăderii cu 1,3 puncte a componentei de anticipație a indicatorului, în timp ce componenta de condiții curente s-a majorat cu 2,2 puncte, arată comunicatul CFA, dat publicității luni. Anterior, în iunie, indicatorul crescuse cu 4,7 puncte până la valoarea de 52,1 puncte.

„Principalul risc asupra stabilității financiare a României este politica fiscală. Deficitul bugetar este anticipat de către participanții la sondaj la o valoare de peste 7% din PIB în acest an. Acest deficit este asociat și cu o reducere ușoară a anticipațiilor de creștere economică pentru acest an”, a declarat Adrian Codirlașu, CFA, vVicepreședinte al Asociației CFA România.

Conform analiștilor fianciari, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iulie 2025) s-a redus față de exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 4,43%. În același timp, aproximativ 47% dintre participanți anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni, iar 41% anticipează o stabilitate a acestui indicator.

INS a anunțat lunea trecută o rată anuală a inflației în luna iulie de 5,4%, comparativ cu iulie 2023, în creștere față de cea înregistrată luna precedentă, de 4,9%.

În ceea ce privește cursul de schimb euro / lei, cei mai mulți participanți (82%) anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0258 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,1062 lei pentru un euro.

Previziunile privind aderarea Românei la zona euro

În plus față de estimările privind cei mai importanți indicatori macroeconomici, CFA a realizat în exercițiul din luna iulie în premieră și un sondaj privind anticipațiile de aderare a României la zona euro.

Conform rezultatelor sondajului, media anticipațiilor este un orizont de 11 ani. Valorile anticipate s-au situat într-un interval cuprins între 5 ani și 20 de ani, fiind exprimată și o opinie că România nu va adera la zona euro (opinie care nu a intrat în calculul mediei anticipațiilor).

La capitolul deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024, acesta a continuat să se majoreze și este anticipat (valoarea medie a anticipațiilor) la 7,1% din PIB, iar anticipațiile de creștere economică pentru anul curent au continuat să se reducă față de exercițiile anterioare și se situează la valoarea de 2,5%.

Și Consiliul Fiscal apreciază că deficitul va depăși probabil pragul de 7% și există riscul să se apropie de 8% în acest an, conform estimărilor pe baza execuției bugetare pe primele șase luni, arată datele cuprinse în Raportul anual al instituției.

În ceea ce privește datoria publică calculată ca procent în PIB, aceasta este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, cea mai mare parte dintre participanți, 59%, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni în timp ce tot 29% anticipează o scădere. De asemenea 41% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt corect evaluate, iar 59% că sunt supraevaluate.

ROBOR la trei luni este estimat să scadă de la 5,58% la 5,21% într-un orizont de 12 luni.

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

Citiți și:

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2024. La cât ar ajunge anul viitor

Cum argumentează șeful BNR reducerea dobânzii-cheie. „Ne-am dus în jos cu rata de politică monetară ca să nu rămânem cocoțați în perioada de toamnă